Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Buletin informativ de mediu nr.11 / septembrie – noiembrie 2003

Bookmark and Share

Natura 2000

România a reusit sa-si conserve relativ bine bogatiile naturale, astfel încât pâna acum pierderile în domeniul biodiversitatii sa fie putin semnificative comparativ cu pierderile dramatice din vestul Europei. În mod paradoxal, intrarea României în Uniunea Europeana poate însemna tot atât de bine o mare amenintare la adresa bogatiilor naturale ale acesteia sau, o mare oportunitate în ceea ce priveste conservarea biodiversitatii. Aderarea la U. E. poate fi o amenintare datorita faptului ca majoritatea fondurilor U. E. înca promoveaza forme de agricultura si dezvoltare neecologica care pot distruge multe bogatii naturale. În acelasi timp, aderarea reprezinta o mare oportunitate deoarece U. E. are o legislatie puternica capabila sa forteze statele membre sa abordeze serios problematica mediului înconjurator si a protectiei naturii.
Tinând cont de problemele potentiale pentru natura legate de aderarea la U. E., este crucial ca România sa implementeze legislatia U. E. pentru protectia naturii cât mai curând posibil. Cea mai importanta pârghie din legislatia U. E. pentru protejarea biodiversitatii sunt directivele legate de habitate si de pasari.
Directivele U. E. ofera obiective si standarde pe care statele membre trebuie sa le atinga prin legislatiile nationale. Directivele referitoare la habitate si la pasari se concentreaza, în principal, pe înfiintarea unei noi retele de arii protejate special creata numita Natura 2000. Aceasta este o retea ecologica coerenta de arii protejate - un fel de retea de siguranta pentru natura - cu o distributie care sa acopere din acest punct de vedere teritoriul U. E., prin intermediul careia se doreste asigurarea supravietuii pe termen lung a celor mai importante specii si habitate ale Europei.
Directiva Pasari, din 1979, urmareste protejarea tuturor speciilor de pasari salbatice din Europa, prin desemnarea unor arii protejate speciale. Directiva Habitat, din 1992, cu o abordare mai cuprinzatoare a inclus toate speciile si habitatele existente cu exceptia pasarilor. Ariile desemnate prin cele doua directive vor alcatui reteaua Natura 2000, aceasta reprezentând cel mai tangibil rezultat al acestor directive.
Procesul desemnarii siturilor Natura 2000 poate fi împartit în general în trei faze:
- identificarea de catre statele membre a siturilor cu relevanta potentiala de importanta comunitara de catre statele membre;
- prelucrarea listei de situri în cadrul Comisiei Europene a Centrului de Conservare a Naturii si a Biodiversitatii în seminariile biogeografice;
- stabilirea unei liste finale, prin negocieri între Comisie si guvernele nationale, a siturilor care vor fi protejate prin directivele Habitat si Pasari.
În vestul Europei acest proces a fost relativ transparent pentru factorii interesati. Guvernul Marii Britanii în special, a oferit un exemplu pozitiv prin consultarea O. N. G.-urilor si a factorilor interesati în ultimele stadii de desemnare a siturilor retelei Natura 2000.
Trebuie evidentiat faptul ca siturile Natura 2000 nu sunt arii strict protejate cum sunt parcurile nationale. Atentia este îndreptata asupra conservarii habitatelor si/sau speciilor de interes, iar activitatile umane pot continua în situri atât timp cât nu influenteaza negativ habitatele sau speciile respective. În unele cazuri, cum este cel al pajistilor bogate în specii, utilizarile socio-economice - ex. agricultura extensiva - vor fi chiar necesare pentru mentinerea acestor habitate.
Siturile retelei Natura 2000 se pot, desi nu este obligatoriu, suprapune peste zonele protejate deja existente. O mare parte a retelei va include si proprietati particulare care vor ramâne cu acest statut si dupa includerea acestora în retea. Activitatile umane vor fi adesea parte a managementului siturilor. Desemnarea unui sit în retea va induce consecinte pentru proprietarii si utilizatorii terenurilor. Dezvoltarea sau aparitia aici a unor activitati trebuie analizate, în functie de procedurile cuprinse în Directiva Habitat.

Natura 2000 în România

Desi, probabil neanticipata în 1992, anul adoptarii directivei, contributia tarilor estice este esentiala pentru succesul pe termen lung al retelei. Carpatii vor fi una dintre cele mai mari si bogate arii centrale a retelei, una dintre ultimele mari arii de salbaticie a continentului, unul dintre ultimele locuri unde numeroase ierbivore si carnivore mari înca colinda padurile, una dintre cele mai intacte zone cu ecosisteme salbatice pe care le mai avem.
Problema principala în România este astfel nu de a restaura ecosisteme cum este cazul în Europa vestica, ci de a inventaria ce exista si de a lua aceasta în considerare în contextul dezvoltarii viitoare a tarii. Aceast lucru este mult mai usor de spus decât de realizat. Deja, dezvoltarea infrastructurii este planificata, de exemplu sectorul de autostrada Brasov - Târgu Mures, care poate produce distrugeri serioase functiei Muntilor Carpati de arie centrala în reteaua Natura 2000. În planificarea rutei acestei autostrazi este vital ca aceasta functie sa fie luata într-un mod serios si complet în considerare de catre autoritati.
Deci, ce consecinte induc reglementarile Natura 2000 pentru România? Într-o maniera similara cu celelalte tari aflate în aceiasi situatie România trebuie sa selecteze si sa propuna situri care sa fie incluse în retea si sa le prezinte Comisiei Europene pâna la aderarea la U. E. Procedura selectiei exista în Directiva Habitat. Criteriile pentru selectarea siturilor sunt stiintifice iar consideratiile politice sunt excluse. Criteriile includ, de exemplu, marimea si densitatea populatiilor speciilor de interes, calitatea ecologica si suprafata habitatului de interes prezent în sit, etc.
Listele anexelor Directivei Habitat, stabilite prima oara în 1992, au fost amendate astfel încât sa ia în considerare habitatele si speciile celor zece tari care vor adera la U. E. în 1 mai 2004. Viitoare amendamente vor fi necesare atunci când si Bulgaria si România vor adera la U. E.
Rolul important al ONG-urilor!
Un fapt cunoscut este acela ca guvernele au un interes inerent în limitarea dimensiunilor acestei retele. Comisia Europeana este responsabila în a se asigura de faptul ca acestea nu vor restrictiona acest proces sau ca nu vor alege siturile pe criterii politice. Cu toate acestea, Comisiei îi lipsesc atât informatiile cât si capacitatea de a le obtine. Unul dintre rolurile pe care ONG-urile le pot juca în aceast context, este acela de pledanti independenti în favoarea unei implementari corecte. Acestea pot oferi Comisiei Europene informatii vitale, pot face lobby si de asemenea pot oferi suport practic. ONG-urile mai pot asista structurile guvernului în vederea colectarii de date sau sa creeze listele oficiale, sa stimuleze guvernele si sa lucreze împreuna cu Comisia Europeana în cadrul seminariilor biogeografice, pentru a se asigura ca toate siturile relevante au fost desemnate. De exemplu eforturile facute de W. W. F. si alte organizatii în Marea Britanie, au dus aici la o dublare a numarului de situri ale retelei. Mai mult, ONG-urile au un rol major în inplementare prin cresterea nivelului de informare si întelegere a problematicii aferente în rândul factorilor interesati locali ca si în luarea de masuri de conservare.
O coalitie a ONG-urilor de mediu din România referitoare la Natura 2000 a fost deja realizata având ca si catalizatori principali W. W. F. si F. P. Miercurea Ciuc, în 11 X 2003. Informatii despre aceasta initiativa pot fi obtinute de la Maria Mihul (tudormihu@xnet.ro; 40 723523011).
Informatii despre actiunile W. W. F. legate de Natura 2000 pot fi obtinute la www.panda.org/epo - see "Natura 2000", iar despre Comisia Europeana pentru mediu la http://europa.eu.int/comm/environment/index_en.htm
Pieter de Pous - Viena

Soselele si fragmentarea habitatelor naturale



Automobilul, una dintre cele mai importante realizari ale omului, a facut posibila aducerea mai aproape a viitorului, scurtarea distantelor dintre locuri si oameni si odata cu cresterea numerica a populatiilor umane, a impus construirea de drumuri care azi împânzesc toate continentele.
Odata cu multiplele si marile avantaje pe care le aduce omului, automobilul a adus si dezavantaje atât pe plan social prin agresarea lui prin accidentul rutier, cât si prin agresarea mediului înconjurator prin poluare si prin fragmentarea habitatelor naturale.
Deteriorarea si/sau disparitia habitatului este cea mai importanta amenintare pentru majoritatea speciilor de plante si animale, efectele negative rezultate cumulându-se cu alti factori (poluare, invazii de specii straine, supraexploatarea terenurilor din vecinatatea drumurilor, constructii socio - economice).
Fragmentarea habitatelor este un proces prin care un areal natural continuu este redus ca suprafata si divizat în doua sau mai multe fragmente.
Habitatele fragmentate sunt diferite de habitatele originale prin doua însusiri:
- fragmentele contin habitate de liziera mai mari decât cele normale;
- centrul fragmentului de habitat este mai aproape de liziera decât la habitatele originale.
Efectele fragmentarii habitatelor.
Pentru a întelege mai bine aceste aspecte poate fi luat ca exemplu habitatul unor pasari. Se considera o rezervatie în forma de patrat cu o suprafata de 1 km2 înconjurata de terenuri în care se desfasoara activitate umana.
Arealul total va fi deci în acest caz de 1km2 (100 ha); perimetrul (sau zona de liziera) va avea 4000 m, iar centrul rezervatiei va fi situat la 500 m de oricare punct de pe liziera. Daca pisicile domestice care traiesc în habitatele locuite de oameni patrund doar 100 m în interiorul padurii ele vor împiedica pasarile sa-si creasca aici puii, asadar doar 54 ha din rezervatie mai sunt la dispozitia pasarilor pentru cuibarit. Ca atare habitatul de liziera care este inapt pentru cuibarit, ocupa 36 ha.
Daca rezervatia este divizata în patru arii cu dimensiuni egale (495 x 495) de catre un drum si o cale ferata late de 10 m care o strabate de la nord la sud si de la est la vest, distanta de la liziera la centrul fiecarui habitat se reduce la 247 m, mai putin de jumatate din distanta initiala. Pisicile domestice pot patrunde acum mai adânc în padure, astfel ca pasarile îsi pot creste puii doar în interiorul celor patru noi fragmente iar fiecare areal va avea doar 8, 7 ha cu un habitat viabil din acest punct de vedere de doar 34, 8 ha. Chiar daca drumul si calea ferata au transformat doar 2% din rezervatie, habitatul pasarilor s-a redus cu aproximativ 50%.
Fragmentarea habitatelor pune în pericol existenta speciilor pe cai si mai subtile. Multe specii de pasari, mamifere si insecte din interiorul padurii nu traverseaza zonele deschise din cauza pradatorilor. Ca rezultat, multe specii nu vor recoloniza fragmentele de padure izolate daca populatia originala va disparea.
Un alt aspect negativ al fragmentarii habitatelor este acela ca acest proces poate reduce capacitatea animalelor de a gasi hrana. Multe specii care traiesc în grup sau solitar, functie de variabilitatea sezoniera a resurselor de hrana au nevoie de posibilitatea de a se misca pentru a le gasi. Daca specia este izolata într-un habitat fragmentat, aceasta poate sa nu fie capabila sa migreze pentru a-si gasi hrana. De exemplu, îngradirea unor terenuri împiedica miscarea naturala a ierbivorelor mari (cerb, elan, etc.), determinând suprapasunatul terenului, efectul fiind degradarea habitatului.
Starea habitatelor poate grabi declinul populatiilor, poate determina chiar disparitia lor, mecanismul fiind divizarea unei populatii în doua sau mai multe subpopulatii, fiecare dintre acestea având un areal restrâns sub necesitatile minime. Fragmentarea habitatelor determina cresterea dramatica a suprafetei de margine în comparatie cu interiorul habitatelor. Micromediul suprafetei de limita este diferit de cel al zonei din interior. Unul dintre cele mai importante efecte de margine este fluctuatia mare a nivelului de lumina, a temperaturii, umiditatii si vitezei vântului. Deoarece plantele sunt adaptate la anumite conditii de temperatura, umiditate sau nivel de lumina, aceste schimbari vor elimina unele specii din padurea fragmentata. Atunci când o padure este fragmentata creste intensitatea vântului, scade umiditatea si creste temperatura, astfel ca padurea de limita este expusa la incendii într-o mai mare masura decât în habitatul original, focul raspândindu-se de obicei de la terenurile adiacente cultivate cu cereale.
Fragmentarea habitatelor creste vulnerabilitatea la invazia speciilor alohtone si parazite. Padurea de limita este o padure vulnerabila în care speciile parazite se pot înmulti repede si apoi dispersa în interiorul padurii. Din aceasta cauza fragmentarea habitatelor naturale de catre caile de comunicatie trebuie evitata pe cât posibil datorita efectelor negative multiple care pot afecta speciile. O retea densa de astfel de cai produce efecte si asupra populatiei umane, conducând la modificari ale distributiei spatiale ale acesteia, si anume la fenomenul de îngustare ambientala.
Masuri de reducere a impactului soselelor asupra mediului.
Evitarea fragmentarii habitatului se realizeaza printr-o serie de masuri, printre care cea mai eficienta este realizarea de pasaje pentru fauna, amenajate peste, respectiv sub caile de comunicatie existente. La pasajele denivelate se mai face distinctia unor treceri exclusiv pentru animale sau si pentru oameni (drumuri rurale si/sau forestiere).
Pentru realizarea acestor pasaje se folosesc urmatoarele solutii:
- subtraversari cu diametre de 0, 4 - 2 m destinate animalelor mici (tuneluri pentru nevertebrate, reptile si amfibieni);
- subtraversari pentru animale mari (de la iepuri la cerbi), cu dimensiuni de 5 - 15 m;
- pasaje denivelate (ecoducte) sunt prin definitie toate tipurile de poduri care sunt acoperite de vegetatie. Latimea acestora variaza de la 8 la 80 m si pot avea forma de pâlnie pentru a ghida fauna. Pasaje de latimi mai mari (peste 100 m) se construiesc în zone speciale - spre exemplu în parcuri nationale.
Autostrazile reprezinta caile de comunicatie cu un impact major asupra mediului, datorita latimii relativ mari a caii de rulare si a vitezei de circulatie practicate pe acestea, ceea ce impune realizarea unor lucrari de protectie a faunei.
În contextul mai sus amintit putem exemplifica câteva dintre masurile luate pentru protectia faunei din zonele strabatute de viitoarea autostrada care va lega localitatile Bucuresti si Brasov prezentate în documentatia de proiectare. Astfel, pentru evitarea patrunderii animalelor salbatice în zona amprizei autostrazii vor fi amplasate împrejmuiri. Gardurile reduc riscul coliziunii animalelor cu vehiculele. Eficacitatea lor este considerata ca fiind sigura, dar nu absoluta, ele pot fi deformate sau depasite sau în cel mai rau caz sustrase. Împletitura gardului împrejmuirii trebuie sa aiba ochiuri cu dimensiuni progresive (de la mai mici la partea inferioara la mai mari la partea superioara). Înaltimea împrejmuirii trebuie sa fie aleasa în asa fel încât animalele sa nu o poata depasi dar si în functie de caracteristicile zonei, astfel în zonele împadurite: tronsonul Bucuresti - Posada, H = 1, 80 m; tronsonul Posada - Codlea, H = 2, 60 m; iar în zonele neîmpadurite: - H = 1, 40 m.
Realizarea pasajelor denivelate trebuie sa tina seama de traseele de migratie ale animalelor, în acest sens, stabilirea pozitiei pasajelor facându-se împreuna cu reprezentantii ocoalelor silvice care administreaza padurile traversate respective. Astfel, s-a stabilit amplasarea a doua astfel de pasaje denivelate aproximativ în zona km 44 si km 48 pe sectorul dintre localitatile Bucuresti si Ploiesti cu înaltimea de 3, 50 m si deschiderea de 10 m. În zonele împadurite aflate pe sectorul Posada - Râsnov nu este necesar sa se prevada pasaje de trecere pentru animale, deoarece proiectul este prevazut cu numeroase viaducte pe sub care animalele pot traversa dintr-o parte în alta. Pentru animalele mai mici se apreciaza ca acestea pot traversa autostrada si pe sub pasajele si podurile amenajate, precum si pe sub podetele de scurgere a apelor.
Locurile de pasaj necesita o protejare sporita în aceste cazuri pentru combaterea braconajului.
Realizarea tuturor acestor masuri de protectie vor ameliora impactul negativ produs de caile de comunicatie care traverseaza habitatele naturale.

Claudiu Florin Balan - Bucuresti

Starea ecologica a Tarnavei Mici (III)
- zona de podis -



Podisul interior al Transilvaniei - Podisul Târnavelor poate fi împartit în trei sectoare: cel estic - Ghindari, Sângiorgiu de Padure; sectorul central - Coroisânmartin, Târnaveni; sectorul vestic - Târnaveni, Cetatea de Balta, Blaj.
Fundamentul geologic al acestor trei sectoare ale Podisului Târnavelor este cristalin acoperit de o cuvertura sedimentara. Albia Târnavei Mici este însotita pe întreaga ei lungime de un substrat alcatuit din depozite aluvionare (pietrisuri si argile nisipoase), în exteriorul luncii, fiind prezente, cu preponderenta, argilele marnoase, nisipurile, pietrisurile si, rar, conglomeratele si tufurile.
Odata intrat în acest podis, râul strabate meandrat un relief colinar, cu interfluvii domoale de 600 - 400 m, fragmentat de vai cu versanti asimetrici. Târnava Mica formeaza un adevarat culoar depresionar, cu o lunca în continua largire de la est la vest si cu terase fluviatile extinse.
Fragmentarea reliefului, alcatuirea sa din roci, putin rezistente la eroziune, preponderenta utilizare agricola a terenurilor si extinderea versantilor neprotejati de vegetatie înlesnesc o dinamica sporita a proceselor geomorfologice de modelare: pluvio - denudarea si eroziunea în suprafata (afecteaza totalitatea versantilor despaduriti), ravenarea este deosebit de accentuata pe versanti, unde de asemenea, exista alunecari de teren, datorate substratului argilo -nisipos; toate acestea reflectându-se într-o mobilitate accentuata a reliefului.
Panta redusa a albiei favorizeaza depunerea aluviunilor, fenomen accelerat în timpul viiturilor, când lunca este supusa unor procese accentuate de aluvionare si de colmatare. Eroziunea laterala afecteaza numai malurile albiei minore, cu precadere în coturile meandrelor. Numeroasele meandrari si despletiri ale cursului apei probeaza dinamica si instabilitatea albiei minore a Târnavei Mici.
Trasaturile climatului continental - moderat sunt imprimate de circulatia frecventa a maselor de aer vestice si nord vestice. În general, iernile sunt reci (mediile lunii ianuarie variind între -3şC si -6şC), verile devin din racoroase în est calde în vest (mediile lunii iulie variaza de la 18şC la 21şC), iar c a n t i t a t i l e medii anuale ale precipitatiilor sunt cuprinse între 700 si 500 mm.
Panta se reduce mult de la 3 - 5o/oo, în zona de est a podisului, pâna la valori de sub 1ş/oo în vestul acestuia. Caracteristicile râului se modifica sensibil fata de sectorul anterior, albia majora se largeste din ce în ce mai mult, scade viteza apei, buclele meandrelor se maresc. Debitul lichid mediu multianual creste de la 4 m3/s în sectorul estic, pâna la 10 m3/s în cel central - vestic. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie creste de la 1 kg/s în partea estica, la 7 kg/s în partea sa central - vestica, datorita friabilitatii rocilor si a despaduririi terenurilor si în special a celor în panta.
Afluentii sunt de dimensiuni reduse si sunt situati, aproape în totalitate, pe partea stânga a râului, mai important (cu un bazin cu suprafata de peste 100 km2) este Cusmedul.
Albia râului este talonata de un culoar de soluri aluviale, alaturi de care mai apar soluri argiloiluviale brune, inclusiv podzolite, regosoluri si soluri erodate, la care se mai adauga soluri negre argiloase foarte humifere (sub fânete umede), pseudorendzine si soluri brune.
Localitati mai importante ale sectorului sunt: Ghindari, Sângiorgiu de Padure, Fântânele, Balauseri, Coroisânmartin, Suplac, Mica, Ganesti, mun. Târnaveni, Adamus, Cetatea de Balta, Jidvei, Sona, Sâncel si mun. Blaj.
Defrisarile masive si utilizarea de secole a terenurilor pentru agricultura, nu întotdeauna cu respectarea normelor antierozionale de exploatare a solului, fac ca în acest sector sa existe terenuri întinse afectate de eroziune de la slaba pâna la excesiva.
În acest sector, râul sufera poluari cu ape reziduale menajere provenite de la gospodariile satelor riverane, precum si cu reziduuri provenite din zootehnie. Majoritatea localitatilor mici nu au retele de canalizare sau sunt canalizate partial si nu au statii de epurare. Pe malul râului, la marginea localitatilor sunt depozitate gunoaie, fapt care pe lânga poluarea estetica induce si o poluare fizico - chimica a apei.
Cea mai importanta localitate a sectorului este orasul Târnaveni, cu 300.000 de locuitori. Aici s-a dezvoltat industria chimica (fabrici de carbid, acid sulfuric, materiale plastice, produse clorosodice) si industria materialelor de constructii (var, caramizi, tigla, faianta, portelan si geamuri). Pâna în anul 1989, combinatul chimic de la Târnaveni era o importanta sursa de poluare, dar, din fericire pentru mediu, acesta functioneaza în prezent la capacitate redusa si ca urmare si efectele acestuia asupra mediului sunt mai putin grave. Faptul ca, acum zece ani, în râu, aval de Târnaveni nu existau pesti, iar în prezent, acestia au reaparut, iar localnicii semnaleaza chiar si prezenta racului de râu, sunt indicii clare a îmbunatatirii starii ecologice a râului. Totusi, poluarea cu substante organice prin deversarile de ape reziduale menajere nu este neglijabila.
Aceasta situatie se mentine pâna la confluenta cu Târnava Mare, la Blaj.
De remarcat este faptul ca gradul de poluare al Târnavei Mici este mai redus decât cel al Târnavei Mari si ca urmare stare sa ecologica este mult mai buna.
Târnava Mica conflueaza cu Târnava Mare, la Blaj, formând râul Târnava. Dupa confluenta, debitul mediu al râului este de 27, 6 m3/s, panta este redusa, iar albia majora este foarte dezvoltata, atingând la inundatii deosebite (cum a fost cea din 1970) o latime de câtiva km.
Amonte de confluenta cu Muresul analiza fizico-chimica a apei si a structurii comunitatilor bentonice indica o încarcare organica moderata, de asemenea important de semnalat este lipsa metalelor grele din apa. Aceasta stare de lucruri se datoreaza aportului cantitativ si calitativ (ape curate) important al Târnavei Mici si faptului ca pâna la varsarea în Mures, pe o distanta de aproximativ 24 km, nu mai exista surse majore de poluare. Acest sector adaposteste numeroase specii de pesti cu populatii mari, care exercita o atractie constanta pentru pescari. Ca element piscicol mai interesant trebuie amintit somnul, care, daca în sectoarele inferioare ale celor doua Târnave, poate fi considerat relativ rar, aici, capturile exemplarelor de 20 - 30 kg sunt frecvente. De asemenea, pe unii afluenti de mici dimensiuni, poate fi gasit tiparul, specie interesanta, deoarece are si posibilitatea respiratiei aeriene.
Târnava aduce Muresului în dreptul localitatilor Mihalt, un aport relativ redus de apa, un debit mediu multianual de cca. 23 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de cca 20 kg/s, marea majoritate a acestora provenind, însa, din bazinul superior.

Doru Banaduc - Sibiu


La încheierea acestei serii de articole referitoare la starea ecologica a Târnavelor invitam cititorii nostri la concurs.
Trimiteti-ne raspunsul la urmatoarele întrebari si veti beneficia de Buletinul Informativ de Mediu pe o perioada nelimitata de timp si de publicatia "Oameni si Râuri Împreuna - Impactul antropic asupra Târnavelor si Ampoiului", editate de O. N. G. Ecotur Sibiu.
1. Care sunt sectoarele de pe Târnave cel mai putin afectate de activitatile umane?
2. Care sunt efectele platformei industriale Copsa Mica asupra mediului?
3. Care sunt institutiile care au obligatia legala de a monitoriza calitatea Târnavelor?
Va dorim succes!
LEGISLATIE DE MEDIU

Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si a parcurilor naturale din Romania




Acest subiect a fost abordat în Hotarârea Guvernului României nr. 230 / 2003, din Monitorul Oficial nr. 190 din 26.03.2003. În temeiul art. 107 din Constitutia României, al art. 13, 17 si 18 din O. U. G. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea 462/2001, Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

Art. 1.
(1) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se delimiteaza conform anexei 1.
(2) Anexa 1 constituie baza pentru cadastrul ariilor protejate, sectiunea rezervatii ale biosferei, parcuri nationale si naturale.
(3) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si naturale se clasifica în categorii corespunzatoare statutului de protectie si au urmatoarele denumiri si desemnari internationale: a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie international: Rezervatie a Biosferei, desemnata de Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera", Zona Umeda de Importanta Internationala, desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar, si Sit al Patrimoniului Natural Universal, recunoscut de UNESCO; b) Parcul National Domogled - Valea Cernei; c) Parcul National Retezat, desemnat ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera"; d) Parcul Natural Portile de Fier; e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita; f) Parcul Natural Apuseni; g) Parcul National Mtii. Rodnei, desemnat ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera"; h) Parcul Natural Bucegi) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas; j) Parcul National Ceahlau; k) Parcul National Calimani; l) Parcul National Cozia; m) Parcul National Piatra Craiului; n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului; p) Parcul National Mtii. Macinului; r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de Importanta Internationala de catre Secretariatul Ramsar; s) Parcul Natural Vânatori - Neamt.

Art. 2. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, împreuna cu autoritatea publica centrala pentru silvicultura, va stabili, cu avizul Academiei Române, zonarea interioara a parcurilor nationale si naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 3. Toate suprafetele ocupate de vegetatie forestiera, aflate în rezervatiile biosferei, parcurilor nationale sau parcurilor naturale, vor fi încadrate de catre autoritatea publica centrala pentru silvicultura, în baza avizului Academiei Române, în categoriile functionale corespunzator zonarii interioare.

Art. 4. Autoritatea publica centrala pentru silvicultura, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si Academia Româna, vor elabora norme de amenajare a padurilor, fondului salmonicol si cinegetic, în functie de categoriile de management si obiectivele de conservare a biodiversitatii, în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 5. Autoritatea publica centrala pentru agricultura, în colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si cu Academia Româna, va elabora norme de gospodarire a pajistilor, în conformitate cu categoriile de management si cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, cu capacitatea productiva si de suport a pajistilor, în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 6. Autoritatea publica centrala pentru turism, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, autoritatea publica centrala pentru silvicultura si Academia Româna, vor elabora strategia de dezvoltare a ecoturismului în rezervatiile biosferei, parcurile nationale si naturale, în conformitate cu principiile conservarii biodiversitatii si utilizarii durabile a resurselor naturale.

Art. 7. Autoritatea publica centrala pentru transport încurajeaza dezvoltarea ecoturismului, prin amplasarea de indicatoare rutiere pe drumurile nationale pentru semnalizarea adecvata a rutelor catre rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale, în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 8.
(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va asigura, în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri, structuri de administrare pentru rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale.
(2) Structurile de administrare prevazute la alin. (1) se asigura: a) în subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, în limita bugetului si a numarului de personal conform cerintelor anexei 2; sau b) în coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pe baza de contract cu persoane juridice care probeaza capacitatea tehnica, stiintifica, administrativa si financiara necesara, care asigura personalul prevazut în anexa 2.
(3) Structurile care asigura administrarea ariei naturale protejate pe baza de contract trebuie sa întocmeasca si sa revizuiasca periodic regulamentul si planul de management al acesteia.
(4) Detinatorul majoritar de teren din cuprinsul unei rezervatii a biosferei, parc national sau parc natural are dreptul sa i se încredinteze administrarea acesteia, daca îndeplineste conditiile prevazute la alin. (2).
(5) Durata minima a contractelor mentionate la alin. (2) este de 10 ani.
(6) Structurile de administrare ale rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale vor urmari aplicarea regulamentului si a planului de management de catre toti detinatorii si administratorii de bunuri si terenuri aflate în cuprinsul ariilor protejate, care vor administra în continuare bunurile aflate în proprietate sau încredintate, cu respectarea legislatiei în vigoare si a reglementarilor specifice ariei protejate.
(7) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va sustine, în limita bugetului, atât activitatile structurilor aflate în subordinea sa, cât si realizarea unora dintre activitatile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredintate structurilor aflate în coordonare, în baza proiectelor aprobate.

Art. 9.
(1) Limitele parcurilor nationale si parcurilor naturale vor fi materializate în teren prin aplicarea, în 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri, a semnelor distinctive, stabilite de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, respectiv un patrat rosu având laturile între 10 si 15 centimetri, înconjurat de o banda alba având latimea între 2 si 4 centimetri, aplicat la distante între 50 si 200 metri de catre administratiile parcurilor nationale si parcurilor naturale.
(2) Limitele rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, în format digital, se pun la dispozitie de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului tuturor institutiilor si persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, în 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri. Art. 10. Autoritatile administratiei publice locale vor asigura evidentierea limitelor rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, ale caror elemente de identificare sunt prevazute în anexa 1, în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri. Art. 11. Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

Monitorul Oficial - nr. 190 din 26 martie 2003

BREVIAR



PROIECTUL ROSIA MONTANA CONTINUA FARA NICI O PIEDICA
Academia Româna s-a pronuntat oficial de mult, împotriva intentionatelor noi exploatari aurifere din Muntii Rosia Montana.
Motivele sunt cele evidente de protectie a mediului natural si a unor situri arheologice cu valoare exceptionala pentru istoria neamului nostru.
Care este situatia pe teren? În urma turelor de Apuseni din iunie, iulie, august si septembrie, ale membrilor organizatiei noastre, am început sa ne temem de semnificatia tacerii pastrate asupra acestui subiect de catre responsabilii guvernamentali. Practic se tace si se face. Cumpararile de case si terenuri continua intens, iar prospectiunile firmei Gold Corporation.... nu au încetat practic nici o clipa.
Si toate acestea într-o tara care geme de autodeclarati "înfocati iubitori ai naturii".

NOUTATI LA CENTRUL INFORMATIV ECOTUR
La centrul informativ, pot fi consultate sau obtinute doua noi materiale tiparite care promoveaza turismul în zona Sibiului.
Ghidul "24 - 48 ore în Sibiu" de A. Buta, încearca si reuseste sa ofere celor interesati sa-si ocupe în mod util si placut timpul liber, câteva sugestii referitoare la: alpinism, lacase de cult, hipism, catarare pe gheata, ciclism, filatelie, fitness, înot, motociclism, muzee, karting, parapanta, patinaj, pescuit, radioamatorism, rafting, ski, patinaj, speologie, tenis, tir, windsurf, etc.
Noile pliante ale O. N. G. Ecotur (româna / engleza) promoveaza practicarea ciclismului, spiritul traseelor de biciclete din Sibiu si din jurul acestuia, putând fi surprins din preambulul pliantelor:
Mersul pe bicicleta prin Sibiu, transforma în mod magic "cea mai puternica si înfloritoare cetate" a spatiului românesc intracarpatic într-un carusel medieval epatant cu impresionante centuri de ziduri crenelate, turnuri si bastioane severe; pasaje tainice; gradini publice, pavilioane, promenada, parcuri, squaruri si piete elegante, totusi în îmbratisarea strâmta a zidurilor; bulevarde flancate de generoase spatii verzi; catedrale fastuoase si biserici odihnitoare; vesele si racoroase fântâni arteziene; statui si busturi privind îngaduitor spre noi dinspre secole adormite; localnici prietenosi pentru care bogatia multiculturalitatii este un fapt transpus inclusiv în felul în care vorbesc si îti zâmbesc, chiar strain fiind.
Nimic din ceea ce este de admirat în mândra cetate a Sibiului, nu a fost realizat fara munca, priceperea, produsele si veniturile populatiei autohtone limitrofe. Preocuparile traditionale înca vii, agro - pastorale si mestesugaresti, împreuna cu o natura tributara unui relief care variaza de la spectaculoase creste alpine de peste 2500 m, la dealuri domoale unde culturile agricole se îmbina în mod fericit cu suprafete ramase salbatice si la depresiuni intens populate, ultimele în general pe terasele râurilor, determina unicitatea si farmecul care cu siguranta va vor cuceri inimile.
Va invitam la o plimbare istorica si culturala ametitoare, într-un mediu natural de exceptie, în statornicul ritm depanat de bicicletele noastre, pe câteva trasee de una/doua zile.

LUMEA ÎN IMAGINI
Deja traditionalul ciclu de diaporama "Lumea în Imagini" organizat prin eforturile mai mult decât împatimitului Marcel Baciu, va continua sa ne încânte la Sibiu si în lunile acestea.
Septembrie, Dr. Peter Mercea, Stuttgart, "Soarele Negru" - Imagini din Madagascar si Africa de Sud; octombrie, Prof. Ioan Grigorescu, Bucuresti "Luminile Indoneziei"; noiembrie, Teodor Tulpan, Lucian Bogdan, Expeditia "Everest 50" - 2003. Informatii suplimentare la telefon 0744690506 sau e-mail capriart@rdslink.ro

VESTI BUNE PENTRU APICULTORI
Date recente releva faptul ca nici o tara a Uniunii Europene nu produce o cantitate suficienta de miere pentru piata sa.
Scaderea importurilor din tarile Orientului si Americii de Sud, creeaza conditii pentru intrarea pe aceasta râvnita piata si a altor producatori. Desigur, pentru cei ai caror manageri/guvernanti se vor trezi în timp util, pentru a crea un cadru propice în acest sens!
Credeti ca întâmplator apicultura ungara primeste subventii anuale care se numara în milioane de Euro iar productia acestei tari a crescut de câteva ori în ultimii ani?
Conditiile naturale variate deosebit de propice ale României, traditia milenara a românilor în aceasta frumoasa îndeletnicire, si facilitatea cu care acestia pot obtine atât de doritele produse apicole ecologice în Uniunea Europeana ne ofera înca o sansa de a prospera prin puteri proprii. Dar, nici în acest caz nimeni nu va veni la noi "sa ne roage sa ne cumpere produsele" numai pentru ca suntem frumosi, destepti si modesti!

BOBO
Întotdeauna fericit sa ne revada, chiar dupa o pauza de numai o noapte, statornic în a îndura orice chiar lucruri de neexplicat pentru el doar de dragul si din încredere pentru noi, simtind si împartasind tristetile noastre si bucurându-se când prinsi de tot felul de "treburi importante" îi ofeream câte o privire, vorba, sau (ce fericire) o plimbare pe malul râului sau prin vii...
De ce când moare un om, unii plâng mai mult, altii mai putin, iar altii deloc?
De ce când moare câinele casei, plânge toata lumea?
Ce nu am reusit sa învatam de la ei desi de multa vreme le suntem "stapâni" iar ei prieteni?
Sa fie asta ultima lectie a lui Bobita...

Doru Banaduc

Numerele anterioare


- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 1: Programul "Un Mures curat prin afluenti curati"; Alegerea gresita a amplasamentului de constructie si extindere a platformei industriale Copsa Mica, cauza principala a efectelor grave ale poluarii agresive în bazinul Târnava Mare; Legislatie de mediu/Dreptul la un mediu sanatos.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 2: Influenta poluarii industriale din zona Copsa Mica asupra vegetatiei spontane si a culturilor agricole; Impactul antropic asupra bazinului mijlociu al Muresului; Legislatie de mediu/Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului/Problemele de mediu sunt de interes public.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 3: Influenta poluantilor caracteristici zonei Copsa Mica asupra animalelor din bazinul hidrografic al Târnavei Mari; Metalele grele si bioacumularea lor; Legislatie de mediu/Sanctiuni pentru nerespectarea Legii Protectiei Mediului (137/1995); Poluarea atmosferica de pe valea Ampoiului, datorata industriei de la Zlatna; Caravana Ecologica "Târnava 2001".

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 4: Bradul element al ecologiei spirituale românesti; Efectele poluarii la Copsa Mica asupra padurilor si aspecte ale actiunii de reconstructie/reâmpadurire a terenurilor afectate; Despre capitalul natural; Legislatie de mediu/Conventii internationale pentru ocrotirea naturii/Conventia de la Rio de Janeiro/Conventia de la Berna/Conventia de la Bonn/Conventia de la Ramsar/Conventia de la Washington CITES/Organisme si organizatii internationale care se ocupa de conservarea biodiversitatii; Natura între responsabilitate si ignoranta; Poluarea solului datorata industriei din bazinul hidrografic Ampoi.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 5: Oameni si râuri - convietuiri pe Târnave si Ampoi; Starea ecologica a Târnavei Mari (I), în sectorul izvoare - Varsag; Ocrotirea naturii reflectata în vechile obiceiuri si credinta populare românesti; Protectia zonelor umede.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 6: Starea ecologica a Târnavei Mari (II), în sectorul Zetea - Odorhei; Pledoarie pentru înfiintarea Parcului National Fagaras; Dracula, stejarii si ministrii; Medalion biografic/Ministrul Apelor si Protectiei Mediului Petru Lificiu.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 7: Pro râuri curate; Starea ecologica a Târnavei Mari (III), în sectorul Cristuru; Starea ecologica a râului Ampoi (I), în sectorul izvoarelor; Custodia ariilor naturale protejate.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 8: Starea ecologica a Târnavei Mari (IV), în zona de podis, sectorul Vânatori - Blaj; Starea ecologica a râului Ampoi (II), în sectorul culoarului depresionar Zlatna - Ighiu; Natura - casa omului, binecuvântare sau blestem.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 9: Parcul "Sub Arini" (fosta?) emblema pentru un oras emblematic pentru spatiul transilvan - Sibiul; "Padurile urbane" - plamânii oraselor noastre; Starea ecologica a Târnavei Mici (I), în zona montana; Starea ecologica a râului Ampoi (III), în sectorul de 10 km amonte de confluenta cu râul Mures; "Nonsalanta" si buldozere în Parcul National Muntii Rodnei; Carte de mediu pentru Republica Moldova; Zona naturala protejata "Breite" este salvata.

- Buletinul Informativ de Mediu Nr. 10: Teiul fiecaruia dintre noi; Împreuna pentru ecodezvoltare (I); Parcul "Sub Arini" (fosta?) emblema pentru un oras emblematic pentru spatiul transilvan - Sibiul (II); Constituirea administratiilor rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale; Starea ecologica a Târnavei Mici (II), în zona subcarpatica; Plantatii rutiere; Dunarea - un fluviu cu o lunca verde; Nonsalanta si buldozere în Parcul National Muntii Rodnei (II); Perseide 2003; Aurul, alesii si Academia Româna; Medalion biografic/Ministrul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Ilie Sîrbu; Prima perla a înca unui caz de forma fara fond; ONG-uri de mediu pe sprânceana.
Redactor: Angela Curtean Banaduc
Author: Ecotur Sibiu (ONG)
Views: 3266, Last update: Thu, Nov 27, 2003


Login or register to comment