Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share
Posted by: Cătălin Olteanu in de-ale lui Cătălin Olteanu


Valea Prahovei a fost dintotdeauna o permanenta cale de legatura între locuitorii vechii Dacii si mai târziu între romanii de pe ambii versanti ai Carpatilor. Ea a fost locuita din cele mai îndepartate timpuri de oamenii care au gasit aici locuri favorabile traiului lor si animalelor.

Initial a functionat ca han, fiind descris de Nestor Urechea în lucrarea sa "Drumul Brasovului" si de Nicolae Iorga în "Scrisori de negustori". Un document vechi din 1815 mentioneaza hanul Caciula Mare. Aceasta asezare s-a extins treptat datorita unei intense vieti pastorale.

Hanul "Intre Prahove", dupa cum spune traditia orala, a fost construit pe la jumatatea veacului al XVIII - lea, în Azuga la poala Clabucetului Taurului, în dreptul Scolii Generale de azi, în apropierea locului unde se varsa pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era situat I-a conferit si numele, fiindca, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite izvoare ale Prahovei.

In preajma hanului, la nord si la sud, la rasarit si la apus nu se gasea nici o locuinta omeneasca, la începuturi. Abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea aparusera, ici - colo, câteva gospodarii razlete, cum a fost a ciobanului George Zangor.

Se pare ca mesterii care au înaltat hanul au avut un model în Slonul de Piatra. Ei au muncit mult, facând aici un han tot atât de mare, cel putin în ceea ce priveste numarul încaperilor. Sopronul, cosarul pentru fân si celelalte dependinte erau dispuse în jurul cladirii principale înlocuind zidul de piatra, astfel încât, prin înfatisarea lui exterioara, Hanul "Intre Prahove" era diferit de celelalte hanuri din Vale Superioara a Prahovei.

Primul locuitor care s-a statornicit în Azuga a fost Gheorghe Zangor, care avea 500 de oi si si-a construit primul casa în anul 1800. Casa lui Zangor a fost o locuinta simpla, taraneasca si nu prea mare. Inainte de aceasta casa mai exista un han vechi, care dupa unele afirmatii s-ar fi construit intre anii 1720 - 1725, care a fost ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se afla în locul unde este astazi Biserica Ortodoxa.

Casa lui Gheorghe Zangor a fost construita pe malul drept al Vaii Azuga, iar lânga ea s-a construit mai târziu casa Blebea, care îmbina toate liniile de arhitectura româneasca.

În timpurile vechi, aceste tinuturi erau acoperite de paduri necalcate de picior de om. Documentele vechi vorbesc despre aceste locuri, ca de niste pustietati lipsite cu totul de populatie. Primii locuitori au fost pastorii de vite.

Prin marimea si linia lor arhitecturala, hanurile prahovene au fost la acea vreme o însemnata zestre edilitar - urbanistica a Târgurilor Ploiesti si Câmpina, în timp ce altele, cele din Breaza de Sus, Sinaia, Busteni, Azuga au constituit o atractie deosebita pentru calatori, fiind multa vreme singurele asezari stabile din Valea de Sus a Prahovei.

În anul 1884, Predeal, Azuga, Busteni si Poiana Tapului s-au dezlipit de Sinaia pentru a forma împreuna o noua comuna sub numele de Predeal, care se întindea pâna la apa Pelesului.

În 21 aprilie 1889, resedinta Primariei s-a stramutat de la Predeal la Azuga, intr-un local ridicat pe un teren pus la dispozitie de Maria Sa Regele Carol I, proprietarul mosiei, aparând astfel si avantaje atât din punct de vedere administrativ cât si pentru populatie, prin faptul ca resedinta era la centru.

Primele începuturi de industrie în Azuga, atunci catun apartinând de comuna Predeal, dateaza din anul 1830 prin înfiintarea de catre Aslan, venit de la Rucar, a unei Fabrici de Sticla - "Glajeria lui Aslan . Dupa ce a lucrat 2 ani la montarea ei, aducând sticlari din Bohemia, carora le-a facut vreo 30 baraci din lemn pentru locuit si dupa ce a adunat multa materie prima, nisip de siliciu, lut pentru oale de topit furnizat de râsnoveni, pe care îl platea cu "sare de Telega", a produs sticla suflata, sticla colorata si geamuri. A închis-o în scurt timp, din motive necunoscute noua, parasind toate investitiile sale, care s-au ruinat fiind ramase fara stapân.

În decursul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticla, proprietatea d-lui S. Grunfeld, situata intre Vaile Prahovita si Azuga, în fata liniei ferate. Fabrica avea 250 de lucratori, în mare parte din Bohemia, iar produsele erau foarte cautate pe pietele românesti.

În 1882, Matei Mocanu a înfiintat Fabrica de Cascaval. Cascavalul se fabrica în lunile mai si iunie iar de la Sf. Petru pâna la Sf. Maria Mare se facea brânza. De atunci pâna la plecarea oilor în munti se facea "lapte de putina" sau "lapte gros".

Fabrica de Var hidraulic, a fost înfiintata în 1885, pe Muntele Urechea, pe proprietatea familiei Blebea, de catre francezul Leboeuf. Dupa doi ani a trecut în posesia firmei Taranget si Renard, iar în anul 1893 în cea a firmei Renard & Co. Varul era de o calitate buna, obtinând medalia de argint la Expozitia Universala de la Paris din 1889.

Fabrica de Ciment a inginerului Erler, a fost înfiintata în anul 1885, pe mosia Sorica. În 1888, ing. Erler a înfiintat pe Valea Seaca o noua instalatie analoga iar în 1892, a construit la Piatra Arsa un cuptor sistematic pentru var alb si toate aceste instalatii moderne erau în deplina functiune, în timp ce produceau un ciment alb de calitate superioara.

Fabrica de Postav, înfiintata în anul 1887 de firma Rheim, Scheeser & Co, se afla la locul unde Muntele Sorica se scalda în apa Azugii, pe un platou frumos, umbrit de o padure deasa cu arbori înalti. Tot în 1887, Carol Scheeser a construit Fabrica de salam, care functiona regulat cu cinci masini speciale si producea salam si tot felul de "afumate si cârnatarie".

Fabrica de Cherestea de la Malul Ursului (1888) înfiintata de Schender, producea la acea vreme 3000 mc cherestea de brad si molid pentru constructii. Pentru exploatarea padurilor din Muntii Susaiului, Ritivoiu si Fata Gavanei, Fratii Carol si Samuel Schiel din Busteni, înfiintasera la poalele Susaiului dinspre Ritivoiu, lânga Valea Azugii, o fabrica sistematica de cherestea si chibrituri sub conducerea ing. C. Ganzert.

Mai amintim ca în anul 1892 a fost înfiintata Fabrica de Sampanie, în 1908 Fabrica de Samota. O alta întreprindere este Fabrica de Bere, care s-a construit între anii 1898 - 1900, de catre firma Grundt, Radulescu & Co. Industriasul Peter Schesser l-a convins pe maestrul berar Grundt (care în acea vreme fabrica în Brasov cea mai buna bere) sa vina la Azuga pentru a participa la înfiintarea unei fabrici de bere.


Situata în partea de nord a judetului Prahova, la confluenta râului Prahova cu pârâul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, având coordonatele de identificare 45 grade 37' latitudine nordica si 25 grade 33' longitudine estica. Orasul are 5.213 locuitori.

Este o localitate tipica de munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atât Muntilor Clabucetele Predealului (N-V) cât si Muntilor Gârbovei (S-E), orasul propriu - zis, desfasurându-se în lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km pâna la confluenta cu Prahova.

Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a României - Valea Prahovei - respectiv DN 1\ E60 si magistrala feroviara dubla, electrificata Bucuresti - Brasov, la cca 135 km fata de Bucuresti si 36 km fata de Brasov. Se învecineaza la nord cu jud. Brasov, la vest si sud cu orasul Busteni, iar la sud si est se afla comuna Valea Doftanei.

Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului, înconjurati de masive mai înalte (Postavarul, Piatra Mare si Gârbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m în Vf. Omu), se înfatiseaza ca o arie coborâta, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. Între Prahova si Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m (Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m), cu pante a caror topografie si înclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m (Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m) iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Gârbovei din sud si est sunt mai proeminenti (Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m).

Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C iar cea de iarna de -4,7. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1028 mm; în distributia anuala se constata ca maximul se înregistreaza la sfârsitul primaverii si începutul verii, iar minima, în sezonul rece.

Vânturile dominante sunt de directie NE si E si se canalizeaza în lungul Vailor Azuga si Prahova, sub forma curentilor.

Reteaua hidrografica este reprezentata de râul Prahova si pârâul Azuga. Exista de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului, Limbasel.

Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute în aria montana, respectiv zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam pâna la 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului padurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar si cu molid. În enclavele de amestec se mai intâlnesc si alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurator si zada. La partea superioara a fagului se dezvolta pe o fâsie relativ îngusta de numai 200 - 250 m (1400 - 1600/1650 m), subzona molidisurilor. Padurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpina se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii de la 1600/1650 m altitudine în sus pâna la cele mai mari înaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin, teposica. Sunt frecvente fânetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa cultivata de catre locuitori gasim marul, care rodeste, însa fructele nu se coc suficient. Se mai gasesc arbusti fructiferi ca: zmeur, paducel, scorusul de munte, coacaz, soc, calin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba, conopida, morcovul, fasolea, pastârnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.

În vegetatia minora cea de primavara care-si grabeste ciclul evolutiv pâna la înfrunzirea fagilor se gasesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, maseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: bradisorul, coada calului, feriga de piatra, feriga obisnuita. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuta si obsiga. Ca plante medicinale întâlnim: sunatoare, chimion, menta, afin, ciubotica cucului.

Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, râs, cocos de munte. În fagetele din zonele mai înalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soareci si veverite.

Ca animale domestice putem gasi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicola este reprezentata de pastrav (Salma trutta faria) si zglavoaca (Cattus gabia) daca ne referim la pâraiele si râurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugii a unei importante pastravarii.

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, în Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism în Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I - VI), sporturi de iarna (schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius) sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vânatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere - instruire .

Resursele turistice majore sunt în principal urmatoarele:
- peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atât iarna cât si vara;
- clima montana de tip subalpin, similara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene;
- potential schiabil remarcabil în Muntii Gârbovei dar si în Clabucetele Predealului;
- fond piscicol si cinegetic valoros.


1. Complexul de sporturi de iarna, compus din:
- Pârtia Sorica: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, printre cele mai bune din România, avizata de FIS, cu instalatie de iluminat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudine plecare - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, înclinare 29 % ;
- Pârtia Cazacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudine plecare / sosire - 998 / 1114 m, dificultate medie, înclinare medie 33,8%;
- Azuga Sud - L -770 m, usoara, diferenta de nivel 154, teleschi 900 pers / h.
- La Stana - L - 910 m, usoara, diferenta de nivel 154 m
- Telescaun: L- 1830 m, altitudine plecare / sosire - 978 / 1539 m, capacitate 400 pers / h, scaune de 2 pers, durata de parcurs 15 min;
- Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudine plecera / sosire - 974 / 1140 m, capacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 min;
- Miniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecare la altitudinea de 1114 m, capacitate 290 pers / h, durata de parcurs 2 min;
- Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 min, capacitate 290 pers / h;
- Alte pârtii: schi fond si randonee,precum si un traseu de snowboard, pe trasee ce însumeaza 10 km.
2. Pastravaria aflata la confluenta pârâului Limbasel cu pârâul Azuga.
3. Cabana de vânatoare Azuga.
4. Casaria Ghimbasanu, înregistrata pe lista monumentelor de arhitectura.
5. Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial.
6. Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe.
7. Monumentul închinat Ecaterinei Teodoroiu.
8. Capela de pe Muntele Sorica, închinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial.
9. Crucea de pomenire de la Genone.


Monumente ale naturii:

- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
- Arborele Mamut (Sequoia gigantea)
- Bradul alb aflat pe poteca spre Gârbova la 3 km, în Seaua Mare.


Rezervatii naturale:

1. Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha;
2. Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha;
3. Rezervatia naturala complexa - Valea Turcului 113,75 ha;
4. Rezervatia naturala complexa I - Unghia Mare 42 ha;
5. Rezervatia naturala complexa II - Unghia Mare 50 ha;
6. Rezervatia naturala complexa III - Unghia Mare 78,75 ha;
7. Rezervatia naturala complexa - Valea Cazacului 257,75 ha;
8. Rezervatia naturala geologica si geomorfologica - Unghia Mica 139,75 ha.


Capacitati de cazare pentru turisti:
- Hotel Azuga **, 14 camere, 31 locuri; Hotel Larisa ** , 33 camere, 70 locuri
- 19 pensiuni turistice si vile, confort *, **, ***
- 1 cabana , 40 locuri
- camere de inchiriat in locuinte familiale.

Pâna în anul 1990, Azuga a fost un important centru economic, cu o traditie de cca 100 ani. Aici functionau cinci mari întreprinderi: Fabrica de Samota, Fabrica de Bere, Fabrica de Postav, Fabrica de Sticla, Fabrica de Sampanie.

In prezent, prin trecerea la economia de piata, cele mai multe fabrici au fost închise, din cauza nerentabilitatii, continuându-si activitatea doar Fabrica de Bere (la jumatate din capacitatea sa normala) si Fabrica de Sampanie.

Datorita resurselor turistice remarcabile ale orasului, administratia locala a decis sa se orienteze spre turism, axându-se pe dezvoltarea turismului si în principal pe punerea în valoare a potentialului turistic deosebit, Azuga transformându-se astfel din oras industrial , în statiune turistica de interes national, prin H.G. nr. 421 / 2003.

Astazi, în Azuga exista 111 societati comerciale, majoritatea având ca obiect de activitate prestarile de servicii, alimentatie publica.

Turistii care aleg statiunea Azuga pentru petrecerea timpului liber, beneficiaza de servicii prompte si de calitate în cele 13 pensiuni turistice de 1, 2, 3 stele, 1 hotel de 2 stele si o cabana, amplasata chiar la baza pârtiei de ski Sorica, restaurante, discoteca, pizzerie, pub.

Azuga mai dispune de: un spital (specialitatile medicale asigurate fiind: stomatologie, medicina generala, ortopedie, boli contagioase , Str. Victoriei nr. 2, tel. 0244322051), un dispensar (str. Victoriei, nr. 39, tel. 0244326 657), 2 farmacii, o biblioteca oraseneasca (str. Independentei, nr. 20, tel. 0244326931), o casa de cultura, o gradinita pentru copii (str. Valea Azugii, nr. 3, tel. 024432654) , o scoala generala (str. Victoriei nr. 67), un liceu teoretic (str. Independentei nr. 55, tel. 0244326801), Posta (str. Independentei nr. 8, tel. 0244326609), Politie (str. Independentei, nr. 19, tel. 0244326555), Primarie, Ocol Silvic (str. Victoriei, nr. 65, tel. 0244326659), Administratia Finantelor Publice (str. Victoriei, nr. 79, tel. 0244326151).

Manifestari la partia de schi - Serbarile zapezii, concursuri nationale de schi fond, concursuri de schi alpin si snowboard. Vara, pe traseele marcate se fac plimbari cu mountain bike, drumetii.

Devenit deja o traditie, in fiecare an, in luna octombrie, in orasul Azuga se organizeaza "Festivalul Azuga", manifestare cultural - artistica si sportiva, menita sa sublinieze traditiile si valorile locale.

Pentru a descoperi arta producerii vinului spumant dupa metoda traditionala "champenoise", Cramele Halewood au introdus in circuitul turistic viti - vinicol, Pivnitele Rhein - Azuga. Conservarea si amenajarile ulterioare ale fostului "Furnisor al Curtii Regale" ofera conditii pentru degustari individuale si in grup. (Cramele Halewood, Sectia Azuga, www.prahova-wine.ro)


PRIMARIA ORASULUI AZUGA
STR. VICTORIEI, NR. 61, AZUGA, COD 105100, PRAHOVA
TEL. 0244 / 326300; FAX 0244 / 326330
E - MAIL: primariaazuga@k.ro, azuga@cjph.ro


PROGRAM: LUNI - VINERI 7,30 - 15,30
PROGRAM CU PUBLICUL : LUNI 9,00 - 17,00
MARTI 9,00 - 19,00
MIERCURI 9,00 - 19,00
JOI 9,00 - 19,00
VINERI 9,00 - 17,00
SAMBATA 9,00 - 14,00


CONSILIUL LOCAL

BUNEA FLORIN
BARLICA VIORICA
SUICA FLORIN CONSTANTIN
FUGARU FLORIN ION
GHEORGHE MIHAI
DEBRETI ALEXANDRU EMIL
POPESCU GABRIEL
GRUSEA DANIEL ION
RICHEA VASILE NISTOR
CIRIPOIU ION
MUSAT ION
GLESNEA IULIAN
GALCESCU EUGEN
DEDU ADRIAN
COMARNICEANU ION

COMISIILE DE SPECIALITATE ALE CONSILIULUI LOCAL AL ORASULUI AZUGA

1. Comisia de administratie publica locala, juridic, disciplina, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor , munca si protectie sociala:
BUNEA FLORIN - presedinte
BIRLICA VIORICA - secretar
COMARNICEANU ION - membru

2. Comisia pentru programe de dezvoltare economico - sociala, buget - finante, servicii, comert - turism.
SUICA CONSTANTIN FLORIN - presedinte
GHEORGHE MIHAI - secretar
MUSAT ION - membru

3. Comisia pentru administrarea domeniului public si privat al orasului, urbanism si amenajarea teritoriului.
CIRIPOIU ION - presedinte
RICHEA VASILE NISTOR - secretar
DEDU ADRIAN - membru

4. Comisia pentru tineret, invatamant, sport, sanatate si familie, protectie copii, culte si minoritati.
FUGARU FLORIN ION - presedinte
POPESCU GABRIEL - secretar
GALCESCU EUGEN - membru

5. Comisia de ecologie, protectie a mediului, conservarea monumentelor istorice.
GRUSEA DANIEL ION - presedinte
DEBRETI ALEXANDRU EMIL - secretar
GLESNEA IULIAN - membru
Author: Primăria Azuga
Views: 7422, Last update: Sat, Dec 17, 2005


Login or register to comment