Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Buletin informativ de mediu nr.7 / septembrie - noiembrie 2002

Bookmark and Share


PRO RÂURI CURATE
Caracterele comune ale apelor curgatoare pot crea, la o prima vedere, falsa impresie ca toate sunt asemanatoare, iar multe chiar identice.
Priviti, de exemplu, de undeva de la înaltime o masa de oameni dintr-un stadion! Am putea spune, desigur, o sumedenie de lucruri despre ei. Doar micsorând distanta de la care îi privim, marind timpul de observatie si utilizând mai multe metode de analiza, am realiza cât de superficiale si, uneori, înselatoare au fost primele noastre concluzii.
Surpriza descoperirii ca fiecare om observat este un întreg univers, cu o complexitate poate de necuprins, poate fi asemanata cu constatarile hidrobiologului atent, care în decursul carierei sale, studiaza râu dupa râu, descoperind cu fiecare astfel de experienta "individualitati lotice", care cuprind uimitoare si unice medii de viata.
Paralelismul oameni-râuri poate, desigur, continua. Daca pentru formarea corecta a caracterului unui om, grija cresterii, educarii si sprijinului acestuia pe tot parcursul vietii, trebuie sa se bazeze pe cunoasterea caracteristicilor fizice, personalitatii si mecanismelor sufletesti ale acestuia, în aceeasi masura, pentru ca un râu sa constituie acel "lucru bun" pe care ni-l dorim cu totii pentru comunitatile pe care le strabate, îi trebuie cunoscute caracteristicile, evolutia, nevoile si de ce nu "sufletul".
Cum? Cu multa rabdare, bunavointa, întelegere, profesionalism si numai tratându-l ca pe ceva unic si mai ales egal noua.
Cresterea nivelului de întelegere, în special din ultimii zeci de ani, de cunoastere a caracteristicilor structurale si functionale ale râurilor, fac posibile toate acestea.
Trebuie, însa, ca aceasta întelegere sa fie pusa într-un limbaj accesibil oricarei persoane, astfel încât constiinta necesitatii existentei unor râuri "sanatoase" sa determine o atitudine generala corecta si permanenta.
Sa ne lasam copiii sa se reîntoarca la râuri! Insalubrele stranduri de cartier sau piscinele particulare ale celor a caror decizii au transformat râurile datatoare de frumos, sanatate si echilibru în canale de scurgere a mizeriei, nu sunt decât solutii paleative, care ne îndeparteaza din ce în ce mai mult de locul nostru firesc din natura si ne produc o atât de amara alienare fizica si morala.
Constientizarea generala a faptului foarte simplu ca toate elementele naturii sunt legate între ele, se influenteaza reciproc permanent si absolut nimeni oricât de bogat ar fi nu îsi va putea tine copiii, nepotii, stranepotii într-o sera izolata de restul lumii murdare, poluate si nesanatoase, este singura alternativa a supravietuirii noastre.
Haideti sa reflectam la viitorul nostru si al râurilor. Ne sta în putinta sa traim frumos. De ce sa nu o facem?

Doru Banaduc

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (III) SECTORUL CRISTURU
Târnava Mare are un bazin hidrografic cu o suprafata de 3606 km2 si o lungime de 221 km.
Sectorul Depresiunii Cristuru
Depresiunea, cu un relief colinar, are o altitudine medie de 400 m. Versantii subcarpatici, care flancheaza depresiunea se îndeparteaza de cursul râului, pantele îsi continua treptat scaderea, pâna la aproximativ 1 m/km iar râul are o lunca mai bine structurata.
Exista alunecari, mai rar prabusiri si procese fluviatile de transport, acumulative si de eroziune laterala. Ca si în sectorul din amonte modelarea geomorfologica este favorizata de rocile friabile, despaduriri si araturi.
Caracteristicile geologice ale albiei râului, sunt similare cu acelea ale sectorului situat în amonte, depozite aluvionare, pe un fundament de argile, gresii, nisipuri, conglomerate si tufuri andezitice.
Clima este foarte asemanatoare cu cea din depresiunea vecina a Odorheiului, atât din punctul de vedere al regimului precipitatiilor (cantitati medii anuale 700-800 mm), cât si din cel al temperaturilor (mediile anuale 7-8 °C).
Ca afluent mai important, în apropiere de localitatea Cristuru Secuiesc, Târnava Mare primeste, de la nord, Solonul.
Debitul lichid mediu multianual al Târnavei Mari la iesirea din aceasta depresiune, deci dupa parcurgerea sectoarelor montan si piemontan, este de cca. 8 m3/s (debitul maxim

600 m3/s, debitul minim 1 m3/s), iar debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie înregistreaza valoarea ridicata de 6, 5 kg/s.
Influenta râului Târnava Mare este mai puternica, aici, asupra solurilor, determinând extinderea celor de tip aluvial în jurul albiei, mai spre marginile depresiunii, existând si soluri brune, argiloiluviale brune podzolite, pseudorendzine, argiloiluviale podzolice si argiloiluviale.
Cea mai importanta sursa de poluare a râului, în acest sector, este localitatea Cristurul Secuiesc, cu o populatie care s-a dublat în ultimele decenii (11.185 locuitori în prezent), cu industrie metalurgica, constructii de masini, textila, pielarie, confectii si industria lemnului. Trebuie mentionat ca epurarea apelor reziduale orasenesti este necorespunzatoare, iar apele reziduale industriale deversate nu respecta conditiile calitative impuse prin standardele de mediu.
Îngrijorator este si faptul ca în perimetrul localitatii s-au înregistrat, la apele subterane, valori peste concentratia admisa la azotiti, azotati si metale grele, apa fiind ne potabila.
Si în acest sector al râului Târnava Mare, exista înca un brat mort pentru care sunt necesare luarea unor masuri de reconstructie ecologica.

Angela Curtean Banaduc

STAREA ECOLOGICA A RÂULUI AMPOI (I) SECTORUL IZVOARELOR
Afluent de ordinul I al Muresului, râul Ampoi cu un bazin hidrografic având o suprafata de 579 km2 si o lungime de 60 km, este localizat în partea interioara a arcului Carpatilor Românesti, izvoraste din partea de sud-est a Carpatilor Occidentali, respectiv din Muntii Apuseni, strabate Culoarul Depresionar Zlatna-Ighiu si apoi se varsa în Mures în dreptul localitatii Alba Iulia.
Sectorul izvoarelor
Râul Ampoi îsi are izvoarele la o altitudine medie de 400 m.
Fundamentul geologic al acestei zone este format din conglomerate, gresii si marno-calcare alcatuind un relief caracterizat în general prin culmi domoale, cu profile ale vaii în forma de V, versantii coborând pâna în proximitatea albiei.
Procesele geomorfologice preponderente în acest sector sunt cele fluvio-torentiale. Dintre acestea, efectele determinate atât de siroiri cât si de ravenari sunt reduse datorita unei bune acoperiri cu padure a versantilor, iar în ceea ce priveste râul, eroziunea dominanta este cea lineara.
Structura solurilor este putin diversificata în acest sector, fiind prezente doar solurile brune acide.
Valorile medii ale temperaturilor lunii ianuarie variaza între -4şC si -6şC, ale lunii iulie între 14şC si 16şC, mediile anuale ale temperaturilor sunt de 4şC - 6şC. Cantitatile medii anuale de precipitatii au valori cuprinse între 1000-1400 mm, mediile lunii ianuarie fiind de 60 - 80 mm, iar cele ale lunii iulie de 100 - 120 mm.
Vegetatia caracteristica este padurea de amestec - fag si molid.
În acest sector Ampoiul este un râu montan cu apa curata, bine oxigenata, care adaposteste o comunitate bentonica bogata, sunt prezente specii de plecoptere, efemeroptere, trichoptere, colembole, gastropode indicatoare de apa curata.
Desi calitatea apei este favorabila existentei aici a pastravului indigen, debitul mediu lichid redus al râului face ca acesta sa existe în numar foarte mic, spre deosebire de zglavoaca care este mai putin pretentioasa din acest punct de vedere si se întâlneste în numar mare.
În partea inferioara a acestui sector de râu, a aparut si s-a dezvoltat localitatea Izvorul Ampoiului. Aceasta este alcatuita din gospodarii rasfirate de-a lungul vaii înguste, însotita de drumul DN 74 Alba Iulia - Oradea. Activitatile locuitorilor se leaga de exploatarea padurii, cresterea animalelor si minerit.
În articolele urmatoarelor numere ale Buletinului Informativ de Mediu va fi continuata prezentarea impactului antropic actual asupra sectoarelor râurilor Târnave si Ampoi, de asemenea se va analiza si posibilitatea impactului transfrontalier.

Doru Banaduc

CUSTODIA ARIILOR NATURALE PROTEJATE
În sfârsit iubitorii naturii, fie ca persoane fizice fie prin intermediul muzeelor de istorie naturala, a institutiilor de învatamânt, a organizatiilor neguvernamentale de mediu, a autoritatilor locale sau judetene, a ocoalelor silvice etc., pot prelua în custodie ariile naturale protejate al caror regim de protectie este reglementat prin Legea 462/2001.
În conformitate cu articolul 20 aliniatul 2, în vederea dovedirii de catre solicitant a calificarii, instruirii si mijloacelor necesare pentru aplicarea masurilor de ocrotire si conservare a bunurilor încredintate, solicitantul va depune împreuna cu cererea tip o documentatie însotitoare în doua exemplare care trebuie sa cuprinda urmatoarele:

1. prezentarea solicitantului (persoana fizica sau juridica);
2. documente justificative care sa ateste identitatea, pregatirea si experienta anterioara relevanta;
3. un memoriu privind implicarea solicitantului în descoperirea, explorarea, cercetarea si protectia ariei naturale protejate;
4. un raport detailat privind prezentarea situatiei prezente în care se afla aria naturala protejata;
5. o propunere de plan de actiune pentru supravegherea si administrarea ariei naturale protejate (obiective, resurse, parteneri, tipurile de activitati propuse, consultanti, estimare cheltuieli pentru exercitarea custodiei);
6. propunere de regulament al ariei naturale protejate, care va cuprinde inclusiv regimul de vizitare în detaliu;
7. minim trei recomandari pentru preluarea custodiei, din partea unor foruri considerate ca fiind competente;
8. anunt al intentiei de preluare în custodie într-un ziar de interes local si unul de circulatie nationala, precum si listele de discutii electronice de specialitate;
9. alte materiale considerate utile de solicitant (fotografii, articole din presa, materiale video etc).

Acestea sunt, într-o forma condensata desigur, principalele cerinte necesare pentru luarea în custodie a ariei protejate dorite.
Pentru detalii va puteti adresa Inspectoratului de Protectia Mediului din judetul dumneavoastra, care are si rolul de control al activitatii custozilor ariilor protejate.
Daca obligatiile custozilor sunt în detaliu reglementate si de asemenea este clar cine are rolul de ai controla pe parcursul desfasurarii deloc usoarei lor activitati, nu suntem în masura pâna în acest moment sa va informam care este ajutorul practic pe care institutiile statului îl ofera acestor cu siguranta inimosi viitori custozi, carora le dorim de altfel mult, mult succes în generoasa initiativa de a schimba situatia trista în care se afla majoritatea ariilor protejate (multe deocamdata doar pe hârtie) din România.

Doru Banaduc

BREVIAR ECOLOGIC
MINERALOGIA ESTETICA A TRANSILVANIEI, MARAMURESULUI SI BANATULUI

Maramuresul, Banatul si Transilvania, trei regiuni cu puternice rezonante istorice românesti a caror "stralucire a adâncurilor" a atras de veacuri atât iubitori de natura si frumos cât si poftele aventurierilor si imperiilor.
Cine stie daca lemnul, vitele, mierea, grânele si incomoda neatârnare a dacilor ar fi constituit motive suficiente pentru ca Traian sa aduca legiunile unuia dintre cele mai puternice imperii ale tuturor vremurilor la nord de Dunare, si a..... declansa în fapt etnogeneza poporului român, sau probabil argumentul hotarâtor au fost bogatiile subsolului, tezaurizate de conducatorii daci si cele care înca mai dormeau pe sub paduri.
În prezent România este un punct de reper aproape singular în peisajul european, în ceea ce priveste varietatea resurselor subterane. Cliseul "România tara bogata în resurse" nu reflecta însa, (cu foarte putine exceptii) situatia reala a zacamintelor existente, din punctul de vedere al raportului cantitate / calitate. Cunoasterea starii reale a acestor resurse, ar trebui sa opreasca exploatarea haotica si nerationala a lor si sa induca o strategie de exploatare si prelucrare intensiva, superioara a acestora.
O frântura din toate aceste nepretuite bogatii, reprezentate prin flori de mina (de la muzee de profil din Baia Mare, Bistrita, Sibiu si Timisoara), sunt cuprinse în expozitia de exceptie "Mineralogia estetica a Transilvaniei, Maramuresului si Banatului" organizata în Palatul Brukenthal - Saloanele Baroc, pe care colectivul Muzeului de Istorie Naturala Sibiu VA INVITA sa o vizitati în perioada 10 octombrie 2002 - 10 martie 2003.

PROGRAM DE COLECTARE SELECTIVA A DESEURILOR DE SUCCES ÎN SIBIU
Programul "Recuperarea si reciclarea deseurilor din municipiul Sibiu" derulat de O. N. G.-ul de mediu Ecotur Sibiu (componenta educationala) în parteneriat cu Primaria Municipiului Sibiu si finantat de Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, a declansat o reactie a populatiei peste asteptarile celor mai optimisti initiatori ai acestuia.
Acest program pilot se desfasoara în cartierul Hipodrom III si este coordonat de domnul Rares Macrea.
Partea educationala derulata de membrii Ecotur, prin intermediul unui film creat în acest scop, a afisajelor tematice, a distribuirii a 4000 de pliante si a unor prelegeri pe aceasta tema în scoli, a dus la rezultatul nesperat ca numerosi cetateni sa aduca resturile menajere selectate în punctele de colectare existente, din mai toate colturile Sibiului, iar compania de salubritate GETESIB practic la ora actuala sa nu mai faca fata decât cu greu la ritmul de schimbare a containerelor pline cu deseuri menajere (sticla, plastic, hârtie).
Tocmai în acest sens facem un apel catre conducerea GETESIB sa gaseasca solutiile necesare, pentru ca aceasta idee de colectare selectiva a deseurilor care a prins surprinzator de bine la sibieni, sa nu fie compromisa de imaginea de loc placuta a containerelor pline si uneori ne ridicate la timp.
Membrii Ecotur Sibiu pot da în continuare o mâna de ajutor conducerii GETESIB prin monitorizarea ritmului de înlocuire a containerelor pline în cazul în care aceasta colaborare este considerata ca fiind necesara.
Poate pentru ca ultima concluzie referitoare la acest program sa se înscrie într-un ton pozitiv, nu putem sa nu constatam ca de atâtea ori hulita lipsa de civilizatie sau "proasta crestere" a românilor nu este altceva, de multe ori, decât un rezultat al lipsei alternativelor. În momentul în care cei pe care îi platim sa se ocupe de un sector sau altul al existentei noastre ne ofera optiunea de a alege, se pare ca "devenim" civilizati.
Poate ca, Primaria Municipiului Sibiu, în urma acestui experiment de succes, va gasi resursele financiare necesare extinderii acestuia si în celelalte cartiere ale Sibiului?

CALENDAR ECOLOGIC
23 septembrie - Ziua Mondiala a Curateniei;
26 septembrie - Ziua Mondiala a Muntilor Curati;
01 octombrie Ziua Mondiala a Habitatului;
04 octombrie - Ziua Mondiala a Animalelor;
08 noiembrie - Ziua Internationala a Zonelor urbane.

Doru Banaduc
Author: Ecotur Sibiu (ONG)
Views: 3052, Last update: Sat, Mar 20, 2004


Login or register to comment