Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Buletin informativ de mediu, nr. 12 / decembrie 2003 - februarie 2004

Bookmark and Share


UN ROMÂN ÎN ANTARCTICA - EMIL RACOVITA

Abordarea oricarui aspect legat de viata, personalitatea si activitatea stiintifica ale ilustrului savant naturalist Emil Racovita este întotdeauna coplesitoare, inducând de fiecare data teama ca risti o impietate, nefiind în masura sa reliefezi faptele pe masura valorii si semnificatiei acestora.
Nascut într-o familie de junimisti, avându-i ca dascali, printre altii, pe Ion Creanga, Grigore Cobalcescu, Petre Poni, cu care a învatat si a ramas mereu într-o strânsa comuniune si pe fondul unei imense disponibilitati intelectuale, Emil Racovita a devenit reprezentantul cel mai de seama al biologiei românesti, de numele sau, fiind legata, în premiera mondiala, fundamentarea biospeologiei ca stiinta (stiinta vietii din adâncurile subpamântene).
Printre experientele sale stiintifice si de viata, care au dus la desavârsirea sa profesionala si umana, premergând performanta amintita, un loc deosebit l-a ocupat expeditia sa la Polul Sud cu vasul "Belgica" între anii 1897 - 1899.
Initiatorul expeditiei si conducatorul acesteia a fost Adrien Gerlache, locotenent în marina belgiana care, urmare a demersurilor facute înca din 1894, a reusit sa asigure înfaptuirea acesteia, ajutat substantial de o subscriptie publica initiata de Societatea de Geografie din Bruxelles. Scopul expeditiei era pur stiintific: de a cerceta o regiune foarte putin cunoscuta la acea vreme, respectiv aceea a Polului Sud, din punct de vedere oceanografic, geologic, meteorologic si biologic. Grupul expeditionar multinational (6 nationalitati dar preponderent belgieni) numara 19 membri, oameni de mare competenta, aspect care s-a confirmat ulterior prin rezultatele stralucite cu care s-au întors. Printre acestia se numara si celebrul explorator norvegian Roald Amundsen care ulterior avea sa descopere Polul Sud.
În ceea ce-l priveste pe Emil Racovita, câstigarea notorietatii stiintifice la numai 29 de ani este singura explicatie a alegerii sale ca unic biolog al expeditiei, urmare a unei selectii care epuizase toate ofertele din Franta si Belgia. Semnificativ este faptul ca, desi în preajma pornirii expeditiei, el satisfacea stagiul militar, prin demersuri diplomatice ale oficialitatilor belgiene, el a fost scutit de restul stagiului, putându-se îmbarca odata cu echipajul.

Expeditia a durat doi ani si trei luni si a avut de înfruntat situatii dramatice din cauza ostilitatii extreme a climei din arealul cercului polar sudic. Astfel, vasul "Belgica" a fost imobilizat 13 luni într-o banchiza de vreo 15 km la 70° latitudine sudica, adica dincolo de cercul polar. A fost cea mai îndelungata claustrare cunoscuta pâna atunci în astfel de conditii, motiv pentru care presa vremii punea problema disparitiei lor. În aceste împrejurari, a aparut problema împartirii proviziilor, fara a se putea întrevedea sansa salvarii, de asemenea, se instalase noaptea polara, toate acestea având efecte fiziologice si psihice traumatizante, soldate, de altfel, cu victime. În pofida acestor situatii, sederea pe banchiza nu a fost pasiva, în asteptarea fatalitatii, ci animata tot timpul de împlinirea misiunii pentru care ajunsesera aici.
Initiativa lui Racovita si a doctorului Cook, caracterizata de Amundsen drept o "încercare nebuna", de a taia cu ferestraiele un canal în gheata de aproape 800 m, efort chinuitor care a durat o luna, a însemnat pâna la urma salvarea.
La 18 noiembrie 1899, "Belgica" si-a facut intrarea triumfala în portul Anvers. Reusita expeditiei a produs în toata lumea o vie emotie. Din pacate doar 17 dintre expeditionari aveau s-o împartaseasca, 2 prapadindu-se pe parcurs.
Reusita expeditiei, pentru opinia publica, a semnificat triumful omului asupra primejdiilor extreme, iar pentru stiinta a însemnat dobândirea unor rezultate incalculabile în privinta unor noi descoperiri geografice si geologice, topografierea acestora, determinari climatologice si cunoasterea vietuitoarelor din aceste tinuturi.

În ceea ce-l priveste pe naturalistul român, considerat cel mai iubit membru al echipajului si caracterizat de catre Amundsen ca "tovaras desavârsit si un calator plin de îndemnuri", el se întorcea cu un imens material biologic: peste 1200 specimene zoologice, 400 botanice, peste 200 fotografii si clisee, alaturi de extrem de valoroase observatii asupra vietuitoarelor, în special asupra pasarilor antarctice, concretizate ulterior prin lucrari de referinta în literatura de specialitate.
Ca o trasatura ce îl caracteriza, Racovita a pus la dispozitie, cu generozitate, materialele clasate unor diferiti specialisti, iar rezultatele s-au materializat printr-o colectie de peste 60 de memorii stiintifice, publicate sub îndrumarea si pe cheltuiala statului belgian.
Aureola de explorator polar, suita de conferinte de mare succes, prin nivelul lor documentar, tinute la Anvers, Bruxelles, Liege, Paris, Bucuresti si Iasi, l-au consacrat repede pe Racovita ca un biolog celebru în lumea stiintifica mondiala si ca un popularizator de mare talent.
La scurt timp dupa încheierea expeditiei, Racovita este ales membru corespondent al Societatii Regale de Geografie din Anvers si, de asemenea, decorat de catre guvernul belgian.
Este cert faptul ca participarea la expeditia antarctica belgiana a avut asupra lui Racovita o influenta determinanta sub aspectul formatiei si conceptiilor sale ulterioare, ca om de stiinta si cercetator de geniu.

Gheorghe Ban - Sibiu

COALITIA ONG NATURA 2000 ROMÂNIA

Prin prisma dorintei României de integrare în Uniunea Europeana, într-un viitor cât mai apropiat, implementarea retelei de arii de protectie speciala Natura 2000 si pe teritoriul nostru national devine implicit o conditie de preaderare la Uniunea Europeana.
Pentru a sprijini Guvernul României în implementarea acestei initiative europene, s-a constituit "Coalitia O. N. G. Natura 2000 România", care are ca obiective realizarea listei complete a siturilor Natura 2000 din România, cu includerea tuturor speciilor si zonelor relevante si realizarea conditiilor favorabile pentru implementarea Natura 2000 în România. Trebuie mentionat ca astfel de initiative ale organizatiilor neguvernamentale de mediu au aparut deja în toate tarile Europei Centrale si de Est care intentioneaza sa adere la principiile si structurile care stau la baza Uniunii Europene.
Pentru o functionare eficienta a acestei coalitii pe termen lung, institutiile si organizatiile neguvernamentale doritoare sa intre în acest parteneriat trebuie sa fie de acord sa respecte urmatoarele principii:

- dorinta si capacitate de a participa în mod activ la planificarea si implementarea actiunilor;
- sa lucreze cu ceilalti membrii într-o relatie de parteneriat bazat pe încredere în buna intentie a fiecarui partener;
- sa aplice principiul transparentei în toate activitatile si proiectele derulate în cadrul Coalitiei, ceea ce presupune accesul oricarui mebru al Coalitiei la toate rapoartele de activitate si financiare, legate de activitatile derulate în cadrul Coalitiei;
- sa comunice deschis si în mod regulat cu membrii Coalitiei;
- eventualele divergente de opinii, legate de orice activitate din cadrul Coalitiei, sa fie supuse dezbaterilor în cadrul Coalitiei si sa se caute în mod constructiv solutii pentru a se asigura o colaborare eficienta;
- sa nu prejudicieze în nici un fel imaginea Coalitiei sau a membrilor ei;
- organizatiile care adera sa nu aiba caracter politic sau activitati politice.

Mai multe informatii despre crearea, scopul, obiectivele, actiunile, organizatiile implicate pâna în acest moment, precum si formularul tip de aderare la aceasta coalitie pot fi procurate de la: ecotursb@yahoo.com - 0722604338 sau tudormihu@xnet.ro

Doru Banaduc - Sibiu

SCRISOARE DESCHISA, PENTRU SALVAREA TAULUI STIOL DIN PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI

Catre: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, dl-ui. Ministru I. Sîrbu; dl-ui. Secretar de Stat pentru Mediu P. Lificiu; dl-ui. Secretar de Stat pentru Paduri A. Craciunescu; d-nei. Director A. Baz; Directia Controlului Poluarii, Protectia Atmosferei, Solului, Naturii si Conservarii Biodiversitatii. Acest document a fost remis si la Academia Româna dl-ui. Presedinte acad. dr. E. Simion; Comisia Monumentelor Naturii dl-ui. Presedinte dr. D. Munteanu.
Referitor la încalcarea în Parcul National Muntii Rodnei a prevederilor Legii 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, va readucem la cunostinta urmatoarele:
În finalul lunii sept. 2002 si în prima decada a lunii octombrie 2002, în lipsa oricarui proiect, implicit a avizului tehnic/de mediu, Primaria Borsa - jud. Marmures (primar Gavrila Grec) a efectuat lucrari de amenajare a lacului glaciar alpin Izvorul Bistritei Aurii (Taul Stiol), acesta aflându-se în aria protejata Caldarea nordica a Gargalaului, parte integranta a Parcului National Muntii Rodnei inclus în patrimoniul UNESCO.
Primele consecinte ale acestei interventii constau în amenajarea unui carosabil cu o lungime de aproximativ 1, 5 km si lat de 3 - 4 m, din Saua Stiol, traditionala stâna (situata la limita nordica a parcului national) pîna la lacul glaciar amintit, aceasta lucrare, ducând la distrugerea solului, florei alpine, iar prin facilitarea accesului auto în aria protejata, perturbarea faunei alpine specifice (cerb, capre negre, urs, etc.).
Prin amenajarea cu buldozerul a unui dig de aproximativ 60 m si înalt de 1, 2 m, si a unui canal de scurgere a preaplinului, lung de 15 m, s-a distrus stratul de sol pe o adîncime de 30 - 100 cm, concomitent vegetatia alpina specifica, prin triplarea oglinzii de apa o buna parte din aceasta devenind submersa, în scurt timp moarta si supusa biodegradarii, cu grav impact asupra florei si faunei naturale a lacului.
Sursele naturale de alimentare cu apa au fost suplimentate cu altele care, anterior distrugerii, ocoleau prin nord - vest lacul glaciar, în consecinta, în scurt timp, masele aluvionare antrenate dinspre Saua Gargalau, urmînd sa colmateze acumularea ilegal artificializata.
La 1 VI 2003, constatam cu stupefactie faptul ca în perimetrul ariei protejate Izvorul Bistritei Aurii, datorita carosabilului, recent amenajat, ilegal si parcarii din zona nordica a acestuia, venisera la picnic autoturisti, dar si soferi cu autobasculante(!) de 20 tone, consecutiv zona fiind invadata de gunoaie si vetre de foc.
La 5 XI 2003, aflîndu-ne din nou în zona calamitata printr-o actiune ilegala, am remarcat ca între timp, pe malul lacului, se amplasase un container ruginit, de 3 tone, pentru gunoi menajer, gunoaiele nu fusesera evacuate, aspectul general al zonei fiind de-a dreptul socant. Pe dig, între timp taluzat, fusesera plantati ienuperi, dar acestia, fara exceptie, erau deja uscati. Absolut oribil se prezenta si canalul nord - estic de scurgere a preaplinului. Întreaga zona a Caldarii nordice a Gargalaului era marcata de o sumedenie de vetre de foc, tufele de molizi, jnepeni, ienuperi si rododendron, ca si pajistea alpina, fusesera incendiate, pet-uri, doze de bauturi, ambalaje diverse împînzind pajistea alpina, acest efect distructiv prelungindu-se pe cîteva sute de metri, de-o parte si alta a carosabilului, pîna spre Saua Stiol. Refugiul din Poiana Stiol, ilegal construit, în aceeasi arie protejata, în 2001 - 2002, ca avanpost al lucrarilor de amenajare ilegala a Izvorului Bistritei Aurii, fusese incendiat peste vara de catre necunoscuti, în zona ramînînd resturi ale constructiei si un WC din lemn, plasat de-asupra unui carst activ.
Toate cele mai sus amintite aduc un grav prejudiciu naturii în Parcul National Muntii Rodnei, contravin dorintei firesti a iubitorilor de natura de mentinere a acestei rezervatii ca model de arie naturala si procese naturale în ecosisteme montane.
Gravitatea faptei penale este accentuata de faptul ca a fost initiata si coordonata de catre Consiliul Local Borsa, prin primarul în exercitiu G. Grec, fara ca Garda de Mediu, APM Maramures, DS Baia Mare etc., în virtutea obligatiilor de serviciu sa se fi autosesizat si luat masurile care s-ar fi impus. De mentionat ca în continuarea "elanului constructiv - ctitoricesc" se dorea si amenajarea unui lac artificial în Zanoaga Cailor, deasupra celebrei Cascade a Cailor, apoi vînzarea a peste 30 parcele a câte 250 m2 pentru constructia unor "casute" de vacanta în Saua Stiol, cu racordul carosabilului la DN 18 în Pasul Prislop.
Fata de cele de mai sus, începînd cu 6 X 2002 am depus memorii/informari (inclusiv imagini elocvente) la o serie de institutii ale statului, în paralel alertând, organe si organisme (non) guvernamentale, nationale si internationale si mass media ca: Ministerul Administratiei, dl. ex Ministru O. Cozmânca; Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor, dna. director A. Baz; Ministerul Mediului, dl. ex Ministru P. Lificiu; Ministerul Turismului, dl. ex Ministru D. M. Agathon; Ministerul Agriculturii, Apelor, Padurilor si Mediului, dl. Ministru I. Sîrbu; Institutul National de Geografie, acad. dr. D. Balteanu; Inst. National de Cercetari în Domeniul Turismului Bucuresti; Prefectura Maramures, dl. ex Prefect L. Bechis; Societatea Ecologica Maramures, Presedinte F. Moisei; Consiliul Jud. Bistrita Nasaud, dl. Presedinte Marinescu A. P. M. Maramures, dl. Insp. Sef Voinescu, Garda de Mediu Maramures; Academia Româna, dl. Presedinte acad. dr. E. Simion; Comisia Monumentelor Naturii, dl. dr. D. Munteanu; membru corespondent al Academiei ANC, dl. Ministru Secretar de Stat I. Blanculescu; PNA, dl. ex. Procuror General I. Amarie; dl. senator PSD Marmures D. Bindea, dl. deputat PSD Maramures P. Moldovan; dna. deputat PNL M. Musca; Alpinist - montanolog, manager în turism international R. Messner - Italia; Dr. W. Hildebrandt - specialist în marketing eco - turistic Germania; UNESCO PRO Natura Bucuresti; UICN Elvetia; Greenpeace Romania, Olanda si Austria; UNESCO - Paris; Revista National Geographic România dl. C. Lascu; Societatea Româna de Radio - Radio România Cultural - realizator D. Stoica; WWF Programul Dunare Carpati Romania, dna. E. Stanciu; Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Resurse Naturale si Mediu; Muzeul de Stiintele Naturii Sighetu Marmatiei; Revista Muntii Carpati Bucuresti -redactor sef I. Giurgiu.
Absolut regretabil ni se pare faptul ca în afara dl-ui. ex. Ministru Octav Cozmînca (care a transferat cercetarea / solutionarea cazului personalului Prefecturii Maramures), ex Prefectului de Maramures Liviu Bechis, Presedintelui CMN dr. Dan Munteanu, PNA dl. ex. Procuror general I. Amarie, dna. deputat Mona Musca, APM Maramures, dl. Insp. Sef Voinescu, Societatea Ecologica Maramures - Presedinte dl. F. Moisei, Greenpeace România, UICN si UNESCO, nimeni altcineva nu a raspuns oficial petitiei noastre în conformitate cu atributiile legale si normele morale, pe de alta parte se pare ca în prezent se asteapta stingerea interesului societatii civile si ramânerea lucrurilor asa cum sunt (arealul "protejat" Izv. Bistritei Aurii devastat si artificializat).
Ca prima consecinta, tardiva, a informarilor noastre, APM Maramures a constatat (17 - 18 oct. 2002) veridicitatea informatiei noastre si a dispus amendarea Consiliului Local Borsa cu 20 mil. lei pentru încalcarea Legii 5/2000, privind amenajarea teritoriului national, sectiunea III arii protejate, Legea 236/2001, privind regimul de administrare a zonelor protejate. Primaria Borsa trebuia sa prezinte pîna la 25 XI 2002 o documentatie tehnica pentru lucrarile efectuate si sa sisteze imediat orice alte lucrari în zona (vezi somatia 791/24 oct. 2002 emisa de Prefectura Maramures sub semnatura ex Prefect Liviu Bechis), de asemenea, trebuia sa prezinte institutiilor si organelor în drept avizele tehnice si de mediu legale, în caz contrar zona, trebuind sa fie readusa la stadiul initial sub supravegherea DS Baia Mare, respectiv Ocolul Silvic Borsa ca organe de specialitate. Din cauza sosirii iernii, termenul initial a fost prelungit la 1 VI 2003. Între timp la fata locului s-au prezentat specialistii APM Maramures, CMN etc., decizând neacordarea avizelor legale necesare. În primavara/ vara 2003 autoritatile din Borsa si cele judetene au dus o acerba/murdara activitate propagandistica, intens mediatizata, pentru a induce în eroare opinia publica, amalgamând deliberat distrugerea Taului Stiol cu proiectul cofinantat PHARE, Borsa - Luna Ses, sperând ca pe cale de consecinta sa intre astfel si în posesia avizelor de mediu, implicit în legalitate.
Luarea la cunostinta de catre d-voastra a celor de mai sus, fara a tine seama de situatia dezastruoasa a fondului forestier devastat post 1989 pe versantii nord - nord estici ai Parcului National M-tii Rodnei, si nu numai, dar cu precadere în zona fostei Rezervatii Stiintifice a Academiei - Pietrosul Rodnei, de decimare a fondului cinegetic prin braconaj si vânat excesiv (în special la cerb, urs, capra neagra), poluarea albiilor/luncilor rîurilor Viseu, Repedea, Cisla, Negoiasa, etc. prin salba de sute de halde si mii de tone de rumegus, ar presupune constituirea doar a unei superficiale imagini asupra situatiei, survenite în zona Borsa, dupa 1989. Poate ca prin atributiile/pârghiile pe care le aveti veti reusi sa aflati si apoi sa ne informati si modul prin care în 1989 fusesera evaluate în Pietrosul Rodnei aprox. 150 capre negre (efectivul ni se pare corect/acceptabil), respectiv 300 în întreg masivul Muntii Rodnei (în cele cinci fonduri de vînatoare), iar în 4 - 6 XI 2003 au fost evaluate/inventariate în teren 5 capre negre (proces verbal întocmit în 6 XI de catre echipele mixte silvici - societate civila - reprez. Muzeului Jud. Maramures, Muzeului de St. Naturii Sighetu Marmatiei si APM Maramures), confirmat de catre seful Ocolului Silvic Borsa, iar la 25 XI un comunicat de presa al DS Baia Mare mentiona 114 capre negre, în "stilul maretelor raportari socialiste".
Fata de cele prezentate va rugam sa dispuneti:

1. întreprinderea celor necesare întocmirii dosarului penal si trimiterii în judecata a celor vinovati de distrugerea lacului Izvorul Bistritei Aurii si zonei aferente, parte din Parcul National Muntii Rodnei, patrimoniu UNESCO, în conformitate cu legislatia în vigoare (deoarece s-au încalcat Legea Protectiei Mediului 137/1995, modificata si completata prin OUG 91/2002 si a Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate);

2. readucerea în cel mai scurt timp a întregului areal legal protejat - Izvorul Bistritei Aurii (Taul Stiol) si a zonei limitrofe la o stare cât mai apropiata de cea naturala, sub îndrumarea CMN, DS Baia Mare si APM Maramures;

3. interzicerea accesului auto spre Izvorul Bistritei Aurii, evacuarea gunoiului si containerului, nivelarea carosabilului, eliminarea taluzurilor si însamîntarea cu flora alpina specifica zonei sub îndrumarea DS Baia Mare si APM Maramures (vezi adresa 18.437/31.161 din 26 XI 2002 a Prefecturii Maramures), plantarea de molid, ienupar, jneapan pe locul vetrelor de foc;

4. reevaluarea efectivului de capre negre (eventual si a vînatului mare) din Parcul National Muntii Rodnei (jud. MM si BN) în primavara anului 2004 de catre echipe mixte, silvici si reprezentanti ai societatii civile, etc., ulterior, pe baza datelor centralizate, putându-se stabili un program pragmatic/coerent pentru salvarea acestora.

Cei 92 de semnatari ai scrisorii initiate de un "simplu" contribuabil român sunt din 27 localitati (Baia Mare, Bucuresti, Sibiu, Sighetul Marmatiei, Bistrita, Cluj, Satu Mare, Tokyo, Montreal, Braila, Viena, Bacau, Puteaux, Brasov, Iasi, Pascani, Constanta, Ploiesti, Galati, Oradea, Timisoara, Regensburg, Pitesti, Orastie, Câmpina) si apartin la peste 20 organizatii neguvernamentale de mediu sau institutii bugetare de profil.
De notat aparitia printre semnatari si a "simplilor" cetateni! Traim oare clipa când cei care platesc impozite în România iau în sfârsit initiativa pentru respectarea de catre cei alesi a legii? S-a încheiat oare somnul care naste hidosii monstri... de la zilnicele buletine de stiri televizate?

L. P. Goja - Baia Mare

SCRISOARE DESCHISA, PRIVIND INTRODUCEREA ILEGALA DE SPECII ÎN PARCUL NATIONAL RETEZAT

Domnule Dan Munteanu, dorim sa va semnalam un eveniment grav petrecut în luna octombrie 2003 pe teritoriul Rezervatiei Stiintifice a Parcului National Retezat, fata de care asteptam reactia oficiala a Comisiei Monumentelor Naturii, în baza atributiilor conferite acesteia de lege.
Am aflat din presa locala ca, la începutul acestei luni, un grup de "voluntari" si "finantatori anonimi", împreuna cu autorul articolului, au desfasurat o actiune de populare ilegala cu pastrav a lacurilor alpine glaciare Gemenele, Stirbu si Capra din Rezervatia Stiintifica Gemenele a Parcului National Retezat.
La aceasta actiune reprobabila a participat inclusiv personalul de paza al Rezervatiei Stiintifice, personal angajat al Academiei Române, subordonat Comisiei Monumentelor Naturii si Casei Oamenilor de Stiinta. Am aflat, de asemenea, ca Administratia Parcului Retezat nu a fost anuntata, desi Legea 462/2001 prevede ca orice lucrare efectuata în parc trebuie sa fie autorizata de catre structurile de administrare ale ariei protejate.
Ca reprezentanti ai societatii civile, am dori clarificarea urmatoarelor probleme, care se ridica privind eficienta administrarii Rezervatiei Stiintifice a Parcului National Retezat:

- daca persoanele din afara corpului de paza aveau aprobarea Comisiei Monumentelor Naturii sa intre în Rezervatie (orice cetatean poate intra in Rezervatia Gemenele, numai pe baza unei aprobari scrise eliberate de Filiala Cluj a Academiei);

- cum a aprobat Comisia Monumentelor Naturii popularea cu pesti a unor lacuri dintr-o rezervatie stiintifica si în baza caror prevederi legale?

În numele organizatiilor semnatare, va adresam protestul nostru împotriva faptelor petrecute. Noi militam pentru conservarea valorilor cadrului natural românesc si sprijinim îndeplinirea tuturor prevederilor care decurg din documentele internationale la care România a aderat.
Pâna acum am considerat Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, un aliat în aceste actiuni, motiv pentru care va rugam sa va precizati pozitia fata de acest eveniment si responsabilitatea fata de urmarile acestuia.

WWF International Programul Dunare Carpati
Societatea Româna de Herpetologie
Societatea Ornitologica Româna
Asociatia AGORA
Societatea Ecologica Aquaterra Iasi
Asociatia Rangerilor din România
Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii "Grupul Milvus"

BOLI TELURICE

Întelegem prin acest termen boli comune omului si animalelor ai caror agenti etiologici, sub forma lor de rezistenta, traiesc în sol o perioada variabila de timp, iar când patrund în organism produc boli grave.
Agentii etiologici ai acestor maladii sunt bacterii, care în afara organismului, în conditii nefavorabile de viata se transforma în forme de rezistenta - spori. Sub aceasta forma îsi pastreaza viabilitatea timp îndelungat. Sporul are un învelis chitinos secretat de celula bacteriana, când ajunge în conditii improprii de viata, cu rolul de a o proteja. Când pe diferite cai patrunde în organism, sporul pierde învelisul chitinos si devine forma vegetativa, se înmulteste în diferite tesuturi producând fenomene patologice.
Din grupa acestor boli cele mai cunoscute zoonoze (boli comune omului si animalelor) sunt antraxul si tetanosul.
Antraxul boala comuna omului si multor specii de animale este produs de Bacilus antracis; evolueaza sub forma acuta si supraacuta, caracterizata clinic prin temperatura ridicata, iar anatomopatologic prin modificari ale sângelui si splenomegalie caracteristica. Prognosticul este întotdeauna grav, terminându-se întotdeauna cu moartea daca nu se intervine. Patrunderea microbului în organism se realizeaza pe diferite cai (digestiva, respiratorie sau la nivelul pielii, când sunt leziuni). Se înmulteste la poarta de intrare, apoi, patrunde în sânge producând septicemie.
Înmultirea foarte rapida a bacteriei în organismul infectat este favorizata de prezenta, capsulei; un învelis gelatinos, secretat de bacterie, care o protejaza împotriva fortelor de aparare ale organismului. Actiunea agresiva a bacteriei manifestata în special asupra aparatului circulator, duce la moartea organismului în câteva ore, daca nu se intervine prin tratament.
Boala este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si aparitia ei este legata de terenurile infectate, asa numitele,, terenuri blestemate", în care au fost îngropate cadavre cu germenii bolii, sporii, rezistând în sol pâna la 22 de ani, ajung la suprafata de unde odata cu iarba sau apa, sunt ingerati de animale.
Pentru a proteja solul de contaminare cu bacilul antraxului, cadavrele animalelor moarte de antrax, trebuie îngropate nedeschise, deoarece formele de rezistenta ale bacteriei iau nastere în prezenta aerului atmosferic. Bacteriile ramase în cadavrul nedeschis, fiind supuse proceselor de autoliza odata cu materiile organice, vor dispare în timp.
Bacilul antraxului se poate usor cultiva pe medii de cultura în laborator. Se poate provoca sporularea, iar sporii pot fi folositi în activitati diverse, chiar si ca arma biologica, asa cum stim ca s-a întâmplat în S. U. A. în anii din urma. Prevenirea maladiei poate fi facuta prin vaccinare preventiva, ce confera organismului imunitate activa cu durata de circa un an.
Tetanosul este o boala infectioasa, comuna omului si animalelor, produsa de bacilul tetanosului, caracterizata clinic prin contractura musculaturii, care în final, duce la moartea organismului infectat prin asfixie.
Bacilul tetanosului traieste în sol sub forma de spori, de unde patrunde în organism prin solutiile de continuitate de la nivelul tegumentului, plagi, întepaturi, taieturi, dar si pe cale digestiva sau respiratorie când la nivelul acestor organe sunt leziuni deschise. Nu traieste în prezenta aerului atmosferic, de aceea se dezvolta bine în plagile profunde unde lipseste oxigenul.
Patruns în organism, sporul se transforma în forma vegetativa, ramâne cantonat la poarta de intrare, unde se înmulteste si pune în libertate, toxina tetanica, care invadeaza organismul, ajunge si se fixeaza pe sistemul nervos central, determinând contractura întregii musculaturi. Mai întâi apar contractii ale musculaturii capului, apoi a toracelui, abdomenului si membrelor. Contractiile sustinute ale musculaturii duc la epuizare, iar imposibilitatea efectuari miscarilor respiratorii provoaca moartea prin asfixiere.
Tratamentul se aplica cu succes numai în perioada initiala a maladiei. Se intervine asupra portii de intrare a microbului, creând posibilitati de aerare a plagii, prin debridari largi. Concomitent se intervine cu ser antitetanic si antibiotice cu spectru larg de actiune.
Prevenirea tetanosului se poate face prin vaccinare cu vaccin pe baza de anatoxina tetanica, care determina o imunitate activa de lunga durata, sau prin ser antitetanic, ce produce o imunitate pasiva, de scurta durata, folosita în urgente, atunci când se produc taieturi sau întepaturi considerate infectate.

Ioan Curtean - Orastie

ÎMPREUNA PENTRU ECODEZVOLTARE (II)
PROBLEME ÎNTÂMPINATE DE O. N. G. - URI DE MEDIU DIN ROMÂNIA (I)


Plecând de la premisa ca o problema poate fi rezolvata doar daca aceasta este recunoscuta ca atare (iar nu ascunsa sau musamalizata în deja binecunoscuta traditie a ultimei jumatati de secol mioritic), O. N. G. Ecotur Sibiu cu sprijinul financiar al Fundatiei pentru Parteneriat - Miercurea Ciuc, a derulat un program care a avut ca scop eficientizarea colaborarii între structurile guvernamentale si societatea civila în domeniul protectiei mediului.
Pentru a identifica problemele cu care se confrunta O. N. G. - urile de mediu si institutiile guvernamentale implicate în protectia mediului în România, au fost chestionate O. N. G. - uri precum si Agentiile de Protectia Mediului din fiecare judet, rezultatele obtinute atingând aspecte legate de: legislatie; organizare; activitati; dotare; suport financiar; probleme legate de lipsa unei educatii civice si ecologice; disfunctionalitati în relatia cu alte autoritati si în functionarea acestora; coruptia; probleme legate de functionarea cu sincope a unor institutii ale statului; imixtiuni neprincipiale ale zonei politicului în probleme de mediu.
Prezentam în continuare o sinteza a problemelor identificate si întâmpinate de catre membrii O. N. G. - urilor de mediu, din punctul de vedere al legislatiei, organizarii si activitatii O. N. G. - urilor si a dotarii acestora.
Legislatie:

- Lipsa unui sistem legislativ stimulativ si functional care sa induca dezvoltarea sectorului O. N. G., prin facilitarea accesului la informatie si a fondurilor speciale de dezvoltare institutionala si reprezentativ - comunitara;
- Lipsa unor structuri abilitate si interesate în dezvoltarea capabilitatii O. N. G. - urilor în realizarea unor obiective specifice locale, regionale sau nationale;
- Oportunitati foarte reduse si nepermanente (aproape accidentale) de dezvoltare institutionala a O. N. G. - urilor.

Organizare si activitati:

- Aparitia organizatiilor de mediu "neguvernamentale - guvernamentale", initiate în general de catre angajati ai statului în diferite structuri sau de reprezentanti ai acestora, acestea fiind activate ori de câte ori institutiile de stat doresc sa realizeze proiecte contestate de catre societatea civila inclusiv prin încalcarea legilor, pentru a dovedi faptul ca societatea civila este "parte" a respectivelor proiecte;
- Lipsa unui dialog structurat si permanent cu sectorul guvernamental;
- Raritatea relatiilor structurale si functionale permanente între O. N. G. - uri, în prezent acestea desfasurându-se în functie de motivatii de moment;
- Nivelul de trai scazut si necesitatea unui venit constant induce o fluctuatie permanenta ridicata a membrilor O. N. G. - urilor;
- Sunt resimtite greutati majore în ceea ce priveste accesul la informatiile de interes public si diseminarea acestora;
- Lipsa unor federatii functionale ale O. N. G. - urilor, datorita temerii imixtiunii sectorului guvernamental prin aducerea în functii de coordonare a unor "cai troieni" ca si în cazul sindicatelor din numeroase alte domenii de activitate;
- Dezvoltarea parteneriatelor de catre O. N. G. - uri cu structurile de stat, de administratie locala si agentii poluatori se face rar, cu dificultate si cu superficialitate;
- Exista dificultati de colaborarea între O. N. G. - uri., se desfasoara actiuni în paralel, de teama pierderii "monopolului" informational sau a unei relative importante sau recunoasteri;
- Unele O. N. G. - uri de mediu îsi asuma rezolvarea unor probleme de mediu pentru care initiatorii programelor respective nu au pregatirea profesionala minima necesara, nu se lucreaza cu colaboratori competenti în acest sens, ajungându-se în aceste cazuri la irosirea unor sume de bani importante si paradoxal la accentuarea sau înmultirea problemelor de mediu din sectorul abordat;
- Dezvoltarea organizationala a unor structuri arborescente de grup este foarte rara, fiecare organizatie neguvernamentala de mediu având practic un grup de lucru format în general din doar câteva persoane permanent active si cu rezultate concrete.

Dotare:

- Problemele de dotare ale O. N. G - urilor, legate de aparatura de tot felul si pâna la problemele legate de sedii sau spatii de lucru sau banalele consumabile sunt cronice;
- Lipsa oricarui suport tehnic si logistic, exceptându-l pe cel sporadic oferit de institutii sau fundatii care la rândul lor beneficiaza de sprijin international.

Angela Banaduc - Sibiu

BREVIAR

AURUL, APUSENII SI UNIUNEA EUROPEANA

Reprezentantii U. E. au fost în Apuseni în zona în care se doreste realizarea controversatului proiect al Comp. Gold Corporation.
S-a luat nota de faptul ca proprietatile statului din zona au fost vândute în multe cazuri companiei respective, ca prospectiunile continua fara avizele necesare, ca sunt executate presiuni economice asupra locuitorilor din zona pentru a-si vinde proprietatile.
Reprezentantii U. E. au subliniat faptul ca orice intentie de exploatare aurifera trebuie sa respecte normele europene si ca se vor purta discutii despre intentionata exploatare de la Rosia Montana cu reprezentantii Guvernului Român si ai Academiei Române, ultima institutie opunându-se acestui proiect.
Daca România se pare ca din punctul de vedere al protectiei mediului este "sat fara câini", din fericire în Uniunea Europeana se pare ca lucrurile stau cu totul altfel.

SE POATE SI LA NOI!

Societatea Ornitologica Româna, organizatie neguverna-mentala pentru studiul si protectia pasarilor si a mediului, adresa: Cluj - Napoca, str. Gheorghe Dima nr. 49/2 face publica intentia de a lua în custodie Rezervatia Naturala "Lacul Stiucilor" situata în judetul Cluj.

ONG - URI SI PROIECTUL GOLD CORPORATION LA ROSIA MONTANA

Reprezentantii Comisiei PHARE au declarat ca asupra acestui proiect sunt indreptati "ochi" din toata lumea pentru ca acesta va determina dintr-un anumit punct de vedere viitorul mineritului din toata Europa. Îngrijorarile existente se datoreaza faptului ca proiectul ar fi cel mai mare de acest fel la nivel european, datorita precedentelor accidente ecologice de la Baia Mare si datorita presiunii mari dinspre industria miniera (care include o categorie profesionala instabila / destabilizata politic si social am adauga noi) pe de o parte si Guvernul(?) României si Bruxell - ul de cealalta parte.
În termeni de participare publica, aceasta se va putea desfasura pe o perioada de mimim 8 luni. Astfel, ONG - uri din tara si nu numai care au un interes într-unul dintre aspectele care va fi acoperit de catre Studiul de Impact asupra Mediului (mediu, biodiversitate, legislatie, minerit, social, culturale, etc.) se pot înregistra ca parti interesate pentru a fi consultate.
Potrivit Comisiei PHARE Ungaria, Bulgaria si Serbia si-au exprimat interesul în a fi consultate în aceasta problema conform Conventiei Espoo.
Momentul este propice pentru înregistrarea ONG - urilor ca parti interesate (ministerul de resort având obligatia sa va garanteze accesul la consultarile publice).
Tot ce trebuie sa faceti este sa scrieti la: Dimitrie Clepan Sef al Agentiei de Protectie a Mediului Alba, Str. Lalelelor, nr. 7B Tel/Fax: 0258 813 248/813290 e-mail apm_alba@hotmail.com si sa solicitati includerea în procedura de evaluare a impactului asupra mediului a RMGC.
Daca cunoasteti ONG - uri din tari vecine, importanta ar fi si încurajarea lor sa se înscrie atât la Ministerul lor cât si la Agentia de Protectia Mediului Alba.
Doar o atentie continua asupra controversatului proiect si o presiune constructiva constanta din partea societatii civile si comunitatii internationale poate evita luare unor decizii gresite/rauvoitoare/egoiste la Rosia Montana. Locuitorii zonei au nevoie ACUM de sprijinul nostru!

POVARA FIERULUI!

Leaderul ROMSILVA a anuntat intentia (laudabila de altfel) ca, carnagiile organizate de unii subordonati ai dânsului, de multe ori peste limitele de autosustinere a unor populatii naturale, pentru ocidentalii cu dare de mâna si... mioriticii naraviti, se vor transforma macar partial dupa modelul "primitivilor" africani în "vânatori" cu... aparate de filmat si foto.
Aceasta abordare fericita, cu rezultate ecologice si economice verificate în mai toate tarile cu un management responsabil minimal, poate fi solutia si pentru noi.
Acestea ar fi în mare declaratiile si poate intentiile. Care este realitatea? Diverse personaje (începând cu eternul sef de post, brigadierul silvic si ajungând la parlamentari, prim ministri, presedinti, "turisti" straini cu buzunarele doldora de valuta, care vâneaza orice, oricând si oriunde), ascunse în spatele a pretins nobile/subtiri arhetipale instincte si traditii, au ca placere uciderea unor creaturi fara aparare, ca jalnica dovada a "barbatiei" respectivelor triste personaje. Doriti sa dovediti ca sunteti barbati, vânatoarea cu tapina si cutitul (înca practicate, în caz de nevoie de pastori prin muntii nostri) v-ar oferi cicatricile gloriei dupa care tânjiti si succesul povestilor de alcov si de sprit!
Trista isprava a ministrului mediului(!?!), reflecta "fair-playul" acestui narav atunci când vasnicii vânatori ajung de cealalta parte a tevii si faptul ca cel pus în înalt jilt inclusiv întru apararea jivinelor codrilor nostri nu are înclinatie pentru aceasta misie.
Sa fie întâmplarea domnului Ilie Sîrbu o lectie pentru cei care au suflet si minte sa o cuprinda, ca nu se vorbeste aiurea prin Banat, locul de bastina al împuscatului domn ministru, cum ca "sinie/cine chilavesce/raneste sau sturaste/face sa dispara joavina/animalul padurii fara da a fi sâlit/silit sa-si apare pielea sau stâmpare/astâmpere foamea, o sa sâmta/simta tovara/povara fierului cu care o/a lovit"?
Speram ca "tovara fierului" sa nu aiba urmari grave, iar cel care a simtit-o sa transmita lectia (poate) învatata numerosilor vajnici vânatori din clasa politica careia îi apartine si care se pare ca stau la fel de bine la tintirea obiectivelor politicii de mediu ca si la tintirea creaturilor fara aparare.

Doru Banaduc
Author: ECOTUR Sibiu (ONG)
Views: 4232, Last update: Sat, Mar 20, 2004


Login or register to comment