Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share

Medalion Bucegi
Aproape de cabana Babele

Ică GIURGIU, Mircea VLĂDULESCU
(Clubul de speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti)


      Istoricul cercetărilor
      Zonele înalte ale masivului ne-au oferit multe surprize plăcute din punct de vedere speologic.
      După explorarea şi cartarea parţială, în 1981, a Peşterii nr. 1 din Bucşoiu (2408 m altitudine) ne-am îndreptat atenţia şi asupra Avenului de sub Babele. Din Catalogul sistematic al peşterilor din România (Goran şi alţii, 1982) aflam că ar avea 241 m dezvoltare şi -41 m denivelare, dimensiuni stabilite de Cercul de speologie Focul Viu Bucureşti.
      Explorările şi cartările noastre au avut loc pe 23 mai 1982, 21 noiembrie 1983, în decembrie 1983, 29-30 septembrie 1984, 28 octombrie şi 10 noiembrie 1985. Au participat la ele, în ordinea intrării "în scenă": Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu, Mircea Vlădulescu, Şerban Moldoveanu, Aurelia Mihai, Adrian Purza, Gabriel Miclăuş, Costel Roman, Eva Roman, Gigi Chiriloi, Veronica Oprea, Liviu Grad, Gică Bivolaru. Se stabilea în urma lor un
nou record naţional de dezvoltare (lungime) pentru peşterile în conglomerat din munţii noştri, depăşindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peştera 1 din Bucşoiu. Avenul de sub Babele era caracterizat, la sfârşitul lui 1985, prin 388 m dezvoltare, 40,3 m adâncime şi 70,5 m distanţă maximă între punctele cele mai îndepărtate de pe planul peşterii (extensia cavităţii). Sinteza datelor topografice a fost realizată de Costel Roman şi Mircea Vlădulescu. În 1988, Peştera Toşorog (Munţii Suhard), explorată de Clubul Montana Oneşti, a detronat - se pare - recordul nostru, fiind anunţată o lungime de 423 m.
      Între timp, în 1982, pe 20 iunie, Ştefan Vârlan descoperă intrarea în Peştera de pe piciorul Babelor. O săptămână mai târziu ea era explorată şi cartată de Ică Giurgiu, Ştefan Vârlan, Manus Vişan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m.

      Localizare
      Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peştera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanţilor, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte şi cealaltă a potecii se află intrările în Peştera de pe Piciorul Babelor (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) şi în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi).

      Avenul de sub Babele
      Intrarea, situată la 2020 m altitudine, era o pâlnie uriaşă la gură (10 x 5 m), adâncă de 8 m, ce se putea coborî fără echipament. Deschiderea a fost aproape în totalitate colmatată, încercându-se nivelarea zonei pentru a o transforma în pârtie de schi. Din acest punct de vedere nu s-au confirmat aşteptările pentru că perimetrul afectat, rămas fără bruma de vegetaţie şi sol, s-a transformat într-o spălătură seacă, ce se amplifică de la an la an. Iar în sezonul rece, zilele când se poate coborî pe schiuri de la Babele până spre Valea Ialomiţei sunt extrem de puţine: ba zăpada nu e bătută, ba are gheaţă în zonele periculoase, ba apar bolovani imediat ce dă un pic de soare.
      Acum se poate pătrunde în aven destul de greu, printre bolovani. O scară speologică este necesară de obicei şi la coborâre şi la urcare. Trecuţi de zona modificată în urma intervenţiei umane, pătrundem spre nord-vest într-o galerie destul de spaţioasă, înaltă sau largă de mai mulţi metri, care apoi se dirijează spre sud-vest şi sud, coborând rapid până la -40,3 m.
      Din zona de la baza intrării, spre sud-est, se desprinde o galerie mai strâmtă, cu câteva scurte ramificaţii.
      Pentru parcurgerea în siguranţă a golului subteran mai este necesară prezenţa unei scări de 10 m, cască, lumină bună şi... atenţie. Nu este o cavitate ce se pretează vizitelor turistice.

      Peştera de pe Piciorul Babelor
      Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare şi nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior şi unul descendent, care joncţionează spre partea terminală a cavităţii.
      În prima jumătate a peşterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spaţiile să se dezvolte în gresie.

*

      Avenul de sub Babele şi Peştera de pe Piciorul Babelor sunt cavităţi formate ca urmare a tracţiunii exercitate de forţa gravitaţională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spaţii subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri.

Bibliografie
      Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, Bucureşti, Clubul Naţional de Turism pentru Tineret
      Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavităţi pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, Bucureşti, Federaţia Română de Turism-Alpinism


Author: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu
Views: 25820, Last update: Tue, Jul 15, 2003


Login or register to comment