Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share
Posted by: Ileana Bocanciu in de-ale lui ileana bocanciu

Data:  08 - 10 iulie 2005

Participare:

Echipa I: Mihai Radu, George Matei, Gică Burlacu, Nae Goran, Mirică Gheorghe, Bogdan Drăgoi, Oana Dărîngă, Alina Badea, Valentina Andrei

Echipa II: Nicu Posta, Gigi Nedelcu, Maria Nedelcu, Eugenia Varga, Mirela Saulea, Ileana Bocanciu

Descriere: Echipa I a plecat vineri dimineaţă din Târgovişte cu trenul până la Fieni, iar de aici cu un microbuz până la Runcu. După circa 2 ore de mers, au trecut pe lângă Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, apoi urmărind marcajul bandă albastră, în circa 1 ˝ ore au ajuns la Cabana Leaota. După o pauză aici, au continuat urcuşul trecând pe lângă Stâna de Piatră, până sub Vârful Românescu şi pe vechiul drum pe curbă de nivel, au mers până în Curmătura Tâncavei unde au montat tabăra de corturi. În acest timp, echipa II, a plecat din Târgovişte (16: 15 autobuz din autogară), apoi din Runcu cu un microbuz condus de proaspătul nostru prieten Stelică, până în punctul Între Văi, de unde am urmat acelaşi traseu pe bandă albastră până la cabana Leaota, unde am sosit la ora 19: 30. Am mâncat de seară şi după ce am mai stat o vreme de bancuri şi de depănat amintiri, ne-am retras în anexă, cabana fiind în continuare sigilată şi închisă pentru turişti. Ne-am culcat devreme, având în vedere că a doua zi ne aştepta un traseu lung şi obositor. Dimineaţă la ora 5: 00 am dat deşteptarea şi după ce ne-am strâns bagajele, ne-am luat rămas bun de la gazde şi am pornit la drum. La Stâna de Piatră ne-au întâmpinat câinii furioşi, dar pentru că ciobanii erau prin apropiere am scăpat nevătămaţi. Am continuat să urcăm. Soarele răsărise, iarba subţire şi fragedă ni se unduia sub picioare, privirea aluneca peste valuri verzi de pădure şi o bucurie fără margini punea stăpânire pe noi. Eram din nou la munte şi retrăiam, pentru a câta oară, sentimentul libertăţii depline. Ajunşi la drum, sub Vf. Românescu, ne-am oprit pentru masa de dimineaţă. După ce ne-am potolit foamea, am plecat mai departe. Ajungând aproape de Curmătura Tâncavei, am zărit un grup care urca pe Vf. Leaota. Erau departe şi am crezut că sunt turişti veniţi de jos din Moieciu. De fapt era vorba de echipa I. Noi am preferat să nu urcăm pe vârf ci să mergem în continuare pe curbă de nivel pe sub Leaota, până în Şeaua Răteiului. De aici am început ocolul vârfului, tot pe curbă de nivel dar de astă dată pe poteci făcute de oi, printre tufe de ienupăr şi rododendron. A durat destul de mult acest înconjur, dar a meritat, peisajul fiind încântător cu izvoare  cristaline din care ne-am potolit setea. La ora 12: 00 făceam joncţiunea cu echipa I, la baza vârfului Leaota, pe care fiecare echipă îl abordase prin altă parte. Doar Ne-a Mirică preferase să coboare spre Cetăţeni.

De aici am mers împreună, parcurgând toată creasta Leaotei până în Curmătura Fiarelor, apoi schimbând unghiul de mers, am continuat să mărşăluim, ultimul urcuş mai greu fiind cel de pe Duda. Aici am vorbit cu un cioban, care ne-a spus, că în ultimii şapte ani de când umblă prin aceste locuri nu a mai văzut aşa de mulţi lupi în zonă. De curând, o haită le mâncase un cal şi nişte oi. După Şaua Dudele, traseul e mai lejer şi am întâlnit şi vreo doi stâlpi din vechiul marcaj. Noi veteranii, cei care am participat la marcajul din 1992, ne aminteam cu nostalgie de cei 72 de stâlpi căraţi cu spatele din fundul Văii Negre, de cimentul şi apa care trebuiau de asemenea cărate din vale şi de toată munca şi dăruirea depuse de noi pentru realizarea acestui marcaj. Din păcate, astăzi nu mai există decât vreo cinci stâlpi în picioare şi alţi câţiva căzuţi la pământ. Restul, sprijină probabil şoproane ale unor oameni gospodari...

Bucşa am ocolit-o pe drumul de curând săpat în coasta muntelui care va traversa Bucegii. În Şeaua Strunguliţa am ajuns la ora 18: 00 şi conform programului iniţial, ne-am continuat drumul până în Şeaua Strunga unde am găsit refugiul construit de administraţia Parcului Natural Bucegi. Spaţios şi îngrijit construit, ne-a oferit adăpost pentru a doua noapte. Am dormit pe jos şapte persoane iar pe priciuri două, dar mai era loc pentru încă două. Aşa că un grup de 10 persoane se poate adăposti lejer aici pe vreme nefavorabilă. N-aş vrea ca peste câţiva ani să trăiesc acelaşi regret ca după marcajul din Leaota. Masa de seară a fost pentru toţi un prilej de bucurie în atmosfera specifică "Chindia". Apoi ne-am retras la culcare în refugiu şi în corturi, pentru că vântul, ceaţa şi frigul începuseră să-şi facă apariţia şi noi eram obosiţi. Noaptea a plouat şi vântul a bătut tare, iar noi cei dinăuntru ne făceam griji pentru cei din corturi, dar nimic nu s-a întâmplat şi dimineaţa a sosit rece, umedă şi ceţoasă. Cu toate acestea, deşteptaţi vrei nu vrei, a trebuit să părăsim căldura sacilor de dormit şi să ne strângem bagajele. Am mâncat, am luat cu noi cele 4 kg de gunoi rezultate în urma şederii noastre aici, am închis refugiul şi i-am făcut o fotografie de rămas bun, după care am pornit din nou la drum, către Şeaua Strunguliţa. Am trecut pe lângă muntele Tătaru şi am coborât pe Plaiul Mircii spre Bolboci pe traseul triunghi roşu. Spiritul lui Nae Popescu era pretutindeni şi ne însoţea protector. Ne-am recules câteva clipe lângă crucea care marchează locul unde el a plecat dintre noi cei vii, murind în slujba noastră, iubind la fel de mult ca noi, muntele. Ajungând la Cabana Bolboci, ne simţeam deja ca acasă, aşa că o bere şi o ciorbă de burtă au fost obligatorii. Cu toate ameninţările meteo, atât pentru ziua precedentă cât şi pentru ziua în curs, soarele strălucea fierbinte şi nici urmă de ploaie. Am plecat de la Bolboci la 13: 30 şi am urmat traseul clasic prin Cheile Zănoagei Mari, cabana Scropoasa, Podul lui Baltag, Tabăra Vânătorul. Aici ne aştepta nerăbdător Stelică cu microbuzul care ne-a dus la casele noastre, cu regretul că nu a putut participa la o asemenea tură reuşită. 

Ileana Bocanciu - Asociaţia de Turism "Chindia" Târgovişte
Author: Ileana Bocanciu
Views: 6956, Last update: Mon, Aug 8, 2005


Login or register to comment