Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

de-ale lui mircea ordean

Bookmark and Share

Valea Urzicii, porţiunea inferioară, 19 septembrie 2010


publicat Marţi, 21 Sep 2010, 18:49 in de-ale lui mircea ordean

DSCF0010 Valea Urzicii, 19 septembrie 2010     Nu mai ştiu a cui fuse ideea să mergem pe aici... Probabil a lui Cezar (eu fiind atras mai degrabă de   Creastă a Mălinului sau barim de un Horn Ascuns tot de pe acolo). Dar sămînţa a nimerit la fix pe dorul subsemnatului de a-şi face ordine în Urzica superioară, în partea de peste Brîul Mare a acesteia... De cel puţin doi ani vreau să-mi îndepărtez ceaţa de pe neştiinţă (cel puţin după criteriile perfecţioniste...)! Pentru a împăca mai bine lucrurile, am proiectat iniţial o venire prin vecinul Ţap, cu trecere la nivelul Brîului cu jnepeni. Da, nu mai este Integrala Urzicii, dar ştiam că ultima are un talent grozav în a te face să iroseşti timpul şi cheful, aşa că-i bine s-o drămuieşti, s-o porţionezi... Îmi spunea aşa raţiunea, adică socoteala exactă pe ore şi bucăţi, dar şi intuiţia. Ultima pune la socoteală de asemenea putinţele proprii, capacitatea de a te înmuia la o problemă mai serioasă (oameni sîntem, nu?), dar şi talentul muntelui – pe drumuri ca Urzica îndeosebi – de a-ţi scoate în drum probleme foarte neaşteptate. După acestea, s-a dorit în grup şi un bun amic, tot atî de bun mergător. L-am binevenit, situaţie în care, cu cei doi zmei în preajmă-mi, am zis că nu se cade să nu tentăm în situaţia asta toată valea. Ba...

Permalink - 9 comentarii

Prin văile nordice ale Coştilei, 28 august 2010


publicat Marţi, 31 Aug 2010, 16:06 in de-ale lui mircea ordean

DSCF0033 Cum lucrurile în viaţă nu sînt neapărat ca în manuale, unde scara evoluţiei alpine punctează întîi mers pe văi, apoi ţancuri şi pereţi, colegul Cezar Jipa nu apucase să parcurgă altminteri clasica vale a Mălinului. Şi voia să-şi completeze această lacună... Subsemnatul a trecut de nenumărate ori pe acolo, dar şi-a zis că poate lega o asemenea tură de o ieşire prin bazinul Văii Urzicii, mai exact partea superioară a acesteia. Dar, în goana după mai bine, după un timp am început să meditez la variante ale posibilului drum, care sau ivit repede mai ales cînd Cezar a pomenit vag de un pasaj al unei cărţi Kargel, unde se pomenea de un drum umblat de vînători... Am bănuit a fi vorba de poteca numită uneori Brîul Caprelor, care se abate din sfertul doi al Mălinului (între confluenţa cu Valea Colţilor şi aceea cu Scoruşii) către nord, prin poiana numită a Mălinului, apoi peste Valea Verde pînă în firul Văii Seci a Coştilei. Din start, varianta risca să sufere şi ea modificări, că aşa-s tipii nu tocmai fermi, mai ales într-o zonă de abrupt cu destule tentaţii... După un mers pe Gîlma unde locomotiva Cezar şi-a lăsat...

Permalink - 10 comentarii

Valea Costilei, 17 august 2007


publicat Duminică, 19 Aug 2007, 19:33 in de-ale lui mircea ordean

La omul sarac, nici boii nu trag... Trenul personal avu doua ore si ceva intirziere. Un copac cazut peste linie, aproape de Brazi. Se duce naiba planul. Maret altminteri. Valea Costilei, apoi platou, traversat Scorusi, Malin, Briu de sus. Daca eram in forma si timp, poate chiar Briul de Mijloc, cu trecere la vest de Vale Urzicii. Asa, precum in bancuri cu Sir si John, trec la refacut planuri. Si trag cum pot de ceraceaful de timp scurtat. Caci la 7 seara si un pic trebuie sa fiu iar la tren, spre Bucurestiul de resedinta. Echipa puternica: eu si cu mine.

Permalink - 2 comentarii

Blidul Uriasilor


publicat Marţi, 14 Aug 2007, 13:42 in de-ale lui mircea ordean

A fost ca o incursiune intr-un tarim neplacut. Da, am descoperit intrat in vale ca e mai interesant decit ma asteptam, mi-am extins ideea la vederea peretelui Briului, a Pintenului si a briielor ce pleaca spre est, mai ales jos, dar senzatia neplacuta ii mare... N-am avut de lucru in Albisoare si-am reochit copaia din nordul Albei, deasupra Verdetii, ce imi revelase de mult o posibilitate spre Blidul Uriasilor. Eu nu m-am omorit niciodata cu dorul de valea asta. Una pentru ca am fost subiectiv, era ca o femeie de altii, un loc de unde nu puteam ridica pretentii. Fusesera altii inaintea mea, alpinistii peretilor, apoi aceia care descrisesera valea in Muntii Carpati.

Permalink - 0 comentarii