Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share

Detalii rezervatii naturale din Bucovina


publicat Vineri, 9 Iul 2010, 2:58 in de-ale lui Cătălin Olteanu

1 Denumire: Rezervatia Cheile Lucavei Anul declararii rezervatiei: 1973 Suprafata: 33 ha Localizare: Obcina Mestecanisului, altitudine 1100-1200m, de-a lungul vaii inferioare a pârâului Lucava de Jos, în apropierea comunei Moldova Sulita Elemente caracteristice: Stâncarii calcaroase si grohotisuri pe care apar cenoze de Poa nemoralis sau de Asplenium viride . Flora specifica este reprezentata de Leontopodium alpinum, Heracium aurantiacum si Clematis alpina . 2 Denumire: Rezervatia Tinovul Gaina-Lucina. Anul declararii rezervatiei: 2007 Suprafata: 1 ha Localizare: Raza comunei Moldova - Sulita în satul Lucina, la stanga paraiasului Bilcani ce se uneste cu valea pârâului Gaina, la altitudinea de 1200m. Elemente caracteristice: Mesteacanul pitic (Betula nana), muschii de turba cu rogoz (Sphagno -Caricetum rostrates), bumbacarita (Eriophorum vaginatum), numeroase graminee în special trestia de mlastina (Calamagrostis neglecta). 3 Denumire: Rezervatia Rachitisul Mare Anul declararii rezervatiei: 1955 Suprafata: 116, 4 ha Localizare: Obcina Mestecanisului, la confluenta pâraielor Dârmoxa si Tatarca, în apropierea satului Benea din comuna Moldova Sulita. Elemente caracteristice: Arbustul strugurele ursului, planta recunoscuta ca...

Permalink - 0 comentarii

Cunostinte esentiale despre avalanse


publicat Vineri, 20 Feb 2009, 18:54 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Bibliografie Montană , Avalanşe - echipament şi informaţii

Prezentul text se bazeaza pe o vasta bibliografie, in principal tratate, reviste, site-uri Internet din USA, Franta, Germania, Elvetia, Canada, Scotia, Austria si Italia. Este o sinteza actualizata in decembrie 2007, cu rol de suport de curs pentru initiere in problematica avalanselor, neputand servi izolat ca material suficient pentru intelegerea si insusirea adecvata a problematicii in domeniu. Este dezvoltat plecand de la seria de articole pe teme de avalanse publicate in 1998 in serial in revista Romania Pitoreasca in colaborare cu Constantin Mititeanu, a carui versiune actuala a materialului, complementara celei de fata si continand numeroase exemple concrete, este prezentata la adresa

Permalink - 6 comentarii

Salvamont Sibiu


publicat Vineri, 17 Oct 2008, 22:48 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Echipa Salvamont Sibiu - alarmare: 0269-216477, 0745-140144

Aria de competenţă a Serviciului Public Judeţean Salvamont Sibiu:
 - Munţii Făgăraşului: versantul nordic între râul Olt la vest şi Muchia Tărâţa la est
 - Munţii Lotrului: versantul nordic între râul Olt la est şi şaua Tărtărău la vest
 - Munţii Cindrel: integral


Permalink - 0 comentarii

Prin Amazon


publicat Vineri, 10 Aug 2007, 20:43 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Ne trezim dis de dimineata pe la 5: 30. Am dormit rau ca motorul vaporului e chiar langa noi si face multa galagie. Si baia e langa noi, asa ca cele peste 60 de persoane tre sa ne atinga hamacul neaparat in drum spre pipi. Unde mai pui ca lumina a fost lasata aprinsa toata noaptea. Privind in jur insa ne mai revenim: e rasarit de soare pe Amazon!! Incredibila priveliste cu jungle pe margini si tot soiul de pasari. Lumea incepe usor- usor sa se indrepte spre baie cu periuta in mana si prosopul pe spate. Deasupra WC-urilor trece o conducta cu un robinet. Ala e dusul. Apa, evident ca din Amazon. Galbuie si cu miros de rau. Noua ne da greata, refuzam sa ne spalam pe dinti sau sa facem dus cu supa aia. Apus Langa noi, isi are hamacul un tip la vreo 50 de ani. E cu un copil. Ziua precedenta, pana sa plece vaporul din port, in timp ce omul se odihnea in hamac, copilul statea la un capat cu o fata cazuta, picioare departate si burta inainte. Parca astepta ceva. Dupa un timp, mai...

Permalink - 0 comentarii

Valea Babei


publicat Vineri, 13 Iul 2007, 18:48 in de-ale lui Cătălin Olteanu

In memoriam Nae MOLDOVAN Abruptul prahovean al Bucegilor din dreptul Poienii Tapului, delimitat de doua trasee turistice de mare circulatie: Piciorul Pietrei Arse la sud si Drumul Urlatorilor (Schiel) la nord, cuprinde o zona mai putin cunoscuta dar foarte interesanta din punct de vedere turistic. In literatura de specialitate, din motive neintelese, aceasta intindere a fost neglijata. Intre aceste limite, de la stinga la dreapta, privind spre abrupt, deosebim: - valcelul Pietrei Arse care in ultima lui parte se transforma in piriul Pietrei Arse, - valea Babei, - valea Urlatoarea Mare. Valea Babei isi are obirsia la circa 300 de metri sub stadionul de linga cabana Piatra Arsa si se varsa in riul Prahova la 30 de metri nord de gara Poiana Tapului. Spre deosebire de majoritatea vailor care au un fir principal in care coboara afluientii, valea Babei prezinta pe parcursul ei doua bifurcatii neexistind un fir principal clar conturat. De jos in sus, in functie de aceste...

Permalink - 4 comentarii

Revizuire retea marcaje turistice Cluj


publicat Luni, 12 Feb 2007, 20:09 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Am aflat cu bucurie ca Serviciul Public Judetean Salvamont Cluj in sfarsit doreste sa inceapa sa se ocupe serios de problema marcajelor turistice si ca solicita informatii si sprijin pe aceasta tema. Reconfirmam disponibilitatea de a Va sprijini cu informatii si know-how pe tema marcajelor turistice montane de drumetie, domeniu in care asociatia noastra are o bogata experienta atat in ceea ce priveste inventarierea si monitorizarea, cat si realizarea de noi marcaje si refacerea / intretinerea celor existente. In plus, ne-am ocupat mult si de identificarea, descrierea si proiectarea de noi trasee, considerand ca actuala retea este departe de a fi corespunzatoare ca si conceptie si structura si deci in nici un caz nu merita refacuta pe...

Permalink - 0 comentarii

Serviciul Public Judeţean Salvamont Bistriţa-Năsăud


publicat Vineri, 9 Feb 2007, 13:46 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Formaţia SALVAMONT a judeţului Bistriţa-Năsăud, funcţionează ca unitate de intervenţie şi salvare în cazul accidentelor montane din anul 1986 când a fost înfiinţată din iniţiativa unui grup iubitori a muntelui şi sporturilor de iarnă, membrii a unor cluburi de turism, antrenori şi instructori de schi şi alpinism. În anul 1998, se înfiinţeaz? Serviciul Public Judeţean Salvamont Bistriţa-Năsăud, care funcţioneaz? ca birou, cu 3 angajaţi, în cadrul Consiliului, având ca atribuţii principale organizarea şi coordonarea activităţii Salvamont din judeţ. In 2003 se impune şi începe o reorganizare a Serviciului judeţean după noi legi şi pe baze profesioniste. Aceasta presupune angajarea de salvatori montani profesionişti şi transformarea formaţiilor locale în Servicii publice aflate în slujba primăriilor din localităţile de munte. Serviciul judeţean preia şi...

Permalink - 2 comentarii

Zona de căţărare Colibri


publicat Luni, 11 Sep 2006, 20:07 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Localizare zona Situata deasupra localitatii Pecinisca, aceasta zona este vizibila înca din gara Baile Herculane (conform imaginii de prezentare). Acces Pentru a accesa zona de catarare puteti urma unul din cele doua drumuri de acces (trasate în galben în imagine; am încercat sa respect cât se poate de precis alura originalelor): Varianta 1 (40 min.) porneste pe ogasul din satul Pecinisca situat în dreptul casei cu numarul 130 (punctul P1 în imagine; parcare posibila). Dupa 3 minute de mars, parasiti spre dreapta cursul pârâului pe un drum cu aspect galben, lutos. La început, drumul prezinta mai multe ramificatii spre livezile din împrejurimi. In aceste situatii voi veti opta de fiecare data pentru varianta care urca. Dupa o portiune mai abrupta, drumul se largeste si devine mai domol. La cca. 150 de metri de intersectia cu Varianta 2 , veti gasi doua momâi (triunghi rosu în imagine) situate la un interval 50 de metri una de alta. Uitându-va spre stânga printre copaci, la...

Permalink - 0 comentarii

Antarctica


publicat Miercuri, 5 Apr 2006, 20:47 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Organizator : Fundatia Antarctica Romana Participanti : 1) Teodor Gheorghe Negoita - Directorul Institutului Roman de Cercetari Polare - coordonator 2) Florica Toparceanu - Cercetator la Institutul de Virusologie Bucuresti 3) Ileana Bocanciu - Asociatia de Turism "Chindia" Targoviste Zona de activitate : Antarctica de Est - Coasta Ingrid Christensen - Dealurile Larsemann - Baza Law - Racovita Perioada de desfasurare : 31 decembrie 2005 - 11 martie 2006 Sprijin : PRIMARIA TARGOVISTE, PRIMARIA FIENI, Casa de Cultura a Sindicatelor Targoviste, S. C. Nahanny SRL Timisoara, S. C. Daviel SRL Fieni, S. C. Petrofil SRL Pucioasa, S. C. Happy SRL Pucioasa, S. C. Escalade SRL Bucuresti si un grup de prieteni de suflet: Sergiu Andon, Gabi Boriga, David Neacsu, Marius Prundaru, Nicu Posta, Diana Paun, Luminita Aldea, Zeicu Ioan, Gigi Nedelcu, precum si colegii de club care au fost cu gandul alaturi de noi. Descrierea activitatilor : 1) Plecare cu avionul pe ruta Bucuresti -...

Permalink - 0 comentarii

Expediţie Antarctica


publicat Miercuri, 4 Ian 2006, 6:40 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Dupa o plecare cam grabita, chiar din mijlocul mesei de revelion, amenajata special mai devreme, din orasu-mi natal Fieni, sambata 31 decembrie 2005 la ora 10 00, am sosit in Bucuresti si am fost preluati de fratele lui Marius care ne-a dus la aeroport. Intrarea in zona de verificare s-a facut la ora 18 00 iar decolarea avionului la 20 10. Am calatorit in conitii excelente cu compania Air France ajungand la Paris la 23 45 si ne-am imbarcat apoi pentru Singapore. Am sarbatorit astfel priml revelion in avion. La Singapore am sosit dupa 13 ore de zbor 13 30 (ora locala 19 30) iar de aici ne-am imbarcat la scurt timp pentru Perth, unde am sosit dupa alte ore bune de zbor, la 19 00 (ora locala 1 00) dupa ce am strabatut circa 14500 km. Am facut aici o pauza mai lunga, pentru aranjarea bagajelor iar la 5 00 (ora locala) ne-am urcat intr-un taxi care ne-a dus pana in portul Fremantle la 25 de km de Perth. Acum suntem in asteptarea spargatorului de gheata chinez Xue Long pe care ne vom...

Permalink - 3 comentarii

Azuga


publicat Sâmbătă, 17 Dec 2005, 16:07 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Valea Prahovei a fost dintotdeauna o permanenta cale de legatura între locuitorii vechii Dacii si mai târziu între romanii de pe ambii versanti ai Carpatilor. Ea a fost locuita din cele mai îndepartate timpuri de oamenii care au gasit aici locuri favorabile traiului lor si animalelor. Initial a functionat ca han, fiind descris de Nestor Urechea în lucrarea sa "Drumul Brasovului" si de Nicolae Iorga în "Scrisori de negustori". Un document vechi din 1815 mentioneaza hanul Caciula Mare. Aceasta asezare s-a extins treptat datorita unei intense vieti pastorale. Hanul "Intre Prahove", dupa cum spune traditia orala, a fost construit pe la jumatatea veacului al XVIII - lea, în Azuga la poala Clabucetului Taurului, în dreptul Scolii Generale de azi, în apropierea locului unde se varsa pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era situat I-a conferit si numele, fiindca, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite izvoare ale Prahovei. In preajma hanului, la nord si la sud, la rasarit si la...

Permalink - 0 comentarii

Incărcarea rucsacilor


publicat Luni, 28 Nov 2005, 14:25 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Scurt indrumar pentru incarcarea corecta a rucsacului - lista obiectivelor ce trebuie luate in considerare si a factorilor ce influenteaza alegerea modului de incarcare.

Permalink - 1 comentarii

Trofeul Alpinet - Rarau Climbing Open 2005


publicat Miercuri, 7 Sep 2005, 17:44 in Trofeul Alpinet - Rarău Climbing Open 2005 , de-ale lui Cătălin Olteanu

Proiectul Alpinet , Alpin Club Repedea Iasi , SC Rarau Turism SA si Salvamont Suceava va invita sa participati la concursul "Trofeul Alpinet - Rarau Climbing Open" care se va desfasura in perioada 16-18 septembrie 2005 in masivul Rarau - Giumalau. Scopurile principale ale acestei intâlniri constau in promovarea escaladei sportive, a traseelor amenajate in zona Rarau si a relatiilor interumane dintre cataratori bazate pe fair-play si respect reciproc. In cadrul acestui concurs poate participa orice persoana practicanta a catararii sportive, indiferent de vârsta, sex sau nivel de catarare. Concursul se va desfasura in regim "open" dupa un regulament aparte, complet diferit fata de sistemul competitional oficial din România. Pentru a viziona acest regulament click aici . Se vor oferi premii constând in echipament de catarare in valoare de 700 EUR. Pentru informatii despre zona, acces, conditii de participare si cazare va rugam sa accesati topo-ul existent pe...

Permalink - 0 comentarii

Capcane toponimice


publicat Miercuri, 7 Sep 2005, 17:14 in de-ale lui Cătălin Olteanu

      Am recitit recent un pasaj din cartea lui Andrei Pandrea, pus pe lista Alpinet de Cătălin Olteanu, în martie 2004. Este extras din "Hoinar prin Bucegi", Ed. Tineretului, 1957 (pag. 81-83). Mai întâi reiau unele fraze din citat, apoi le comentez.        "... în munţi au pătruns... şi hoarde năvălitoare tătare şi cete de turci. Faptul este atestat... prin numirile... Cheile Tătarului Mare şi ale Tătarului Mic, Valea Colţii Tătarului şi Peştera Tătarului, Piatra Turcului din apropierea Văii lui Carp şi Mecetul Turcesc de la izvoarele apei Ialomiţei".       Eu cred că e vorba de toponime provenind din porecle. Cineva din partea Branului era supranumit Tătaru, de aici toponimele. Tot aşa, Piatra Turcului ne poate aminti de un localnic. Cât despre Mecetul Turcesc, e clar că mai întâi trebuie să aflăm cine şi de ce a fost "Rind" şi cine şi de ce "bou" (vezi explicaţiile readuse pe lista Alpinet de Dinu Mititeanu, privind Valea Rindboilor din Munţii Făgăraşului).       ...

Permalink - 1 comentarii

Aventuri pe Valea Văsălatului


publicat Marţi, 16 Aug 2005, 9:54 in de-ale lui Cătălin Olteanu

De un timp încoace, pantele prelungi ale Făgăraşului sudic au devenit pentru mine o adevărată atracţie. Citisem mai demult, scurte istorisiri despre aceste locuri, în almanahurile turistice din anii '80, scrise, pesemne, de un mare îndrăgostit al acestor locuri. Atunci, ca şi acum, după aproape 20 de ani, au constituit vise pe care le-aş fi vrut realizate. Si am ajuns, după o viaţă petrecută pe crestele munţilor, să caut bijuterii încă ascunse mie şi să descopăr astfel frumuseţile ce se deschid străbătând Valea Văsălatului, într-un fel graniţă deschisă între Munţii Făgăraşului şi Iezerului. Întâmplarea, de altfel fericită, a făcut ca prima ascensiune prin aceste locuri să o fac într-o splendidă zi de toamnă, cu cer albastru lipsit de nori şi vizibilitate deplină. Ziua scurtă a lunii octombrie ne face să pornim cu noaptea în cap. Drumul lung...

Permalink - 0 comentarii

Noutăţi multe din Munţii Făgăraşului


publicat Miercuri, 10 Aug 2005, 9:40 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Bucureşti) acces auto pe Vâlsan şi Râul Doamnei * marcaje noi, punct şi cruce albastre * traseu nou, nemarcat * lacuri noi       30 iulie-1 august 2005. A fost o deplasare de trei zile în masiv, în partea lui vestică, pe Văile Vâlsan şi Râul Doamnei (ajutaţi de o Dacie 1300, vechiuţă). Am suit şi pe Moldoveanu (2544 metri), cel mai înalt vârf al Făgăraşilor. Am cules date noi, cu plăcere vi le oferim în continuare.       Echipa: Cristina Lazăr (pilotul nostru, doritoare să cunoască mai mult despre masiv); Luciana Lăzărescu (bucuroasă întotdeauna să meargă pe munte); Anamaria Măruntu (studentă, interesată de ce vedea); Ică Giurgiu (fericit că poate merge pe munte, sperând şi înainte de această deplasare că va aduce informaţii inedite).       Ajuns acasă, am desfăşurat iar hărţile masivului, cele apărute din 1975 încoace. Mulţime de amintiri m-au năpădit. Despre oamenii care au semnat hărţile şi au făcut descrierea traseelor, despre restricţiile (în...

Permalink - 1 comentarii

Valea Cernei vâlcene


publicat Miercuri, 13 Iul 2005, 11:53 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Motto: Suind pe firul apei zbuciumate/ Până acolo unde-n lung şuvoi/ Vâltoarea urlătoarelor se zbate. Nicolae Labiş Localizare : partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), spre nord. Bibliografie : Nae Popescu - Munţii Căpăţânii - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977, nr. 15 din colecţia Munţii Noştri (harta nu are scară, nu din vina autorului, ci pentru că a fost publicată într-o perioadă când asemenea date constituiau secret de stat). O interesantă excursie poate fi făcută pe firul Cernei vâlcene, către amonte; se poate intra de-a lungul ei nu departe spre vest de cunoscutul oraş Horezu, de pe DN 67, din localitatea Slătioara, pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi intersectează calea de sub munte, paralelă cu DN 67 (interesantă şi ea), care uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la...

Permalink - 0 comentarii

Concurs Northland


publicat Luni, 6 Iun 2005, 10:51 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Kraus & Co. Sport and Casual Distribution - unic importator autorizat al produselor Reebok in Romania si Republica Moldova si importator Northland - va invita in perioada 1 iunie - 31 august 2005 la CONCURS! Raspunzand corect la intrebarile concursului, puteti castiga bilunar unul din premiile oferite: Bike 2 este un cort iglu de 2 persoane, usor si foarte stabil. Folia exterioara este din Poliester 185T, cusaturile sunt vulcanizate (lipite), iar rezistenta la apa este de 2000 mm PU. Folia interioara este din poliamida respirabila si intrarea este prevazuta cu plasa de tantari. Armatura este data de cele 2 bete de fibra de sticla de 7. 9mm, cu inalta rezistenta la soc. Dimensiunile cortului sunt; lumgime / latime / inaltime = 200cm / 150 cm / 105 cm. Cortul are un antreu de 80 cm. Greutatea totala este de 2, 85 kg. Forma...

Permalink - 13 comentarii

Munţii Obcina Mare


publicat Miercuri, 9 Mar 2005, 15:26 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Deşi este, dintre cele trei obcine ale Bucovinei, cea cu altitudine medie cea mai redusă (circa 1100 m), ea domină cu 300 - 500 m Podişul Sucevei, contactul morfologic deosebit de evident impunând toponimul masivului. Traversarea ei, de la sud la nord, nu este chiar simplă pentru că marcajele sunt puţine iar descrierile din ghiduri nu mai coincid cu starea vegetaţiei. Cheia acestui parcurs vă este oferită în numărul 23 al revistei. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Traseul de creastă din Munţii Obcina Mare. autor: Laura BOGOS (Bucureşti)...

Permalink - 0 comentarii

Dialog Birta Tours SA - Alpinet


publicat Luni, 20 Dec 2004, 11:34 in de-ale lui Cătălin Olteanu

In paginile urmatoare inseram dialogul purtat intre Birta Tours SA (Birta) si Alpinet.org, pe marginea unui mesaj aparut in cadrul paginilor Salvamont.org (domeniu al Proiectului Alpinet), considerat denigrator de catre Birta. Administratorii Proiectului Alpinet doresc sa sublinieze faptul ca o societate comerciala nu pot impune policici editoriale si nu poate pretinde divulgarea detaliilor confidentiale ale membrilor. In acelasi timp, desi dreptul la replica al Birta cerea publicarea mesajului in romana si engleza, ne vedem nevoiti sa afisam doar varianta trimisa, oferirea de servicii de traducere nefiind unul dintre obiectivele noastre. Echipa Alpinet ...

Permalink - 6 comentarii

Cadouri de Crăciun


publicat Luni, 29 Nov 2004, 11:25 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Peste exact 28 de zile, cel mai celebru mos barbos din lume, îmbracat cu culorile Coca-Cola, va coborâ pe hornul caselor cu cosul plin de daruri. Ai comandat tot? Esti prevazator. Pentru ceilalti, iata câteva idei de ultima ora, unele extrem de utile în lunile de iarna ce se anunta! Impotriva frigului, în fundul buzunarului sau în bocancii înghetati, iata mai multe modele de "sobe de buzunar". Primul model, reutilizabil circa 1000 de ori, da o caldura de 50° timp de 1 ceas. Se "striveste" pastila interioara care provoaca o reactie chimica. Câteva minute de fierbere în apa de ceai matinal reactiveaza continutul (3 euro). Urmatorul foloseste benzina de bricheta care arde prin cataliza (7 euro), pe când al treilea arde batonase de carbune (10 euro cu 12 batonase - batonase extra 3 euro). Te apuca setea? Acest bidon rosu contine 0, 75 litri, e din aluminiu vopsit "alimentar" la interior si face doar 7 euro. Poti trage si o dusca de "tarie" din aceasta mini-plosca din otel inox (8...

Permalink - 2 comentarii

De aici puteţi cumpăra Drumeţie în România


publicat Miercuri, 10 Nov 2004, 0:01 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Reusesc, iata, sa pot preciza, in ordine alfabetica, citeva dintre locurile (librarii sau chioscuri) de unde puteti achizitiona revista Drumetie in Romania. Imi cer scuze pentru intirziere si pentru lista incompleta, dar, ce sa-i fac, ce e simplu de stiut devine in general un secret cind este vorba de "vinzare" de presa. Alba Iulia Libraria Humanitas, strada 1 Decembrie 1918 Bucuresti ˇ Libraria Humanitas Kretulescu, Calea Victoriei, nr. 45 ˇ Libraria Humanitas din Fundul Curtii (GDS), Calea Victoriei, nr. 120 ˇ chioscul Mivas, in centrul pasajului subteran de la Universitate ˇ la Gara de Nord, la chioscurile Rodipet de la capatul liniilor de tren ˇ la Gara de Nord, la magazinul de presa Polygon, intre linia 14 de tren si iesirea din gara spre Calea Grivitei ˇ la Piata Unirii, pe malul sting al Dimbovitei, la cele doua chioscuri Octagon (unul in statia autobuzelor ce merg spre Piata Alba Iulia; altul pe cealalta parte a strazii, linga intrarea in parcarea penru...

Permalink - 2 comentarii

0-SALVAMONT


publicat Vineri, 29 Oct 2004, 10:54 in de-ale lui Cătălin Olteanu

0-SALVAMONT 0-SALVAMONT (0725-826 668) este valabil pentru întreg teritoriul ţării, iar taxarea este la tarif normal, pentru a micşora numărul alarmelor false sau al glumelor deplasate. Connex este partener ANSMR (Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România) şi a avut iniţiativa realizării acestui dispecerat care funcţioneaza 24/7. ANSMR este o asociaţie care are în subordine peste 40 de formaţii salvamont ce activează în toată ţara. Dispeceratul este dotat cu tehnologii de ultimă oră. Connex a oferit telefoane mobile şi abonamente cu minute incluse echipelor salvamont. În caz de urgenţă, dispeceratul ia legătura cu cea mai apropiată formaţie salvamont de locul în care se află accidentatul, şi coordonează echipa spre locul accidentului. ...

Permalink - 2 comentarii

Jurnal Alaska 2004


publicat Luni, 4 Oct 2004, 17:36 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Ziua 3. 20.05.2004 In Talkeetna mergem direct la biroul agentiei de zbor Talkeetna Air Taxi, unde ne inscriem, pentru ziua urmatoara pentru a zbura pe ghetar. In cursul dupa amiezii si seara facem impachetarea lucrurilor, impartirea mancarurilor si ne mai ramine timp si pentru o cina din hotdog si bere intr-o carciuma din mititelul oras. Ziua 4. 20.05.2004 Dimineata ne trezim, cu emotii, abia reusim sa mancam ceva, ca urmeaza zborul pe ghetarul Kahilta, intilnirea cu Muntele, cu Mckinley. Mergem la Ranger Station, unde trebuie sa se prezinta de altfel obligatoriu toate echipele care merg pe muntii McKinley, Foraker sau Hunter. Un ranger ne prezinta traseul ales de noi West Buttres, cu toate lucrurile ce trebuia stiut de noi, despre acest traseu (crevase, locuri pentru depozite de mancare echipamente, pentru tabere cat de cat sugure, zonele cu avalanse, punctele mai expuse pe creaste, folosirea WC-lui mobil etc.). Dupa prezentare mai luam cate ceva dinr-un magazin de specialitate...

Permalink - 0 comentarii

Concurs Northland


publicat Marţi, 27 Iul 2004, 18:49 in de-ale lui Cătălin Olteanu

In anul 1973, fondatorul Northland, montaniardul Gerwalt Pichler, ia parte la o expeditie internationala in Aconcagua. In timpul ascensiunii gaseste aproape ingropat in zapada un cort deosebit de cele de pana atuci, ce rezistase foarte bine timp de cateva luni in conditii de furtuna extrema. El taie logo-ul "TOMOMITZU" de pe cort. Acesta era de fapt primul prototip de cort iglu (dom). La intoarcerea de pe varf gaseste corpul neinsufletit al japonezului ce folosise in expeditie acel cort. Reusesc sa-l aduca jos sa sa-l redea familiei. Este sarbatorit ca un erou al muntelui Aconcagua, iar familia japonezului il ajuta sa gaseasca producatorul si inventatorul cortului de tip dom. Semneaza contractul de distributie exclusiva pentru Europa. Urmatoarea expeditie este in Alaska pe Mc. Kinley. Coborand din Windy Corner, unul din cele mai reci si expuse la vanturi...

Permalink - 7 comentarii

Carpathian Adventure 2004


publicat Miercuri, 28 Apr 2004, 14:15 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

carpathian adventure Competitie internationala de aventura în Muntii Carpati   Adauga alpinism, orientare pe crestele muntilor si în pesteri, ciclism montan, construire de pluta si mers cu pluta, rapel, catarare si tot ce trece prin mintea organizatorilor, scoate tot ce este legat de odihna, mâncare calda, dormit, baie cu apa calda si alte elemente de baza ale confortului si obtii competitia de aventura. Pe lânga competitia de aventura în general, CARPATHIAN ADVENTURE 2004 mai înseamna: întrecere fara întrerupere între echipe mixte (fete si baieti), formate din 4 membri descoperirea frumusetilor si aventurilor oferite de Muntii Parâng întâlnirea unor oameni din toata tara si din strainatate, interesati de sporturi naturale Locul de desfasurare       * Muntii Parâng Elementele competitiei       * construire de pluta si mersul cu pluta pe...

Permalink - 0 comentarii

Şatra lui Pintea


publicat Luni, 23 Feb 2004, 17:51 in Drumetie montana alaturi de Petru Lucian Goja , de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Lăpuşului , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Parcurs pe 31 ianuarie 2004, cu Mihai Gheţie. Aflasem de Şatra lui Pintea (Şatra Pintii zic lăpuşenii) în toamna lui 1972 cînd, plecat de pe băncile facultăţii şi aleile parcurilor de pe malurile Begăi timişorene, aveam să iau viaţa, şi mai ales zloata şi mizeria atroce-n piept, la Borcut-Inău, în săraca dar pitoresca Ţară a Lăpuşului. Pe Şatra lui Pintea am urcat pentru prima dată prin iarna lui 1973, cu Papa, pe o zăpadă stelară de peste 40 cm, cu tufele de alun şi făgetul podidite de o superbă chiciură argintiu-filamentară, via Inău şi apoi, prin vîlcelul cu torent de bolovani, pînă în creştetul golului alpin presărat cu muşuroaie imense. Pe atunci, acolo, mai exista o cabană pionierească trainică, inclusiv o sobă de teracotă cu plită... în următorii ani demolate/ furate (ulterior golul alpin a fost aproape integral plantat cu molid). Am revenit pe Şatra lui Pintea după aceea, într-o vară, cu un grup de amici lăpuşeni, îmbarcaţi...

Permalink - 0 comentarii

Trasee în Munţii Maramureşului


publicat Miercuri, 4 Feb 2004, 18:52 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Cabana districtului silvic Repedea - Paltinu (vezi revista Munţii Carpaţi, nr.37, harta Munţilor Maramureşului) Baia Mare. Abia trecută noapte de Revelion 2004. Pe la 8 începe ploaia. La 10, 15 soseşte Iancsi Moldovan, cu personalul de Satu Mare. Plecăm, fără grabă, spre Munţii Maramureşului. Plouă în Pasul Gutâi. La Rona de Jos şi Rona de Sus ţăranii ucrainieni cară de zor bălegarul de grajd în cîmp, la întoarcere transportă puţin adunatul fîn din vara secetoasă a lui 2003. Plouă mocăneşte şi la districtul silvic Repedea, unde ajungem la ora 13, 20; ca norocul, zeii ne feriseră de polei, nu şi de firescul pod de gheaţă al ultimilor 3 km, de la Repedea la cabana silvică recent renovată-n exterior, în curs de reamenajare-n interior. Radio, TV? Ce-s alea? (uităm de ele). Soba de teracotă bolboroseşte poveştile pădurii, metamorfozate-n jucăuşe flăcări. În negură, spre nord, Culmea Sehleanu - Vf. Tomnatecu, niciunde Vf. Pietriceaua....

Permalink - 0 comentarii

Săpînţa - Cascada Runcu


publicat Luni, 2 Feb 2004, 17:13 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Ieri, ca şi altădată, vizitînd în premieră Cascada Runcu - Covătari, am trăit stupida senzaţie că deşi fusesem de atîtea şi atîtea ori, din fragedă pruncie, pe coclaurile patriei bătînd masive montane, culmi, văi, văzusem/ cunoscusem de fapt enorm de puţin din, cu adevărat, frumoasa şi mai ales dificil cognoscibila în profunzime, într-o unică existenţă umană, noastră ţară. Nu o dată, mergînd spre Sighetu Marmaţiei mă tentase şi apoi îndemnase la aprofundare şi documentare, stîncoasa culme andezitică ce se alungeşte la stînga DN 18, începînd cu localitatea Mara - Deseşti pînă spre Agriş - Solovan (de la Vf. Pietrei la Piatra Neagră, Vf. Ţiganului, Piatra Iepii) apoi, ajungînd la Săpînţa, Piatra Săpînţei şi mai scunda Piatra Borcutului. Preconizasem, se pare fără a-i fi venit încă vremea, un circuit de 2-3 zile, de la Piatra Săpînţei spre Plesca-Blidar, în lungul culmii accidentat pitoreşti mai sus menţionate, prinzînd şi Cascadele...

Permalink - 0 comentarii

Casa Tâlharilor


publicat Luni, 2 Feb 2004, 17:11 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Ianuarie 2004. Doar cu Brena, Labrador retriever. Pornesc de lîngă Căminul Cultural Valea Borcutului (Baia Mare), la ora 11, 30. O iau scurt, pe după vale, pînă la străvechea alimentară, fostă antebelic băcănia lui Ticz Arpad, de aici cotesc la stînga, pe la fosta casă/ domeniul Mureşan în sus, spre liziera cu castani - ghistinişul lui Hingly Lajos. Poteca largă, şerpuită-n serpentine, e în prezent pîrtie de snowboard şi săniuţe. Vechea livadă, via altoi au dispărut o dată cu colectivizarea, castanii comestibili altoiţi, plantaţi după aceea, mor în picioare din cauza incontrolabilei molimi. În dreapta cărării redescopăr scoruşul cu tulpini îngemănate, alături un pîlc frumos de tei. Schimb direcţia spre dreapta, luînd-o direct spre poteca ce conduce la liziera plantaţiei de pin roşu, de sub Balta lui Pocol. Ajuns în şa fac încă o dată dreapta, suind o prelungă culme, depăşind o mică zonă de carieră unde se extrăsese şi apoi fasonase...

Permalink - 0 comentarii

Corturi, schi-alpinism, beţe


publicat Marţi, 27 Ian 2004, 1:47 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Utile , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

     Excelente materialele lui Dinu Mititeanu legate de corturi şi campări/ bivuacuri iarna, schi-alpinism şi beţe. În baza experienţei mele, aduc mai jos mici adăugiri sau contrazic uneori cele scrise de Dinu. În mare parte însă, expun dintr-un unghi diferit aceleaşi puncte de vedere ca şi el. Sper să folosească.        CORTURI ŞI BIVUACURI DE IARNĂ . Ca în orice pe lumea aceasta, soluţii ideale nu există. Trebuie însă ţinut seamă de câţiva factori generali care să asigure un nivel de siguranţă şi confort adecvat:       1. În ce condiţii vrem să folosim cortul.       2. Dimensiuni/ greutate/ confort.       3. Cort simplu sau dublu (izoterm).       4. Rezistenţa mecanică la factorii naturali: vânt, ploaie, umezeală, abraziune, îngheţ.       5. Uşurinta de montare/ demontare în condiţii dificile. Nu cred că costul este un factor. Un material bun costă şi totdeauna viaţa este mai scumpă. A face economie de bani, a merge cu cârpeli şi a creşte riscul...

Permalink - 1 comentarii

Folosirea beţelor


publicat Duminică, 18 Ian 2004, 10:07 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Utile , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

       Când am văzut (ce mult e de atunci!) în Făgăraşi primii turişti străini -vara - cu beţe, m-am cam mirat amuzat, dar apoi m-am gândit că au ceva avantaje. Acum le ştiu bine şi din experienţa personală.        Avantajele beţelor. Contribuie mult la echilibru în timpul mersului. Preiau o parte din efortul picioarelor, menajând şi genunchii. Împiedică parţial edemul mâinilor ("umflarea" din cauza presiunii curelelor rucsacului pe vasele sanguine ale braţelor şi a poziţiei "atârnând pe lângă corp" când mergem fără beţe. Ne apărăm de câini - nu asmuţindu-i cu beţele - ci ţinându-i la respect înaintând "cu nonşalanţă" în formaţia "arici" (dacă suntem minimum două persoane), lucru despre care am mai scris. Sunt utile în ancorarea cortului, iarna. Beţele de trekking sunt scumpe şi se defectează mereu. Am păţit-o şi eu deseori, le mai meşteresc şi singur, le mai duceam şi la un meşter bun. În iarna asta am rupt două beţe telescopice, unul în Crai, unul...

Permalink - 0 comentarii

Dealul Crucii - Lacul Bodi Ferneziu


publicat Vineri, 16 Ian 2004, 13:13 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Petru Lucian Goja (Baia Mare)        26 decembrie 2003. Am plecat la ora 9 dimineaţa, din Baia Mare, din Piaţa Minerilor, pe soare, zăpadă ioc, aproximativ -7 grade C, urmînd o străduţă nordică ce suie-n pantă accentuată, un fel de Calvaria, spre mănăstirea Sf. Maria, ctitorită în urmă cu vreo 5-6 ani sub căciula Dealului Crucii. Din curţile căsuţelor sau vilelor ne priviră curioşi cîţiva proprietari ieşiţi la o gură de aer tonic, matinal.        Acolo unde asfaltul îngust comite o voltă dreapta am abandonat străduţa, luînd-o direct spre piciorul sud-vestic, marcat de cîţiva pini aciuaţi pictural printre stejarii Dl. Crucii. Aveam în spate o superbă panoramă spre zona veche, industrială, a urbei, gerul, soarele, fumurile aproape verticale, şarpantele sticlind orbitor în soare, vaga pîclă de la sol conferind o altfel de imagine acelei părţi din străvechiul oraş minieresc. De mai sus, perspectiva se deschise şi spre Centrul Vechi, acolo unde turlele bisericilor/ catedralelor...

Permalink - 0 comentarii

Les Grandes Cavités Mondiales


publicat Luni, 12 Ian 2004, 15:49 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Commission Des Grandes Cavités Union Internationale de Spéléologie Les Grandes Cavités Mondiales En Roches Non-Calcaires Xe Congrčs International de Spéléologie BUDAPEST 1989 Matériaux rassemblés par Claude CHABERT ŕ l'occasion du Xe Congrčs International de Spéléologie PRÉSENTATION Lorsqu'en 1986 Paul Courbon et moi-męme préparions l'Atlas des Grandes Cavités Mondiales, nous pensâmes y adjoindre un complément intéressant les grandes cavités en roches non-calcaires. Malheureusement manque de temps et contraintes matérielles nous firent renoncer ŕ ce projet. L'idée ne continuait pas moins de cheminer dans notre tęte et nous pensions que le Xe Congrčs International de Spéléologie ŕ Budapest était une excellente occasion pour la concrétiser. Dans l'intervalle, d'autres préoccupations apparurent qui obligčrent ŕ un nouveau report et qu'on pourrait rassembler d'un seul vocable: prématurité. En effet, la distinction roche calcaire - roche non-calcaire est loin d'ętre une...

Permalink - 0 comentarii

Revelion cu lăutari


publicat Sâmbătă, 10 Ian 2004, 12:55 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Bihor , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

        Povestea unei ture de 5 zile pe schiuri, cu 4 nopţi în cort, între Huedin (satul Rogojel) - Vlădeasa - Padiş - Călineasa - Gheţarul de la Scărişoara - Gârda.         Motto: Excursia fără rătăceală e ca nunta fără lăutari. (Alexandru Vlahuţă)        Pe la începutul lunii decembrie 2003, eu, invidiat de unii pentru câte zile de munte acumulez în fiecare an, dar înjurat de alţii pentru logoreea... digitală - am scris un material intitulat "Cu cortul, iarna" (îl găsiţi pe acest site). Ne-am gândit să "verificăm" cele scrise atunci...        Planul iniţial era să mergem cu trenul până în halta Bologa, de unde să urcăm spre cabana Vlădeasa, pe schiuri, pe culmea dintre Văile Henţului şi Drăganului, prin satele Traniş şi Vişag. Mai făcuserăm asta, dus-întors, dar bănuiam că acum nu vom avea zapadă suficientă în prima parte, ceea ce s-a dovedit a fi adevărat. Aşa că, în ziua de luni, 29 decembrie 2003, cu rucsacii de 80 l burduşiţi cu de toate,...

Permalink - 0 comentarii

Crăciun sub Fereastră


publicat Vineri, 9 Ian 2004, 9:32 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

      Fiecare dintre noi avem amintiri despre un Crăciun, sau mai multe, petrecute în copilărie undeva la ţară, la părinţi, bunici, rude. Unii ne amintim mai ales de "zăpezile de altă dată", de acei nămeţi uriaşi pentru noi - piticii de atunci, nămeţi prin care abia înaintam cu "Ne daţi ori nu ne daţi...", cu "Steaua sus răsare..". Ne amintim de ferestrele rudelor, vecinilor, pe sub care - plini de emoţie şi de importanţă ne strigam urările.       Astă noapte (azi e sâmbătă 27 decembrie 2003) am sosit acasă, după un Crăciun Fericit, ca în copilărie. Copii mai mari acum, am petrecut un Crăciun de neuitat - două nopţi în cort - într-un decor de iarnă autentică, sub o altfel de fereastră: FEREASTRA MARE A SÂMBETEI.       Planul era sa urcăm în Fereastră şi, de acolo, pe schiuri - să ajungem în cam trei zile la Plaiul Foii şi eventual să-i facem o scurtă vizită protocolară şi Minunatei.       Dacos-ul Cluj - Rm. Vâlcea ne depunea, luni 22...

Permalink - 1 comentarii

Cu cortul, iarna


publicat Joi, 11 Dec 2003, 19:44 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Utile , de-ale lui Cătălin

Vă scriu ce ştiu, ce am învăţat şi din cărţi dar şi acolo, în zăpezile din Carpaţi. Veţi afla lucruri ce nu le ştiţi. Dar asta nu înseamnă că veţi afla totul. Am şi eu lipsurile mele şi aş dori ca ce scriu eu să fie completat şi la nevoie corectat.         Materiale        În primul rând trebuie să aveţi un cort de iarnă, adică dublu. (deşi se merge din nou şi la simlpu; eu nu am încercat, nu ştiu ce avantaje are). Dar interiorul acelui cort dublu să nu aibă pe cupola celui interior o plasă de aeririsire, cum au cele pentru mers la mare. De dorit ca "macaroanele" arcelor să nu fie din fibră de sticlă şi nici din metal de 8 mm, ci de 11 mm, mult mai rezistente la vânt.        La forma de "igloo" a cortului, de dorit (mai rezistente la vânt) sunt cele cu 6 puncte de ancorare (cu 3 arce). Al meu, cort Saleva - Sierra Leone are doar 2 arce = patru puncte de sprijin. Se foloseau corturile tip "tunel"; mai nou, combinaţie cupolă (iglu) - tunel....

Permalink - 0 comentarii

Ţibleş, final de noiembrie


publicat Marţi, 2 Dec 2003, 9:17 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Munţii Ţibleş , de-ale lui Cătălin

Petru Lucian Goja (Baia Mare)       Sîmbătă 29 noiembrie, ora 5, semilună, cer înstelat. Între orele 6-7 nori negri cotropesc cerul. La 7-7, 30 admir un fantastic răsărit, cu gene sîngerii. La 10, 30 primii stropi de ploaie, cer plumburiu, exceptînd E-SE. La 10, 45 plecăm spre Ţibleş, cu Iancsi Moldovan şi Mihai Gheţie. Aversa devine mai consistentă, fereastra de senin continuă să se menţină la dreapta Gutâiului, Şatrei lui Pintea. Dincolo de Copalnic Mănăştur abia mai picură, pe Pietriş e senin, soare deasupra Ţării Lăpuşului.       Hudinul, Ţibleşul se conturează ca-n palmă, cu golul alpin ocru-bej, fără zăpadă. Turme mari de bivoli pasc, de fapt mai mult se plimbă, la apropierea de Suciu de Jos. Din Groşi Ţibleş cotim dreapta, în amontele Văii Bradu, spre Greble şi apoi spre cabana silvică, încă în construcţie, Ţibleş. E soare, relativ redus trafic forestier în ultima porţiune. La 12, 35 ajugem la cabana silvică, pustie, pregătim bagajele. La 12, 50 pornim spre refugiul Arcer....

Permalink - 0 comentarii

Fascinantul Gutâi


publicat Marţi, 25 Nov 2003, 12:12 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Petru Lucian Goja (Baia Mare)        Noiembrie 2003. Ora 8, plecare din Baia Mare, extraordinar răsărit, bruma argintînd plaiurile Chioarului, albe fumuri verticale parfumînd orizontul, turle, încă tăcute, de biserici, arari trecători pe carosabilul umed, îngheţat, parşiv alunecos ici colo. Aparent curată, cristalin argintie V. Cavnicului, în umbră Piatra Roşie la Şurdeşti, rînd pe rînd găunos semeţele stîncării ale Pietrei Şoimilor, scăldaţi în soare cei Trei Apostoli, mai spre vest platoul alpin al Gutâiului Doamnei şi Secăturii. Turtită de înşelătoarea perspectivă Mogoşa, imediat, curat, aproape (suficient de) cochet, Cavnicul ornat cu rubinele nescuturate încă ale cîtorva scoruşi sălbatici, din centru.        Din nou valea, acum mai adunată dar şi mai nărăvaşă, venind dinspre Pasul Neteda, în primul rînd adunînd evantaiul pîraielor născute-n pîntecul sudic al Gutâiului, la umbra paltinilor şi fagilor seculari, în brîul îngust de molizi scăpaţi de devastatoarea furtună din...

Permalink - 0 comentarii

Peşterile din România


publicat Luni, 24 Nov 2003, 11:52 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

      Din cei 237.500 km 2 ai suprafeţei României, rocile favorabile formării şi dezvoltării peşterilor (calcare, calcare cristaline, dolomite, gresii, conglomerate, sare), ocupă 6.320 km2 (2, 6% din teritoriu).       Peşterile româneşti au început să fie menţionate din secolul al XVII-lea, literatura speologică şi geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peştera Veterani (Munţii Almăjului), dată fiind importanţa strategică, s-a făcut unul din primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menţionată Peştera Zmeilor de la Onceasa (Munţii Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peşteră (Ursus spelaeus).       În 1897 apare, pentru Peştera Ialomiţei (Munţii Bucegi), prima monografie în limba română a unei peşteri. În 1903 avem primul ghid turistic al unei zone carstice (Munţii Bihor). La trecerea dintre secolele XIX şi XX au fost făcute şi primele amenajări turistice ale unor peşteri: Peştera Ialomiţei (Munţii Bucegi),...

Permalink - 3 comentarii

Comorile Clăii


publicat Luni, 24 Nov 2003, 11:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin , Munţii Bucegi

(Valea Comorilor, firul nordic) (din vina noastră, autor nemenţionat; sperăm să remediem urgent)       Iulie 2003. Vineri, m-am urcat în personalul de Poiana Ţapului, împreună cu Andreea (viitoarea mea soţie) şi cu câinele, Hera. Acolo mă aşteaptă prietenul Mihnea, cu prietena lui Mihaela şi cu o prietenă, Ruxi, la a cărei casă urma să stăm. Vreme destul de urâtă când am ajuns.       Sâmbătă, vremea s-a mai îndreptat, dar pe la prânz. Mihnea nu se simţea prea bine, dar totuşi ne-am propus să urcăm până la baza văii, să identificăm intrarea. Aşa că am pornit spre Cascada Urlătoarea (marcaj punct albastru). Acolo, ceva de nedescris. Grupuri mari de oameni, gălăgie, localnici cu diverse tarabe. Mizerie mare. Pe fete şi căţeii (Ruxi are un boxer, Oscar) i-am lăsat la cascadă iar noi, băieţii, am urcat pentru a ieşi în poteca Schiel. Ajunşi în Schiel, urmăm în stânga poteca (marcaj triunghi albastru) şi în scurt timp ajungem în punctul La Vinclu. De acolo, în zece minute de mers am...

Permalink - 1 comentarii

Vârful Gutâi


publicat Luni, 24 Nov 2003, 11:32 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Petru Lucian Goja (Baia Mare)       Sîmbătă, 8 noiembrie 2003; noapte cu lună plină, apoi eclipsă totală; duminică dimineaţă, la ora 5, cer senin, înstelat şi lună plină. La ora 7, spre sud-est, apoi de jur împrejurul Băii Mari, se ivi un brîu compact de nori negri, prevestitori de zăpadă, dublaţi de neguri ce înghiţiră în valuri oraşul. La 7, 45 ieşeam spre Baia Sprie, în timp ce coşul de 350 m de la Phoenix se mistuia în ceaţă; Ignişul se răsfăţa în soare dar deasupra lui plana o calotă de nori.       Ziua, ca şi preconizata tură spre Trei Apostoli - Gutâi părea compromisă. Nu ne gândeam să renunţăm dar în loc de o desfătare peisagistică ne aşteptam acum la o cotroboială prin ienupăriş, în căutarea potecii spre Gutâiul Doamnei - Secătura.       Şişeşti în neguri, ceva mai degajat Dăneştiul, cu frumoasele-i biserici, parcă însorit-ceţos Şurdeştiul. Invizibilă Mogoşa, vălătuci năvalnici de ceţuri dincolo de Piatra Roşie, la intrarea în amonte V. Cavnic, chiciură groasă,...

Permalink - 0 comentarii

Requiem pentru un refugiu


publicat Marţi, 18 Nov 2003, 9:29 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Masivul Piatra Craiului , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

       În curând se fac doi ani de când refugiul Şpirla, din Piatra Craiului, a ars - un eveniment mărunt, pe care l-am perceput undeva pierdut în fundalul vieţii noastre cotidiene, ca o altă crimă de care auzim atât de frecvent la televizor sau nici măcar. Totuşi, acest eveniment de mult trecut, arată clar o evoluţie nefastă a atitudinii faţă de munte.        Nu ştiu să spun exact de ce am aşteptat atât de mult ca să scriu aceste rânduri. Poate că, scârbit de cele întâmplate, am vrut să uit şi să nu mă mai enervez (de aici şi întârzierea de aproape doi ani). Totuşi, iată povestea ultimului an din viaţa refugiului Şpirla.        Ideea proiectului mi-a venit în toamna anului 2000, când tocmai formasem o unitate de cercetaşi, în cadrul Centrului Local Verde din Organizaţia Naţională Cercetaşii României, împreună cu prietena mea de atunci, Marina Iancu. Erau copii buni din liceele bucureştene, de clasele a 9-a şi a 10-a. Ne intitulam sugestiv "Veritas"....

Permalink - 6 comentarii

Muzeul Rădăcinilor


publicat Marţi, 11 Nov 2003, 20:03 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca)       Joi, 16 octombrie, ajungem, cu autoturismul, în Pasul Prislop. Eu şi Marlene. Lângă biserica-mănăstire, încă în lucru, aveam un loc de cort "rezervat". Dimineaţa erau vreo 10 cm de zăpadă.       Am mers întâi să vedem nenorocirea făcută de "oameni" la Tăul Ştiol. Reîntorşi la maşină, mergem cuminte la vale, pe asfaltul ud al şoselei de pe Bistriţa Aurie. La cam 6 km, imediat după podul peste Valea Vulcănescu, din stânga, ne oprim îndemnaţi de un panou: Muzeul Rădăcinilor. Ne anunţă căţelul şi ne întâmpină autorul acelor opere ingenioase: Şefan Grec, zis Iepure - cum ne spune dânsul.       Deja, pe peretele casei, vedem o colecţie de şopârle şi iguane. În micul hol al casei, sumedenie de rădăcini prelucrate, lustruite, lăcuite, multe dintr-o bucată, altele inspirat asamblate, dar toate inducându-ne sentimente de uimire. Din 1980 încoace, acest fost muncitor forestier, acum de 62 de ani, om fără studii de arte frumoase, a ştiut să vadă...

Permalink - 0 comentarii

Plimbare cu peripeţii


publicat Luni, 3 Nov 2003, 13:52 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Nicolae Iliescu, Andrei C. Dan, Andrei Dan (Bucureşti)        În iulie 2002 am pornit din Azuga cu intenţia de a ajunge în Pasul Bratocea, trecând prin Munţii Baiului, Pasul Predeluş şi Munţii Grohotiş.        Pentru informarea prealabilă şi pe traseu am folosit ghidul Munţii Baiului, de Mihai Jelenicz, publicat în anul 1984 în colecţia Munţii noştri a Editurii Sport-Turism, precum şi articolele din medalionul Munţii Grohotiş, publicat de revista Munţii Carpaţi, nr. 27/ 2001.        Aveam echipament, diverse materiale şi alimente care ne permiteau să facem faţă oricăror modificări ale vremii pentru perioada planificată de drum, trei-patru zile.        Am pornit din Azuga, urcând cu telescaunul de la Sorica. La ora 13, 30 am plecat de la staţia superioară a telescaunului spre Vf. Cazacu, iar de acolo am coborât pe Culmea Petru-Orjogoaia. Până la Vf. Cazacu mai urcaserăm de câteva ori, dar mai departe nu cunoşteam traseul. De abia după plecarea de pe Vf. Cazacu am realizat...

Permalink - 0 comentarii

Poiana Închisă


publicat Joi, 30 Oct 2003, 12:35 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Masivul Piatra Craiului , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Poiana Închisă Andrei Samoil (Bucure ş ti)         20 iulie 2003. Plecăm din Măgura, sat situat la est fa ţă de Moieciu de Jos, la 8 dimineaţa, eu (Andrei Samoil) şi Ioana Ursache. La 9 lăsăm maşina în parcarea de la Plaiul Foii şi ne îndreptăm spre creastă.         După ce trecem de refugiul Şpirla (acum reconstruit, după ce fusese incendiat de "iubitorii de munte" din zonă), înainte să înceapă urcuşul pe calcarele crestei, cotim la dreapta, spre Umerii Pietrei Craiului. În această zonă, pe sub creastă, mai găsim zăpadă.      După ce trecem de Umeri, mergând tot pe sub creastă, începem un urcuş abrupt, prin Padina Lăncii (padină = vale seacă), care se deschide în stânga noastră. Urcuş greu şi anevoios, cu săritori şi câteva lanţuri. Singurul obstacol important este o...

Permalink - 2 comentarii

Trasee în Munţii Baiului


publicat Sâmbătă, 25 Oct 2003, 12:13 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Trasee montane în Munţii Baiului, preluate din seria Munţii Noştri, numărul 31.

Permalink - 0 comentarii

Trasee în Munţii Latoriţei


publicat Marţi, 21 Oct 2003, 12:10 in de-ale lui Cătălin Olteanu

Trasee montane în Munţii Latoriţei, preluate din seria Munţii Noştri, numărul 44.

Permalink - 0 comentarii

Prin cenuşa Ignişului


publicat Luni, 20 Oct 2003, 19:44 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Petru Lucian Goja (Baia Mare)           19 octombrie 2003. Circuit cu urcare dinspre Ferneziu (autobuz Urbis 1 sau 2) - cariera Limpedea - cariera Tăul Roşu - Groape Chiuzbaia, marcaj triunghi roşu, apoi de la stîlpul cu săgeţi cotire la stînga, pe marcaj punct albastru, pe la Borcut - Tăul Porcilor, pînă pe Vf. Igniş, retur pe partea de SE - SV a acestuia, pe la rezervaţia fosiliferă, în avalul Pîrîului Jidovoaia pînă la stîlpul cu săgeţi din Groape (ruginite, aproape ilizibile). Total circuit 6-8 ore.           În iulie şi apoi septembrie a.c. Ignişul a căzut pradă nesăbuinţei umane şi focului. Iniţial a ars o zonă cu plantaţie tînără de zadă (larice), situată între Vîrful lui Ilie şi culmea de legătură spre Pietriceaua - Igniş, în acest caz existînd pagube la Romsilva prin distrugerea plantaţiei dar şi a unui lăstăriş tînăr de făget. În septembrie, focul a afectat aproximativ aceeaşi zonă, după care s-a extins spre nord-vest pînă deasupra Pietrei Marcului, sub Vf. Igniş (1307...

Permalink - 1 comentarii

Montaniard


publicat Luni, 20 Oct 2003, 19:40 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca)             Am participat la multe discuţii, verbale sau în scris, despre cuvântul "montaniard". Există o mai veche dispută. Unii, mai ales vârstnicii, susţin ca să spunem "drumeţ", "turist montan" sau "om de munte". Nici eu nu mai sunt tânăr, am 64 de ani şi 40 de ani de munte (cam 60-100 zile pe an!!! - drumeţie, alpinism, schi, salvamont), dar sunt de părere că putem adopta (este de fapt adoptat!) cuvântul "montaniard". Nu de mult, într-un jurnal al unui refugiu montan, unde eu folosisem (şi folosesc curent când scriu despre Munte) cuvântul "montaniard", cineva, "om de munte", îmi replica: "Deschide Dinule un dicţionar şi nu mai folosi anapoda acest termen".             Da, în dicţionarele Larousse mai vechi se explica: (scuze că citez din memorie) "locuitor de la munte, muntean". Într-un dicţionar French-English din '90, pe care îl am în faţă, "montagnard" e tradus prin "mountain dweller, highlander", adică "locuitor de la munte"....

Permalink - 1 comentarii

Custura Ciobanului


publicat Vineri, 17 Oct 2003, 18:47 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Munţii Făgăraşului Marilena Clenciu (Cluj-Napoca)               Motto: "Escalada unei creste este cel mai nobil traseu de alpinism; în comparaţie cu un horn sau chiar cu un perete, îţi dă impresia că pluteşti în văzduh, că eşti o pasăre şi încerci din plin fericirea de a trăi." (Ionel Coman)              Octombrie 1999. Primele raze de soare începuseră să lumineze crestele profilate pe cerul ca un cristal, când părăsim Căldarea Bâlea, cu destinaţia refugiul Călţun. Vârfuri şi şei rămân rând pe rând în urma noastră, iar după două ore de la plecare, ajungem pe Vârful Lăiţel. O superbă panoramă ni se deschide în toate direcţiile; contemplăm fascinaţi zimţuirea minerală a Custurii Ciobanului, cu a sa strungă ce pare crestată de un paloş uriaş. Aproape că nici nu-mi vine a crede că numai peste câteva ore vom fi acolo. Coborâm spre lacul ca un ciob de sticlă neagră unde ne aşteaptă refugiul - minuscul punct galben rătăcit în imensitatea de piatră. Suntem tot mai aproape, iar lacul ne...

Permalink - 0 comentarii

Schi pe Valea Gaura


publicat Joi, 16 Oct 2003, 11:11 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Bucegi , de-ale lui Cătălin

Munţii Bucegi        În poza de sus sunt eu, Andrei Samoil. Luna mai 2003. Plecaţi din Bucureşti (tata şi cu mine), la ora 7, am ajuns la cabana Babele, după ce am urcat cu telecabina din Buşteni, pe la ora 12. Aici, ca de obicei, lume de tot felul şi coadă mare la telecabină.        Începeam tura noastră pe schiuri.        Suntem în urcuş, pe Muntele Obârşia. În spate apare Muntele Coştila şi releul de pe el. În ultimul plan, Munţii Baiului, spre dreapta.        Continuăm drumul spre cabana Omu, pe sub Ceardac, adică pe drumul de vară...        Pe la ora 15 ajungem la cabana Omu. Stratul de zăpadă a coborât mult...        În spatele cabanei este Vârful Omu iar către dreapta zărim ceva din clădirea meteorologilor.        Chiar în spatele cabanei se deschide Valea Gaura, pe care urmează să o coborâm pe schiuri (vezi şi descrierea şi harta lui Radu Cotta, din numărul 14 al revistei Munţii Carpaţi, pagina 26).        În partea stângă a imaginii este muntele pe care debutează...

Permalink - 0 comentarii

Gabi Roşioru


publicat Marţi, 14 Oct 2003, 10:50 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Gabi Roşioru , de-ale lui Cătălin

Colaborarea cu echipa Alpinet mi-a permis să-l pot contacta pe gălăţeanul îndrăgostit de TOT ce înseamnă munte. Gabi s-a oferit imediat să scaneze cărţi şi hărţi, a trecut apoi repede la treabă şi iată că suntem în măsură, în urma implicării lui, să vă oferim materiale deosebite. Ică Giurgiu ...

Permalink - 0 comentarii

Valea Jepilor


publicat Luni, 13 Oct 2003, 10:32 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Bucegi , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Nume incorecte, confuze, de trasee turistice Jepii Mici/ Jepii Mari versus Valea Jepilor/ poteca Schiel, poteca Urlătorilor Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca)       Subiectul a fost dezbătut pe lista Alpinet în 2003. O întrebare despre această dilemă pusesem şi eu în urmă cu vreo doi ani. Nu am participat la dezbateri; am aşteptat părerile "bucegiştilor". Nu le mai caut acum în arhiva listei, să redau păreri pro şi contra. Revin însă la subiect, căci, introducându-mi şi ordonându-mi în calculator bibliografia montană ce o posed, am dat de un articol cu această temă - eu spun că pertinent (îmi aminteam vag ceva, undeva, cândva). E în revista Munţii Carpaţi, nr. 10, pagina 43, scris de Radu V. Cotta, acel pasionat, meticulos şi altruist montaniard, a cărui inimă, la fel cu cea a lui Nae Popescu, s-a oprit pe munte, în acelaşi an. Ică Giurgiu, în Munţii Carpaţi, numărul 30, ne aminteşte succint CV-ul montan al acestor montaniarzi model.       Pentru cine are răbdare şi...

Permalink - 2 comentarii

Din nou pe Creasta Arpăşelului


publicat Marţi, 7 Oct 2003, 13:19 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca)       Este cunoscută noţiunea de "albastru de Voroneţ". Într-o zi de vis, zi de octombrie cu cer de un albastru incredibil şi cu vizibilitate "până dincolo de zări" un amic a lansat expresia "albastru de octombrie". Au trecut mulţi ani de atunci şi din fericire am avut parte de multe zile de munte de neuitat, de octombrie şi nu numai, chiar dacă nu toate erau "albastre".       La începutul de octombrie 2003, în 3 şi 5 aveam de aniversat două evenimente familiale fericite, aşa că urma să alegem doar locul unde să le sărbătorim.       Mi se făcuse iarăşi dor de Arpăşel (vezi revista Munţii Carpaţi, numărul 21). Hotărârea acestei "locaţii" am luat-o şi având în vedere că Radu şi Arnold nu făcuseră Arpăşelul. O încercare de iarnă, în martie 2001, ne-a fost zădărnicită de vremea potrivnică: de pe Piciorul Caprei am cotit-o prin ceaţa densă pe lângă Revolver spre Vânătoarea şi apoi peste Văiuga înapoi la Bâlea. Doar eu cu Radu şi Ovidiu (eram zece, cinci...

Permalink - 0 comentarii

Pietroasa (1200 m), la cumpăna anotimpurilor


publicat Marţi, 7 Oct 2003, 13:08 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Munţii Igniş, marcajele din zonă 6-7 septembrie 2003 Petru Lucian Goja (Baia Mare)       Sâmbătă la 9, 45, în gara CFR Baia Mare, încropim echipa şi plecăm spre Tăuţii Măgherăuş - Băiţa - Ulmoasa ( vezi harta din numărul 45 al colecţiei Munţii Noştri, ghid semnat de Dumitru Iştvan, Stelian Popescu şi Ioan Pop, Bucureşti, 1990, Editura Sport-Turism - nota redacţiei ), parcînd după 18 km la fosta mină Chiuzoşa, azi industrie mică privată pentru exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, dovadă uriaşele grămezi de pădure traduse-n dune de rumeguş stivele de cherestea de fag, clădirile productiv administrative de odinioară stînd efectiv pe o rînă, în iminentă prăbuşire, în timp ce în parcare vechi autobuze, utilaje grele schiloade sunt ruginii demoralizante, ideală locaţie pentru un film horror sau SF.       Ne luăm rucsacii. E 10, 45 cînd pornim în amontele V. Băiţa, spre Pietroasa. Soare generos, e cald, norii se adună însă grabnic, de la vest...

Permalink - 0 comentarii

Welcome to Munţii Carpaţi


publicat Luni, 22 Sep 2003, 10:57 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

(The On-line page of The Carpathians Mountains Magazine)        This domain is created and updated by the determination, benevolence and the financial help (all very intense) of different peoples who like to promote, to advertise the Romanian Carpathians.         All these peoples are and will be clearly mentioned, concerning the provided information.       The site is generated by the presence of The Carpathians mountains magazine, published by Concept Media International Ltd., member of Concept Holding, owned by Eduard Manole. Concerning the logistic and its creation, the domain exists due to the help of Mr. Ică Giurgiu, who gathers and adds the information (phones: 311.28.22; postal address: b-dul Alexandru Obregia, nr. 38, bloc R7, ap. 79, 041744 Bucureşti 82; e-mail: muntiicarpati@pcnet.ro). The web-design and the web-development is provided by Alpinet.         We appreciate all the contributions in information that may help the presence and the development of this...

Permalink - 0 comentarii

Mountain References


publicat Joi, 18 Sep 2003, 11:02 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Bibliografie Montană , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

The highly situated paths' guide Ică GIURGIU English version adapted by Bogdan Kory-Mercea (Cluj-Napoca) The summary, with massifs and themes, of the ssues 1-36 of The Carpathians Magazine.       In order to find in The Carpathians magazine collection the information concerning certain massifs or certain subjects about mountains, we present the list of articles published in issues 1-36. The massifs and the other subjects are presented alphabetically.        The coding key: for example, MC 8 / 12, 39, 94 means that the massif or the subject is described in the issue 8, pages 12, 39 and 94; MC 22 / H means that we refer to the separate map, published with that issue. Warning: no information or description is repeated.       Almăj MC 6 /74, MC 14 /46, MC 29 /39, MC 33 /16, MC 34 /29       Anina MC 1 /68, MC 9 /39, MC 12 /61, MC 25 /4, 30, 48, 52, 56, 60, MC 32 /20, MC 34/29       Baiului MC 2 /13, MC 4 /22, MC 12 /68, MC 13 /98, MC 33 /3       Baraolt MC 14 /59...

Permalink - 0 comentarii

The Ciucaş Mountains


publicat Joi, 11 Sep 2003, 12:04 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

The Carpathians, issue no. 23 English version by Bogdan Kory Mercea (Cluj-Napoca)         This fascinating realm covering the Carpathians Bend is dotted with landforms of exceptional beauty, fashioned in limestone and conglomerates. Rising up to a height of 1, 954 m and extended over 200 sq. km only, these mountains present an extraordinary rich and varied relief, rarely encountered in the Romanian Carphathians.         The upper part reveals a unique association of towers, needles, columns, mushrooms, bare rocks and sphinx-like forms. The crests and steeps bordering them make it appear less accessible. The Ciucaş Mountains are like a water tower for rivers such as the Teleajen (named Pârâul (Brook) Berii at the source), the Telejenel, the Buzău and the Târlung.         The Ciucaş Massif consists of two main ridges: Bratocea (N-E, S-W), with its two peaks Ciucaş (1, 954 m) and Bratocea (1, 827 m); Zăganu (N-W, S-E), dominated by Gropşoare (1, 833 m) and Zăganu (1, 817 m)...

Permalink - 0 comentarii

Unde se vinde revista


publicat Luni, 8 Sep 2003, 19:22 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Arad Librăria "Ion Slavici", bulevardul Revoluţiei, nr. 86 Bucureşti la redacţia revistei, strada Ştirbei Vodă, nr. 20, interfon 44, telefon 311.28.22 Deva Librăria Emia, strada Mareşal Averescu, bloc 20, parter Librăria Press Com Divers, strada 1 Decembrie, bloc B1, parter Hunedoara Librăria Potcoava, strada Gheorghe Lazăr, nr. 2-4 Miercurea Ciuc Librăria Pallas Akademia, strada Petofi, nr. 4 Târgu Mureş Librăria Hyperion, Piaţa Teatrului, nr. 7 Librăria Luceafărul, Piaţa Trandafirilor, nr. 43 Librăria Bolyaigauss, strada Bolyai, nr. 3 Sibiu Librăria Polsib, şoseaua Alba Iulia, nr. 30 ...

Permalink - 0 comentarii

Cum ne apărăm de câini


publicat Luni, 8 Sep 2003, 19:20 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Dinu Mititeanu      ... Fiind o zonă cu munţi înierbaţi (Cernei, Godeanu) întâlnim multe turme, care desigur fiecare au 6-10 câini. Şi pentru că văd rar turişti... îi tratează ca pe agresori ai turmei "lor".      În precedenta mea tură, cu Radu, prin M. Cernei, am întâlnit cea mai fioroasă haită de câini de când umblu pe munte! Ştiu multe metode şi am "talent" şi experienţă în a trata cu câinii. Dar atunci a trebuit volens-nolens să folosim ultima metodă: ne-am aşezat jos! Doar atunci le-a trecut furia şi au lătrat "normal", până ce a venit stăpâna lor. Deveniseră iar agresivi când m-am ridicat să caut ceva în rucsac. Cât am stat de vorbă cu bătrâna, au fost cuminţi. La plecare, bătrâna l-a prins de jujeu pe şeful haitei, dar acesta aproape că o târa după el!! N-am mai văzut aşa ceva! Cred că era un câine anormal!      Beţele turistului sunt de mare folos şi pentru întâlnirea cu câini. Pot fi şi "de schi", nu neapărat telescopice, dar trebuie să aveţi fiecare câte două beţe,...

Permalink - 0 comentarii

Marmota


publicat Luni, 8 Sep 2003, 19:08 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Faună Pompiliu TRIFONOV (Victoria) Marmota marmota aparţine familiei Sciuride, dintre rozătoare. Specie dispărută cu aproximativ o sută de ani în urmă din ţara noastră, reintrodusă recent în zona Munţilor Făgăraşului, Parâng, Retezat, Rodnei. În Masivul Făgăraşului au fost aduse 21 de exemplare de marmotă, provenite din Alpii Francezi. Au fost puse în libertate pe Valea Arpăşelului, în iunie 1973. Această vale este rezervaţie şi este interzis păşunatul oilor. Vizuina făcută artificial de personalul silvic a fost repede părăsită de marmote care şi-au construit vizuine noi, în fundul văii. Din această vale, marmotele au trecut şi în cele din apropiere: Arpaşul Mare, Doamnei, Podrăgel, Laiţa, Văiuga, Tărla Mare. Ultima evaluare - făcută în 1993 - a evidenţiat un număr de aproximativ 70 de exemplare, dar probabil că sunt mai multe. Această specie este prezentă în fauna multor ţări din Europa: Spania, Italia, Franţa, Austria, Germania, Elveţia, Slovacia, Polonia. Mediul de viaţă...

Permalink - 0 comentarii

The Retezat Mountains


publicat Vineri, 5 Sep 2003, 12:21 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

        A fascinating massif. Since 1935 it houses a National Park, with a scientific reservation. The Park has recently been listed under the biosphere Reserves, a world patrimony therefore, that calls for adequate protection. The Carpathians, issue no. 25 English version adapted by Bogdan Kory-Mercea (Cluj-Napoca)                The massif rises up between two major depressions - Petroşani and Haţeg, and two large rivers - Râul Mare and Jiul de Vest. It is skirted by the Ţarcu, Godeanu and Vâlcan Mountains.        The main part of the massif, Retezatul Mare, consists mostly of crystalline rocks; the southern part, Retezatul Mic, contains important masses of limestone.        The highest peak (2, 509 m) is Peleaga. A huge carp overlooks the Haţeg Depression.        There are two main ridges, approximately SW-NE oriented, joined in their central part. The northern ridge starts from the Gura Apelor Lake and has the Peaks Zlata (2, 142 m), Şesele (2, 278), Judele (2,...

Permalink - 0 comentarii

4 zile lungi şi fierbinti, pe creste


publicat Miercuri, 3 Sep 2003, 17:28 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Herculane - Baleia (surse de apă, poteci, marcaje, orientare, câini...) Dinu Mititeanu Motto: Călătoria de o mie de mile începe cu un pas. (Lao Tse)       Doar când ai ajuns la destinaţie şi priveşti din nou harta sau revezi cu ochii minţii tot traseul parcurs (creste, vârfuri, şei, platouri) abia atunci realizezi adevărul de mai sus, faptul că pasul furnicii umane poate duce departe, chiar dacă greutatea din spinare, raportată la cea a corpului nu se compară cu raportul dintre greutatea furnicii şi a sarcinii pe care o duce.       Luni 18 august 2003, spre seară, ne întorceam fericiţi din ultima şi cea mai spectaculoasa tură din Munţii Cernei, Cheile Prisacinei. Înainte de a trece podul de lemn peste Cerna, de la km 12, 9, Marlene are ideea să căutam un loc de cort pe traseul pe care urma ca în dimineaţa următoare - pe răcoare - să pornim spre creasta Munţilor Cernei - către frumoasa Arjana. Aşa că urc 15 minute pe drumul marcat cu PG şi mă întorc cu vestea cea bună: locuri...

Permalink - 0 comentarii

Trei zile pe lângă Herculane


publicat Vineri, 29 Aug 2003, 9:56 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Munţii Mehedinţi , de-ale lui Cătălin

Dinu Mititeanu, corespondent la revista Munţii Carpaţi ...pe lângă Herculane. Căci nu am mers acolo "în" Herculane să ne tratăm "reuma"! Din fericire nu avem aşa ceva, în ciuda zilelor şi nopţilor de iarnă - nu puţine - pe creste carpatine. Am sosit la Herculane ca să plecăm de aici spre Godeanu - Retezatul Mic - Custura - Gruniu - Tulisa. Dar, după cum veţi vedea, din Retezat n-am "tulit-o" spre casă prin Lupeni ci peste Păpuşa - pe la Baleia - Pui. L-am fi jignit pe Măria Sa Retezatul dacă nu am fi intrat să-i prezentăm omagiile noastre. Dar nu puteam doar trece prin Herculane; ştiam că avem atâtea frumuseţi de văzut în zonă şi le-am dedicat - unora - 3 zile. Căci, atunci când, prin '88 sau '89, cu Radu, am parcurs traseul în sens invers, venind de la Cândetu - Straja, n-am trecut nici măcar prin Herculane; am zărit de sus clădirile staţiunii, printre copaci, căci Radu era hotărât să urmăm "banda roşie" până în gara Herculane, ceea ce am şi făcut... Mai ascultă omul şi de...

Permalink - 0 comentarii

Peşterile din România situate la peste 2000 m altitudine


publicat Marţi, 26 Aug 2003, 10:31 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Ica GIURGIU (Clubul de speologie "Emil Racovita") The Caves from Romania over 2000 m Altitude       The "Emil Racovita" caving club from Bucharest, discovered, between 1976-2003, 65 in that 67 caves situated over 2000 m altitude in Romania. Some caves discovered in Fagarasului Mountains are by national, European and word importance (see C laude Chabert, Paul Courbon - Atlas des Cavités non calcaires du monde - 1997 , too).       În 1975 se cunostea ca exista o singura pestera aflata mai sus de 2000 m înaltime.       Descoperiri numeroase, 63 la numar, au fost facute de Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, ele fiind realizate de obicei sub coordonarea subsemnatului. Aceste descoperiri au avut loc începând din 1976 în Muntii Fagarasului, începând din 1979 în Muntii Bucegi si începând din 1991 în Muntii Parâng. În afara de aceste pesteri au mai fost descoperite, de speologi de la Clubul Focul Viu Bucuresti înca doua cavitati în Muntii Retezat si, de Clubul Piatra...

Permalink - 0 comentarii

Vă recomandăm


publicat Luni, 25 Aug 2003, 18:38 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Vă recomandăm , de-ale lui Cătălin

www.alpinet.org www.romaniatrip.com ...

Permalink - 0 comentarii

Tăul Agăţat


publicat Luni, 25 Aug 2003, 18:28 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Tăul Agăţat este una dintre emblemele de neuitat ale Masivului Retezat. Mulţi îl "punctează" doar în trecere, neavând răbdarea, sau poate pentru că nimeni nu le-a spus să o aibă, să petreacă un timp mai îndelungat pe malurile lui, descoperind peisajul modificându-se rapid şi surprinzător în culoare şi profunzime, la trecerea norilor. Şi apoi, lacurile Retezatului nu sunt lipsite total de viaţă, aşa cum pretind unele lucrări ştiinţifice. Uitaţi-vă cu atenţie în apă şi veţi descoperi pe mâl urme lăsate de vieţuitoare acvatice, sau chiar le veţi vedea pe unele dintre ele, de ordinul milimetrilor la lungime. Stând pe malul lacurilor veţi putea avea ocazia să admiraţi plonjoanele la mare adâncime ale unor păsări şi desigur, în unele să vedeţi fuga impetuoasă a peştilor. Şi o să vă amuzaţi văzându-i pe aceştia din urmă că vin ca glonţul spre momelile lansate de pescari dar că se opresc la doi milimetri de ele, fără să le muşte. ...

Permalink - 0 comentarii

Munţii Grohotiş


publicat Vineri, 22 Aug 2003, 10:41 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Cu numai 1768 m în vârful cel mai înalt (Grohotiş), masivul dintre Văile Doftanelor (la vest) şi Teleajen (la est) oferă bucurii de peisaj şi ascensiune pe care greşiţi dacă le ignoraţi. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Vedere mult de la nord de Vf. Radila Mare (1490 m). foto: Ică GIURGIU (Bucureşti) ...

Permalink - 0 comentarii

Munţii Neamţu


publicat Vineri, 22 Aug 2003, 10:39 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Neamţu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Vedere de pe Muntele Paltinu, spre sud. foto: Florin DINCULESCU (Bucureşti)   Uşor accesibili dinspre Săcele, Azuga sau Buşteni (pe jos, sau cu maşina şi apoi cu piciorul), oferă o creastă nebănuit de bine conturată şi mereu plăcutele surprize ale unor altitudini doar un pic mai mici de 2000 m. Perspective generoase spre opt masive montane din preajmă. Vezi revista Munţii Carpaţi nr. 27, dar nu numai numărul respectiv. ...

Permalink - 0 comentarii

Clubul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti


publicat Vineri, 22 Aug 2003, 9:30 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Cluburi speologie , de-ale lui Cătălin

CLUBUL DE SPEOLOGIE "EMIL RACOVIŢĂ" BUCUREŞTI       este organizaţie neguvernamentală de tineret, nonprofit, apolitică, care funcţionează de la 5 noiembrie 1969, cu PJ nr. 137/ 20.06.1995.        Scopuri : cercetarea în premieră a unor zone carstice şi peşteri; cercetări în premieră în direcţia cunoaşterii mediului; publicarea rezultatelor; ocrotirea carstului şi mediului; dezvoltarea fizică, morală şi intelectuală a tinerilor, participarea membrilor clubului la o viaţă asociativă, stabilirea de relaţii cu organizaţii din ţară şi străinătate.       In perioada 1969-1995 au fost obţinute, printre altele, următoarele rezultate: 1030 de peşteri descoperite şi explorate (8, 6 % din peşterile României); 103 km de galerii cartate, 14 km de verticale subterane topografiate; cel mai bun club de speologie în clasamentul multianual al concursurilor republicane...

Permalink - 0 comentarii

Floră


publicat Vineri, 22 Aug 2003, 9:27 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Dacă nu ajungeţi la momentul potrivit în locul potrivit, pentru a vă delecta cu paleta floristică montană, relaxaţi-vă înainte de culcare sau plecaţi mai bine dispuşi dimineaţa privind această genţiană. Multe alte flori, excepţional fotografiate tot de doctorul Trestian Găvănescu, găsiţi în revista Munţii Carpaţi. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Gentiana kochiana. foto: Trestian GĂVĂNESCU (Rm. Vâlcea) Când suflă crivăţul iernii, spune un proverb, primăvara nu poate fi departe. Iar dacă au apărut viorelele la munte înseamnă că primăvara s-a instalat aproape deplin în drepturi.. Viorele (Scilla bifolia). foto: Trestian GĂVĂNESCU (Rm. Vâlcea) ...

Permalink - 0 comentarii

Munţii Ciucaş


publicat Joi, 21 Aug 2003, 11:54 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Sunt situaţi între Văile superioare ale Teleajenului (la vest) şi Buzăului (la est). Accesul cel mai comod este de pe şoseaua Ploieşti - Cheia - Braşov. Nu există curse auto regulate dinspre Braşov, Ploieşti sau Văleni. Un masiv pentru toate gusturile (poate mai puţin pentru preferinţele speologilor), pentru toate vârstele. Nu rataţi oferta deosebită de traseu (Spre Mâna Dracului) pe care o facem pe spatele hărţii pliabile din numărul 23 al revistei. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Mâna Dracului. foto: Dan NEDELEA (Bucureşti) Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea...

Permalink - 2 comentarii

Mănăstirea Voroneţ


publicat Joi, 21 Aug 2003, 11:50 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Aflată imediat la sud de Obcina Mare, este oarecum greu de vizitat pentru cei care nu au maşină personală. Noroc că linia ferată Suceava - Vatra Dornei vă aduce la doar vreo două ore de mers pe jos faţă de un obiectiv cultural aflat pe lista celor mai importante monumente din lume. Nu vă lăsaţi prinşi de mişcările copiative ale grupurilor de vizitatori, retrageţi-vă alături de graba cu care ei punctează scopul deplasării şi încercaţi să vă imaginaţi cum au văzut strămoşii noştri acest mesaj peste veacuri. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Mănăstirea Voroneţ. foto: Ică GIURGIU ...

Permalink - 0 comentarii

Vârful Mare


publicat Joi, 21 Aug 2003, 11:17 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Imediat lângă cunoscutul şi căutatul Lac Galeşu vă recomandăm: circuitul prin Porţile Închise; ascensiune pe Vf. Mare (2463 m); vizitarea Căldării cu Tăul Ţapului; parcurgerea Culmii Lănciţa, spre cabana Baleia. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată . În dreapta, Culmea Lănciţa, spre Baleia. foto: Sorin Emil TOMUŢIU (Reghin) ...

Permalink - 0 comentarii

Munţii Buzăului


publicat Vineri, 8 Aug 2003, 9:56 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

       Aceasta zona montana, deosebit de pitoreasca, apare sub forma unor asocieri de culmi, fragmentate de cursurile superioare ale afluentilor Buzaului. Sunt despartiti de Muntii Vrancei prin vaile superioare ale Slanicului si Bascei Mici, deMuntii Ciucas in vest, prin vaile Teleajenului si Buzaului superior, iar la nord, de Muntii Intorsurii prin depresiunile Intorsura Buzaului si Comandau.        Altitudinal sunt cuprinsi intre 900 si 1700 m, altitudinea maxima inregistrandu-se in varful Penteleu-1772 m.        Geologic, muntii apartin in cea mai mare parte flisului paleogen, dominat de gresii, marne, argile, uneori de conglomerate.               - Subunitati        1. Muntii Penteleu sunt situati intre vaile Basca Mare si Basca Mica, constituind compartimentul estic al Muntilor Buzaului. Culmea principala are o orientare nord-sud, avand altitudini de 1500-1700 m. Aceasta culme incepe in sud cu varful Piciorul Caprei(1520 m) si se continua cu varful Penteleu, Crucea...

Permalink - 1 comentarii

Evoluţia Văii Buzăului


publicat Vineri, 8 Aug 2003, 9:51 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

      De-a lungul timpului cursul de apa al Buzaului a fost studiat de numerosi cercetatori printre care amintesc pe Schilling, Orghidan. N, Grigore posea, V. Garbacea, M. Iancu, M. Ielenicz s.a.       Un prim aspect in evolutia vaii ce este studiat, este originea vaii transversale a Buzaului.astfel s-a pus sub semnul intrebarii formarea buzaului intre localiatile Intorsura Buzaului si saau.       Originea vaii transversale a fost pus ain discutie pentru prima oara de catre Schilling.el admitea ca Buzaul muntean a patruns in Transilvaniacaptand vaile ce drenau depresiunea Intorsurii si care se varsau spre olt. Astfel, captarea s-a produsla circa 40 m deasupra albiei actuale a depresiunii, iar vaile anterioare se dirijau spre nord peste actuala vale a paraului Ladautului Mare (Hamas). Cauza captarii o pune pe seama cantitatii mari de precipitatii ce ar fi cazut in acel timp pe versantul sudic al Carpatilor. Dupa captare, Buzaul s-ar fi adancit dand nastere teraselor de 5-6 m si...

Permalink - 0 comentarii

Proiectul "International Work Camp"


publicat Joi, 7 Aug 2003, 14:26 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Proiectul "International Work Camp" la Cabana Valea Simbetei. In perioada 23 iulie - 13 august 2003, la Cabana Valea Simbetei, in Muntii Fagaras, a avut loc o tabara ecologica cu participare internationala. Initiatorii roiectului sint Horst Laube, si cluburile KOPRA e. V. din Rostock , care se ocupa de tineri fara loc de muca si probleme sociale, si Gruener Grashalm e. V. din Wismar, un club pedagogic si de aventura. La acest proiect au participat tineri din Germania, Suedia, Ucraina, USA si Romania. Scopul este de a contrui toalete ecologice si dusuri solare la Cabana Valea Simbetei. Astfel Cabana Valea Simbetei va fi prima cabana montana din Romania care va incerca sa se alinieze in anumite standarde ecologice. De asemenea gunoaiele au fost sortate si transportate la vale. Pentru construirea toaletelor si a dusurilor au fost carate la cabana 5 metri cubi...

Permalink - 1 comentarii

Ică Vasile Giurgiu


publicat Joi, 7 Aug 2003, 13:56 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin , Redacţia

Ică Vasile Giurgiu       Născut în Bucureşti, 1950. Liceul la secţia real. Facultatea de Automatică, secţia Calculatoare, Institutul Politehnic Bucureşti. Adresă: bulevardul Alexandru Obregia 38, bloc R7, ap. 79, 041744 Bucureşti 82; telefon 683.51.03; muntiicarpati@pcnet.ro.       La 5 noiembrie 1969 înfiinţează Clubul de speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti (organizaţie neguvernamentală, nonprofit, apolitică; personalitate juridică nr. 137/ 20.06.1995). Realizează cu acesta, printre altele: 1030 cavităţi descoperite şi explorate (8, 6 % dintre peşterile României); 103 kilometri de galerii şi 14 km de verticale subterane topografiate în premieră; cel mai bun club de speologie în clasamentul multianual al concursurilor republicane organizate în perioada 1978-1992; 70 recorduri naţionale; 2 recorduri mondiale; descoperiri de excepţie pentru ştiinţa şi cultura din România şi din lume (picturi paleolitice în Peştera de la Cuciulat; descoperiri arheologice într-o peşteră de la...

Permalink - 0 comentarii

Suntem parteneri


publicat Joi, 7 Aug 2003, 13:33 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , Din "secretele" revistei , de-ale lui Cătălin

      Primim destule "observaţii", de fapt exprimări spontane ale dorinţelor cum ar trebui să arate şi să fie tipărită revista. Deşi am răspuns punctual în paginile revistei, direct, de mai multe ori, la aproape toate aceste "sugestii", pentru că numărul de epistole care abordează subiectul este în creştere şi pentru că suntem convinşi că există alte păreri similare netransmise nouă, o să reluăm pe scurt câteva date - evidente pentru noi - la care nu aveţi cum să vă gândiţi înainte să faceţi "propuneri" sau pe care chiar dacă le înţelegeţi tot ziceţi că se poate mai bine.           Revista se compune din trei coli tipografice, fiecare cu 32 de pagini (16 pe o parte, 16 pe cealaltă). Una din coli este cea cu hartă, separată, pentru a putea fi desfăcută la dimensiunea ei maximă. Mai rămân două coli (una tipărită la o singură culoare, din motive legate de preţ) care se capsează, învelite fiind de coperţile din carton, plastifiate pe exterior (pentru că o coală este acum separată,...

Permalink - 0 comentarii

Marcaje, noutăţi


publicat Joi, 7 Aug 2003, 13:15 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Bihor       Paul Damm, din Aştileu, membru al Clubului Z Oradea, coordonatorul explorărilor şi cercetărilor în Peştera din Valea Rea, situată la limita nordică a masivului, în zona Valea Rea - Cornul Munţilor, ne scrie.       "Reţeaua a ajuns la 18 km dezvoltare şi -360 m denivelare, cuprinzând forme de referinţă pentru întreg endocarstul din România.       Datorită celor peste 30 de minerale supergene şi hidrotermale descoperite până în prezent, ea reprezintă cel mai mare "muzeu" speleo-mineralogic al României şi se situează între primele 10 de acest gen de pe Terra. 11 dintre aceste minerale au fost pentru prima oară descrise în România din mediul speleic iar 4 dintre ele pentru prima oară în lume.      Gipsul oferă cea mai mare varietate a speleotemelor din România. Volumul, varietatea şi nu în ultimul rând spectaculozitatea acestor formaţiuni situează Peştera din Valea rea printre primele cavităţi de acest gen din lume."       Ne bucurăm pentru realizările lui Paul Damm...

Permalink - 0 comentarii

Marcaje, noutăţi


publicat Joi, 7 Aug 2003, 13:02 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Munţii Codru-Moma      În august a fost executat, de Clubul GIG Oradea şi Salvamont Ştei, traseul Cărpinet - Valea Criştiorel - Ponoarele - Izbucul Călugări. Marcaj triunghi albastru, lungime 8 km, timp de parcurgere 2 ˝ - 3 ore, 270 semne aplicate. Diferenţe de nivel însumate 320 m, în sens invers 190 m. Participanţi: Vasile Coancă, Gheorghe Brijan, Ludovic Matyasi, Dan Nour, Dan Chiva, Maria Baratki, Daniela Văduva, Alexandru Popescu, Ildiko Popescu, Alma Popescu, Radu Iliescu, Alina Iliescu, Mihai Iliescu.      Râpele de la Mierag . Acces din centrul oraşului Beiuş, spre sud-vest, pe drumul comunal Tărcaia - Totoreni - Mierag, circa 10 km (doar ultimii 2 neasfaltaţi). După 200 m de la ultimele case intrăm în pădure, urmând valea pe care este aşezat satul. Depăşim patru baraje de retenţie, apoi valea se bifurcă. Pornim spre dreapta, urcând accentuat. După 15 minute de la bifurcaţie şi 45 de la ultima casă suntem în perimetrul pe care îl recomandăm pentru vizită: pereţi verticali...

Permalink - 0 comentarii

Oameni deştepţi


publicat Joi, 7 Aug 2003, 12:39 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

8% din banii necesari pentru tipărirea revistei Munţii Carpaţi au fost obţinuţi, pe perioada primelor 36 de numere, din abonamentele trimise de iubitorii muntelui. Acesta este cel mai sigur sprijin pentru apariţia ritmică a revistei. Dacă nu aveţi bani mulţi la dispoziţie, abonaţi-vă măcar pentru trei numere (100.000 lei) şi veţi avea, periodic, ghidul potecilor de altitudine, cu toate datele la zi. Ne simţim onoraţi să facem cunoscute numele celor care au ajutat efectiv la apariţia revistei Munţii Carpaţi. Adjud - Pelat Xavier; Aiud - Bande Adin, Bălan Ciprian, Coman Gabriel, Ingher Gizella, Kozma Levente, Marcu Ştefan, Niţescu Cristian, Pop Lucian Mihai, Ştef Mircea; Alba Iulia - Arăboaiei Marcel, Asociaţia Ecotur, Avram Dumitru, Căta Alexandru, Cioica Emilian, Coman Ştefan, Cristea Olimpia, Enache Elena, Giorgi Vasile, Gruian Irina, Iepure Alexandru, Irimie Radu, Jitaru Călin, Krizbai Iosif, Lazăr Nicolae, Leahu Viorel, Lörincz Mihai, Lungu Claudiu, Manole...

Permalink - 0 comentarii

Numerele 31-40


publicat Vineri, 1 Aug 2003, 23:00 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Revista Munţii Carpaţi 31 coperta 1 de la revista Munţii Carpaţi, nr. 31 Pe Muntele Scara (Masivul Bucegi). foto: Ică GIURGIU, Dan PLEŞA (Bucureşti) Munţii Carpaţi nr. 31 Din cuprins: Concursuri Clubul de miercuri Concurs: 42.000 reviste premii! Medalion Munţii Vrancei: Drumeţii la limita explorării - Dan Nedelea; Zonele centrală şi nordică - Ştefan Ciurescu, Nicolae Damian; Hartă pliabilă - Ştefan...

Permalink - 0 comentarii

Opriţi numărătoarea inversă


publicat Vineri, 1 Aug 2003, 20:40 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

      Revista Munţii Carpaţi este editată, acum, de Concept Media International SRL. O să ziceţi: "În regulă. Câtă vreme apare şi o găsesc la taraba cu care m-am acomodat, e bine; nu mă interesează cine este editor şi cine dă banii."       De fapt, problema apariţiei şi existenţei revistei a trecut, după atâta timp de la primul număr, brusc - o dată cu schimbarea editorului - în mâinile... Dumneavoastră! Până acum, cei mai mulţi dintre cititori nu au dat importanţă mesajelor mele "cuminţi", însă repetate: "...abonaţi-vă,...dăm pe difuzare jumătate din preţul revistei etc. etc." Gata! Gura sacului s-a strâmtat, nu pentru că s-a dorit asta, ci pentru că cititorii o cer!!!       Mai explicăm o dată: câtă vreme preţul revistei este mare, pentru că înglobează în jumătate din el cheltuielile pentru plimbarea pe la tarabe, se consideră că scopurile finanţatorilor - existenţa unei publicaţii de ţinută, cu multă informaţie la zi, sprijinirea turismului românesc şi oferirea de...

Permalink - 0 comentarii

Cum mergem pe munte


publicat Vineri, 1 Aug 2003, 20:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

       Pentru ca o excursie pe munte să fie cât mai plăcută şi să ne determine să revenim trebuiesc respectate unele reguli, mai riguros de către unii, mai puţin strict de alţii, funcţie de cum suntem obişnuiţi cu efortul fizic şi cu deplasarea în natură. Cum mergem pe munte Ică GIURGIU, Nicolae C. HRIB (Bucureşti)       Zonele de altitudine prezintă o varietate de atracţii. Dar vremea este aici capricioasă uneori, ba poate deveni chiar periculoasă dacă nu-i apreciem cu atenţie evoluţia. Din cauza înălţimii absolute, varietăţii terenului şi climatului schimbător, toate tentante dar putând uneori să ne înşele estimările, corpul omenesc se găseşte în condiţii fiziologice cu care de obicei nu este confruntat.        Igienă personală        Practicarea drumeţiei nu este rezervată unei elite dar impune să avem calităţi fizice nedelăsate sau să ne cunoaştem bine limitele de efort. Alternanţe sau succesiuni de urcuşuri şi coborâşuri pot genera de la stare benefică organismului până la...

Permalink - 0 comentarii

Concurs


publicat Vineri, 1 Aug 2003, 20:34 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Concurs Sosim obosiţi la baza unei diferenţe de nivel de 200 m altitudine; sus, vârful de 1553 m înălţime este total împădurit şi nu oferă nici o geană de belvedere. Pentru refacerea cât mai rapidă a organismului, pentru care din următoarele variante optăm: a) ne odihnim la baza urcuşului, suim panta, nu stăm pe vârf şi coborâm mai departe; b) urcăm panta şi ne odihnim pe vârf? ...

Permalink - 0 comentarii

Clubul de miercuri


publicat Vineri, 1 Aug 2003, 20:30 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Dacă ştii să mergi pe munte cu cortul, dacă vrei să cunoşti locuri mai greu accesibile sau puţin umblate, vino la Clubul de miercuri. Dacă doreşti să descoperi anotimpurile muntelui sau intenţionezi să te apropii de lumea peşterilor, dacă ai nevoie de prieteni cu care să mergi prin locuri minunate, te aşteptăm la Clubul de miercuri. Miercurea, ne întâlnim la sediul redacţiei. Vino să ne cunoaştem, să descoperi camarazi de drumeţii şi explorări. Nu eşti binevenit decât dacă mergi, acum, pe munte. Informaţii la Ică Giurgiu, telefoane 311.28.22, 683.51.03, muntiicarpati@pcnet.ro. Accesul şi rămânerea în club sunt condiţionate de cele expuse. ...

Permalink - 0 comentarii

Vasile Teodorescu


publicat Luni, 28 Iul 2003, 16:22 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Istoria turismului de munte românesc Florin Dobrescu (Bucureşti)         La început de secol XX, pe când Buşteni era doar o comună mică ce însă începuse să exercite atracţie asupra a tot mai mulţi amatori de turism, fie ei simpli curanţi, vilegiaturişti ori alpinişti, în modesta staţiune în devenire sosea Vasile Teodorescu, tipograf bucureştean din mahalaua Tăbăcarilor.         Născut în 1867 în capitală, venea pentru întâia dată la tratament în localitatea de la poalele Caraimanului. Aşezarea pitorească, cuibărirea sub impetuosul abrupt prahovean, ambianţa căsuţelor mici şi vesele, felul simplu dar nobil al localnicilor l-au fermecat într-atât de mult încât la scurt timp s-a stabilit definitiv în Buşteni, unde şi-a înjghebat un bazar şi un atelier fotografic.         Apoi şi-a întemeiat o mică tipografie şi a publicat, începând din 15 mai 1911, ziarul Bucegii din Buşteni , "organ al intereselor locale", ce apărea de două ori pe lună. Paginile sale cuprindeau comentarii la...

Permalink - 0 comentarii

Masivul Retezat


publicat Luni, 28 Iul 2003, 16:18 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

      Un masiv fascinant. Aici a fost creat, în 1935, un Parc Naţional, incluzând o rezervaţie ştiinţifică. Parcul a fost declarat recent Rezervaţie a biosferei, intrând astfel în patrimoniul umanităţii, trebuind a fi protejat ca atare. Munţii Retezat Dănuţ CĂLIN (Bucureşti)       Masivul se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între două râuri importante, Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Ţarcu, Godeanu şi Vâlcan.       Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.       Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Haţeg există un abrupt imens, cu faţete triunghiulare, specifice eroziunii în condiţii tectonice favorizante.       Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea lor centrală. Culmea nordică porneşte...

Permalink - 3 comentarii

Dicţionar explicativ pentru altitudini


publicat Sâmbătă, 26 Iul 2003, 0:26 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

ABC montan Mircea LĂNCRĂNJAN (Braşov)      Din ghidurile turistice sau convorbirile cu montaniarzii, desprindem termeni mai puţin folosiţi. Lămurirea lor ne va ajuta la o mai bună cunoaştere a traseului, la descrierea mai amănunţită a regiunii ce urmează să o străbatem. Abrupt : perete stâncos, puternic înclinat, format de obicei din roci tari; Ac : stâncă izolată, cu vârf ascuţit; Amonte : spre izvor, în susul unei văi; Areal : zonă de răspândire a unei specii vegetale sau animale; Arşiţă : pantă de munte fără vegetaţie; Aval : în josul unei văi, spre vărsarea unei ape; Azimut : unghiul pe care îl face direcţia spre un obiectiv fix, la care dorim să ajungem, cu direcţia nord (indicată de busolă); Bâtcă : vârf de deal sau munte nu prea înalt, rotunjit; Bord : stâncă, deal, izolate; Bunget : pădure deasă, foarte greu de străbătut; Burniţă : ploaie măruntă şi deasă, însoţită de ceaţă; Ciopor : turmă de capre negre; Cleanţ - colţ : vârf de stâncă făcând parte din corpul unui...

Permalink - 0 comentarii

În loc de conserve


publicat Sâmbătă, 26 Iul 2003, 0:25 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Gheorghe Istrate (Oneşti)      În ultimul timp am experimentat, cu succes, alimente preparate de mine, înlocuind aproape în totalitate conservele din carne de porc sau vită. Conservele sunt incomode şi cutiile reprezintă un balast pentru unii turişti needucaţi, motiv de a le arunca peste tot.      Reţetă:      - Carne de porc sau vită, tăiată în fleici de 150 - 200 gr bucata;      - Grăsime de porc, 1 kg;      - Topim grăsimea în ceaun şi când aceasta s-a încins, punem carnea;      - Se ţine la foc potrivit, până când se rumeneşte bine;      - În prealabil se pregătesc pungi de polietilenă, de mărimi diferite şi în funcţie de numărul de persoane care vor efectua excursia se alege punga potrivită ca să încapă carnea;      - Se scoate carnea din ceaun, se lasă puţin să se răcească şi apoi se aşează în pungă, felie lângă felie şi se toarnă grăsime din ceaun (40-50 oC) până se cuprinde carnea. Atenţie! Punga trebuie să fie de dimensiunea cărnii.      Să nu murdăriţi...

Permalink - 0 comentarii

Zbor subacvatic prin Lacul Roşu


publicat Vineri, 18 Iul 2003, 14:27 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Munţii Hăşmaş Mihai POPA (Bucureşti) The unknown face of Lacul Roşu lake The Lacul Roşu lake is a natural dam lake and it belongs to a very picturesque natural reserve of complex (geological, botanical and landscape) importance. Seen from the underwater view, with the diver's eye, the surprises of the lake are major: tree trunks are still vertical, in central areas the ground is horizontal because of vegetal clasts accumulated in huge quantity, the fauna is rich and friendly, everything excepting the last aspect inviting to forget the underwater environment and to belive in a legendary, maybe a rather melancholic forest. Seen with the paleobotanist's eye, the lake has again surprises because the vegetal deposits and in situ trunks may reveal their history. Lacul Roşu - Cheile Bicazului este o rezervaţie naturală complexă, de tip geologic, botanic şi peisagistic, complex natural ce merită de fapt statutul de parc naţional. Situat în apropierea intrării în Cheile Bicazului, Lacul...

Permalink - 0 comentarii

Să nu fiţi printre descărcări electrice


publicat Vineri, 18 Iul 2003, 14:24 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Medalion Munţii Retezat Mircea MOLDOVAN (Hunedoara)       Privite de la altitudini mici, descărcările electrice par spectacole vizuale şi acustice, în timp de vară provocând acea senzaţie de teamă care ne face să ne strângem unii în alţii. Dacă ne aflăm pe creastă sau în apropierea crestei, dimensiunea arcului electric se schimbă, iar fâşâitul sunetului persistă multă vreme în urechi.       Am avut ocazia să trăiesc o astfel de experienţă, în Retezat, şi nici nu vreau să-mi închipui deznodământul dacă fenomenul se întâmpla cu câteva zeci de minute mai devreme, când încă eram pe creastă...       Ultima sâmbătă din mai 1998. Obiectiv propus: Vârful Retezat, cu pătrundere de la Râuşor, prin Căldarea Ştevia. Pe marcajul uşor derutant ajungem la refugiul Ştevia şi apoi la lacul cu acelaşi nume, unde zăpada şi gheaţa domnesc în toată puterea. Urcăm pe versantul din dreapta lacului, cu înclinaţie foarte accentuată, până în Şaua Ştevia, sub reprize prelungite de ploaie şi grindină....

Permalink - 1 comentarii

Zăpada purpurie


publicat Vineri, 18 Iul 2003, 14:17 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Muntii Retezat Nae POPESCU        Peste Bucura        Iarna, Retezatul este complet altul decât vara. Dupa ceturi si vânt se asternuse vreme buna. Soarele se ridica zilnic pe un cer curat, scaldând Stânisoara şi învăpăind valea până seara, când dispărea după Lolaia. Pe creste se grămădeau pături de nea şi se profilau ghirlande de cornişe. Cu toată vremea ademenitoare echipa noastră "zăcea" la schi, în căldările Stânişoara şi Pietrele.       Venisem la cabana Pietrele cu gând la odihnă; prevăzusem câteva ore de schi pe zi... şi cam atât. Însă de o zi - două începuse să ne gâdile viermişorul neastâmpărului şi priveam din ce în ce mai insistent la Piscul Pelegii, mai ales când adăstam între două coborâri, la Bordul Tomii. Beleaua mare era arşiţa care brăzdase nasurile şi obrajii noştri, bine copţi în baia de lumină. Dogoarea feţelor nu o stingea nici măcar şuierul aerului rece din pădure, în timpul apropierii de cabană. Cine ne putea cartela însă ieşirea matinală? Porneam pe sub...

Permalink - 1 comentarii

Piatra Mare Massif


publicat Vineri, 18 Iul 2003, 13:52 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

      As the train runs along the Timiş Valley between Predeal resort and Braşov city, one has a full view of Piatra Mare Massif.       Seen from Predeal, the milder mountainside, with a huge rock (olistolith) standing on the edge of a large pasture-covered plateau, unfolds before the eyes. Viewed from the Timiş Valley, the mountain appears covered with high forest vegetation, with lots of slender rocks, scattered about or grouped together. Despite providing fewer tourist facilities (chalets, hotels, cable car) than its neighbour, the Postăvaru Massif, Piatra Mare (106 sqkm) sticks in the mind of generation of tourists for its wonderful landscapes.       Among its attractions is the huge, spectacular, yet difficult to climb steep eastern slope, facing the Gârcin Valley, that dominates Clăbucetele (smaller mountains) Târlung and the wild Şapte Scări (Seven Steps) Canyon, visited by scores of tourists from spring through autumn.       The building of a telechair and of the...

Permalink - 0 comentarii

Fenomene rare


publicat Joi, 17 Iul 2003, 12:56 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Diversitatea naturii Florian FRAZZEI (Bucureşti)       Drumeţul are ocazie să observe diferite fenomene curioase, unele având explicaţie ştiinţifică, altele rămânând sub mantia de mister. Desigur că ele sunt foarte rare.        Spectrul de pe Muntele Brocken . Eram într-o vacanţă de primăvară la fosta cabană Vârful cu Dor. Nori negri, întinşi pe o suprafaţă mare, au generat o ploaie puternică. Apoi s-au destrămat şi atmosfera a devenit limpede. Mă aflam pe o stâncă, privind Munţii Baiului. În spatele meu soarele se îndrepta către apus. În faţă ia naştere un nor alb, de formă verticală. În acel moment, pe norul devenit un adevărat ecran, s-a proiectat umbra mea, foarte mult mărită. Mă amuzam, efectuând mişcări cu braţele, care se reproduceau pe suprafaţa norului.       Fenomenul a fost numit după Muntele Brocken, din masivul Harz, regiunea Hanovra, unde se observă des pentru că acest vârf este mereu înconjurat de pânze noroase situate sub nivelul lui.        Aura de sfinţi ....

Permalink - 0 comentarii

Două peşteri deosebite


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 15:36 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Bucegi , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Medalion Bucegi Aproape de cabana Babele Ică GIURGIU, Mircea VLĂDULESCU (Clubul de speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti)        Istoricul cercetărilor        Zonele înalte ale masivului ne-au oferit multe surprize plăcute din punct de vedere speologic.       După explorarea şi cartarea parţială, în 1981, a Peşterii nr. 1 din Bucşoiu (2408 m altitudine) ne-am îndreptat atenţia şi asupra Avenului de sub Babele. Din Catalogul sistematic al peşterilor din România (Goran şi alţii, 1982) aflam că ar avea 241 m dezvoltare şi -41 m denivelare, dimensiuni stabilite de Cercul de speologie Focul Viu Bucureşti.       Explorările şi cartările noastre au avut loc pe 23 mai 1982, 21 noiembrie 1983, în decembrie 1983, 29-30 septembrie 1984, 28 octombrie şi 10 noiembrie 1985. Au participat la ele, în ordinea intrării "în scenă": Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu, Mircea Vlădulescu, Şerban Moldoveanu, Aurelia Mihai, Adrian Purza, Gabriel Miclăuş, Costel Roman, Eva Roman, Gigi Chiriloi,...

Permalink - 0 comentarii

Singur în Munţii Făgăraşului


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 11:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

ABC montan Robert LAUCI       Dorinţa de a pleca la munte a fost cauzată de stress-ul, praful, căldura din Bucureşti. Iniţial, doream să plec în Bucegi, mai ales că trebuia să mă întâlnesc cu cineva acolo. Dar întâlnirea "a picat" aşa că am fost pus în situaţia de a face ce vreau. Desigur că prietenii mei erau prea ocupaţi pentru aşa ceva, deci dorinţa uriaşă de a cunoaşte, de aventură, m-a mânat singur către munţi. Şi iată că mi-a venit idea de a pleca în Făgăraş. Traseul pe care mi-l propusesem s-a dovedit a fi exagerat, drept pentru care nici nu l-am parcurs în întregime. "Eroarea de calcul" s-a datorat unei hărţi care era foarte generală şi nu foarte exactă iar pe deasupra despre Făgăraş ştiam doar că sunt "Alpii României". Ce-i drept, mai fusesem când eram mai mic, dar doar la poalele lor. (aveţi acum hărţi detaliate ale masivului, pliabile, în numerele 30, 32 şi 35 ale revistei)        Aşa că, aventurier cum sunt, pentru a ajunge în timp util, am plecat din...

Permalink - 0 comentarii

Muzeul cinegetic


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 11:21 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Pe Valea Prahovei Gheorghe NICULESCU (Bucureşti)      Pe şoseaua Ploieşti - Braşov, la Posada (km 114), între Comarnic şi Sinaia, s-a deschis nu de mult un muzeu de factură aparte, lângă fostul castel construit de domnitorul Gh. Bibescu (1842-1848). Castelul a fost locuit temporar şi de principesa Martha Bibescu (născută în 1890, la Bucureşti), scriitoare franceză de origine română şi susţinătoare a afirmării aviaţiei româneşti.      În anul 1950, castelul Bibescu a căzut pradă unui incendiu şi nu a mai fost reconstruit. În construcţiile anexe s-a constituit o tabără pentru coreeni, apoi pentru pionierii români şi, în cele din urmă, un loc de depozitare a obiectelor din Castelul Peleş, care primise destinaţie pentru vizite protocolare. Pe larga terasă a castelului s-a construit o clădire modernă.       Muzeul cinegetic al Carpaţilor - Posada , secţie a muzeului Peleş, deschis la 20 noiembrie 1996, poate fi vizitat între orele 8, 30-16, cu excepţia zilelor de luni şi marţi. Este...

Permalink - 0 comentarii

O altfel de prezentare


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 11:16 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Bucegi , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Medalion Bucegi Ică GIURGIU       Am putea spune că masivul ocupă x km pătraţi, că vârfurile cele mai înalte sunt y, z, că fluxul de turişti strică echilibrul ecologic... Cărţile - fiecare număr al revistei noastre, este în fond o carte - se scriu din cărţi, zice o "axiomă" îmbrăţişată cu suficienţă de foarte mulţi. Dar nu trebuie să ne ataşăm şi noi acestei suficienţe.       Masivul Bucegi - "leagănul turismului şi alpinismului românesc" - este şi astăzi un ţinut prea puţin cunoscut. Câteva argumente le înşiruim mai jos.        Nu ni se pare că o hartă mai amănunţită şi exactă decât cea semnată acum 60 de ani de Mihai Haret, Ioan Protopopescu şi Radu Ţiţeica a fost tipărită între timp.       Nu considerăm că există un ghid de turism - alpinism mai bun decât cel publicat în 1964 de Emilian Cristea şi N. Dimitriu.       O "geologie" amplă, unitară şi accesibil scrisă rămâne tot cea a lui Dan Patrulius, din 1969.       Despre peşterile din masiv, cu toate descoperirile...

Permalink - 0 comentarii

Albul total


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 11:07 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Fenomene montane Albul total Constantin Dinu MITITEANU (Cluj - Napoca) "Adevăratul drumeţ iubeşte natura în orice anotimp, sub toate înfăţişările ei". (Bucura Dumbravă)      Acest termen nu a fost utilizat până acum în literatura noastră de munte. Eu cel puţin nu l-am întâlnit. Vă veţi da însă imediat seama ca v-aţi întâlnit uneori, iarna, pe munte, cu acest fenomen, pe care francezii îl numesc blanc total, tradus se pare din literatura anglo-saxonă unde este consacrat de mult timp termenul de white-out . Dicţionarele Chambers (ediţie 1992) îl definesc astfel: "Fenomen ce apare în regiuni înzăpezite, pe timp de ceaţă sau cer acoperit, condiţii în care pământul şi cerul fuzionează într-un tot albicios (in a single whiteness)". Traducerea cuvânt cu cuvânt a lui white-out prin alb total , sau alb complet, nu sugereaza prea bine fenomenul. Termenul englez pare mai adecvat (şi francezii îl folosesc deseori netradus), căci ou t are sensul de complet , total dar şi sensul de...

Permalink - 0 comentarii

Numerele 11-20


publicat Marţi, 15 Iul 2003, 10:53 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Revista Munţii Carpaţi 11 coperta 1 de la revista Munţii Carpaţi, nr. 11 Ce mic pare Vârful Gasherbrum II (8035 m) văzut din tabăra 1 (6000 m). Munţii Carpaţi nr. 11 Din cuprins: Pe alte meridiane - Expediţia Concept Ltd. - Himalaya 1998, cea mai rapidă ascensiune a sezonului Medalion Munţii Făgăraşului: Din sud, spre Moldoveanu - Cătălin Cerbulescu; Negoiu, iarna - Arnold Kadar; Cascadele din Valea Doamnei - Dănuţ Călin; La obârşia Dâmboviţei - Cătălin Cerbulescu; Muntele Pleşa Oii - Nae Popescu; Un Negoiu numit Boerescu - Constantin Dinu Mititeanu; Treisprezece - Gabriel...

Permalink - 0 comentarii

Concept Holding


publicat Luni, 14 Iul 2003, 12:22 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Concept Holding ...

Permalink - 0 comentarii

Muntele ca rezistenţă morală - Odă


publicat Marţi, 8 Iul 2003, 14:13 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Patru zile de excursie în Munţii Făgăraşului Ion UdriŞte - Olt      Autorul acestui poem a murit în temniţă, la Aiud. Poemul era sortit dispariţiei, odată cu autorul lui. Dar, în anul 1958, într-o celulă a închisorii "Mal maison", de pe strada Plevnei din Bucureşti, autorul s-a găsit, timp de cinci luni, împreună cu inginerul Gheorghe Mazilu, din Bucureşti.      Iată cum l-a reţinut Gheorghe Mazilu pe colegul lui de celulă: un bărbat bine legat în spate, nu prea înalt, de vreo 60 ani. Avea o figură de dac autentic, cu nasul prelung, cu privirea dreaptă, cu maxilare puternice, parcă desprins de pe reliefurile Columnei lui Traian. Fusese alpinist pasionat, căţărător pe munţii noştri. Vreme de 15 ani, nenea Jean , cum i se adresa Mazilu , fusese preşedintele clubului Alpin Brav Român din Braşov, care a construit cabanele Babele, din Bucegi, şi Bâlea, pe malul Lacului Bâlea din Făgăraşi.      Era anchetat pentru legături cu mişcarea de rezistenţă din munţi. Anchetatorul său,...

Permalink - 0 comentarii

Fascinaţia crestelor făgărăşene


publicat Marţi, 8 Iul 2003, 13:40 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Fascinaţia crestelor făgărăşene Constantin Dinu MITITEANU (Cluj-Napoca)      "Făgăraşii îţi dau un sentiment de temeinicie, de siguranţă, de linişte; îţi dau senzaţia că te rezemi pe ceva ce nu poate fi clintit". Mihai Beniuc      - Hei, Mişi! Unde te grăbeşti aşa? Ieri, prin pădurile Rudăriţei şi Lerescului, cu atâtea urme de jivine pe zăpadă, te-am înţeles. Dar acum suntem pe Culmea Berivoescu - Belia, la 2300 m, pe unde nu fac urme decât oameni nebuni ca noi doi. De nouă zile tot gonim pe văi şi mai ales pe creste. Ştiu că te fascinează ceea ce urmează de mâine; vârfuri mai semeţe, pante mai abrupte, privelişti mai alpine, mai sălbatice. Şi pe mine mă fascinează această creastă pe care doresc de mult s-o parcurg şi iarna, dar hai să facem o mică pauză, căci eu am ajunsŕ acasă! Da, uite, acolo jos, unul din acele zeci de sate înghesuite în câmpia în formă de franzelă a Ţării Făgăraşului, înşirate pe râuri ca mărgelele pe aţă, este satul copilăriei mele. Ăla cu...

Permalink - 0 comentarii

Cele mai înalte 10 vârfuri din România


publicat Miercuri, 2 Iul 2003, 11:02 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

Cele mai înalte 10 vârfuri din România Ică Giurgiu (Bucureşti) Nu se prea ştie exact care sunt cele mai înalte 10 vârfuri din Carpaţi! Ne-am mulţumit zeci de ani cu hărţi simple, la scări minuscule, însoţite de text zgârcit, scurtat repede în redacţii, ca "să încapă". Masivele considerate "leagăn" pentru turism şi alpinism au rămas tot cam necunoscute, scrierile despre ele fiind realizate mai mult în birou decât pe teren. Pentru mulţi montaniarzi cu "pretenţii", traseele pe picioare sudice din Munţii Făgăraşului sau Rodnei nu sunt de luat în calcul, un drum în Munţii Măcin, Locvei sau Bistriţei este considerat pierdere de timp... Ce să mai spun de "îndrăgostiţii de munte" care reproşează că publicăm în revista Munţii Carpaţi, începând de la numărul 22, hărţi la o scară "prea mare"? Păi oameni buni, cum descrieţi prietenilor sau unei reviste de specialitate un traseu nemaipomenit dacă nu ieşiţi din "barierele" potecilor clasice, dacă nu aveţi suportul de hartă pe care să...

Permalink - 3 comentarii

Publicitate în revistă


publicat Miercuri, 25 Iun 2003, 15:58 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin


Permalink - 0 comentarii

Toate vârfurile


publicat Luni, 23 Iun 2003, 13:20 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Revista Munţii Carpaţi există ca rezultat a două voinţe şi putinţe. În primul rând a fost, şi încă mai este, susţinerea financiară a Concept Holding; investiţia continuă să depăşească sumele recuperate. Apoi este pasiunea, probitatea şi generozitatea autorilor, fiecare contribuţie fiind extrem de importantă. După 36 de numere apărute, îi enumerăm - încă o dată cu mulţumiri pentru fiecare în parte - pe acei care au semnat materialele din revistă (articole, fotografii, ştiri):      Adrian Vlad, Albert Marius, Alexe Dan, Anastasiu Vlad, Andreescu Ştefan, Angelescu Dan, Anghel Dan, Anghel Marian (Balş), Anghel Marian (Galaţi), Apostolescu Adi, Arghir Mitruţ, Avram Florenţa, Balaban Bogdan, Balan Costel, Balint Csaba, Barbu Monica, Bartok Attila, Băcăinţan Nicolae, Bălan Petrică, Bălan Robert, Bălăşoiu Claudiu, Beldea Dănuţ, Beleaua Andrei, Belean Ovidiu, Belecciu Cornel, Benea Mihai, Berbec Christel, Bereş Iosif, Bicer Gogu, Bilovolschi Daniel, Birtalan Csaba, Bistriţeanu...

Permalink - 0 comentarii

Numerele 1-10


publicat Vineri, 20 Iun 2003, 16:52 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Revista Munţii Carpaţi 1 coperta 1 de la revista Munţii Carpaţi, nr. 1 Vf. şi cabana Piatra Singuratică (Masivul Hăşmaş). foto: Dănuţ CĂLIN (Bucureşti) Munţii Carpaţi nr. 1 Din cuprins: Munţii Ceahlău - Un salvamontist salvează... Olimpul! - Dragoş Dumitriu Nae Cojanu - Dragoş Dumitriu Munţii Făgăraşului - Bastionul Ciortei - Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu Pioleţii Charlet Moser - Ică Giurgiu Munţii Vlădeasa - La Piatra Grăitoare - Nae Popescu Munţii Bihor - Peştera cu ceaţă - Tudor Tămaş, Adrian Spălnăcan, Mihai Tămaş Noutăţi de la cabane Munţii Bucegi - Canionul...

Permalink - 0 comentarii

Numerele 21-30


publicat Vineri, 20 Iun 2003, 16:44 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Revista Munţii Carpaţi 21 coperta 1 de la revista Munţii Carpaţi, nr. 21 Pe galeria vestică din Peştera 1 de la Piscu Negru (Munţii Făgăraşului). foto: Ică GIURGIU, Dan GRăDINARU, Cristian VăRăREANU (Clubul de speologie “Emil Racoviţă” Bucureşti) Munţii Carpaţi nr. 21 Din cuprins: Carpaţii din Ucraina - Cernahora - Dumitru Iştvan, Ioan Pop Forme n aturale - Trovanţii - Petru Lucian Goja, Ică Giurgiu Prieteni ignoraţi ...

Permalink - 0 comentarii

Bibliografie montană


publicat Vineri, 20 Iun 2003, 13:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Bibliografie Montană , Munţii Carpaţi , de-ale lui Cătălin

Sumarul, cu masive şi teme, al numerelor 1-36 ale revistei "Munţii Carpaţi".

Permalink - 0 comentarii

Redacţia


publicat Vineri, 20 Iun 2003, 13:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Redacţia , de-ale lui Cătălin

Redacţia      Este formată din oamenii care umblă, notează, fotografiază şi scriu. Munca lor este în totalitate benevolă.      Ică Giurgiu este cel care strânge materiale, dă formă revistei, o tehnoredactează şi o urmăreşte în tipar.      Salariile care se acordă la revistă, la valoarea minimului pe economie, sunt destinate activităţilor de difuzare şi administrative. În atenţia autorilor      Munţii Carpaţi este o revistă deschisă oricărei persoane dornice să publice în paginile sale; ceea ce contează este valoarea informaţiei sau argumentaţiei.      Pentru ca autorii să nu piardă timp, cine intenţionează să propună un articol este rugat să discute cu redacţia înainte de scrierea lui; veţi fi anunţaţi dacă cineva lucrează la respectivul subiect.      Se vor stabili: dimensiunea textului (trebuie dactilografiat la două rânduri, listat la calculator cu corp 14 sau scris foarte citeţ, toate pe o singură faţă a foii, paginile având doi centimetri liberi de fiecare parte; dacă se...

Permalink - 0 comentarii

Revista Munţii Carpaţi


publicat Marţi, 17 Iun 2003, 18:12 in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin

De la orice oficiu poştal trimiteţi un mandat poştal (nu telegrafic!) pe adresa: Vasile Giurgiu, Concept Media Internaţional S.R.L., strada Ştirbei Vodă, numărul 20, parter, 707331 Bucureşti 1; scrieti citeţ, în rubrica din stânga, intitulată Expeditor (parte din mandat ce va rămâne la redacţie!), numele Dvs. (neapărat!), adresa completă şi (dacă se poate) un telefon la care să vă putem găsi; pe spatele mandatului, la rubrica Corespondenţă, precizaţi cu ce număr doriţi să înceapă abonamentul.

Permalink - 2 comentarii

Fotogeografica


publicat Miercuri, 21 Mai 2003, 14:37 in de-ale lui Cătălin Olteanu , Materiale înscrise de Alexandru Lăpuşan

În perioada 1 aprilie - 1 iunie, 2003, Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Casa de Cultura Studenţeascã Bucureşti şi Asociaţia UNESCO Pro Natura, organizeazã ediţia a VII-a a concursului naţional de fotografie "Fotogeografica".

Permalink - 0 comentarii

Echipa Salvamont Bistriţa-Năsăud


publicat Duminică, 8 Sep 2002, 9:59 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

Informaţii de contact : Consiliul Judeţean Bistriţa - Năsăud Serviciul Public SALVAMONT Telefon: 0263-215503 Fax: 0263-214750 salvamont_bn@yahoo.com Telefoane de urgenţă Protecţia Civilă 0263 982 ing. Marcel Berbecar (şef Serviciu Public Salvamont) 0740-117264 Consiliul Judeţean Bistriţa - Năsăud 0263 - 213515 215503 213336 231474 Salvarea 0263 961 Poliţia 0263 955 Zonele montane în care operează: M-ţii Călimani şi M-ţii Bârgăului - echipa BISTRIŢA - şef echipă - Radu Sângeorzan - 0740-649389 M-ţii Suhard şi M-ţii Rodnei - zona de vest - echipa RODNA - şef echipă - Ioan Rus - 0740-652854 M-ţii Ţibles şi M-ţii Rodnei - zona de est - echipa NĂSĂUD - şef echipă - Ştefan Buia - 0740-651941 ...

Permalink - 0 comentarii

Salvamont Cluj


publicat Marţi, 26 Mar 2002, 11:19 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

Informaţii de contact : Consiliul Judetean Cluj Serviciul Public SALVAMONT Bd. 21 Decembrie Nr. 58 RO-3400 Cluj Napoca Tel. 064-192747, 064-196726 Telefoane de urgenţă Băişoara (iarna) Cheile Turzii (primăvara, vara, toamna) 094-777867 Vlădeasa 095-624967 Staţiunea Fântânele (tot anul) 095-624967 Silvius Iorga (Coordonator Salvamont) 094-777868 Orarul În staţiunea Muntele Băişorii , iarna (decembrie - martie), 24 de ore din 24 cu câte 2 oameni, suplimentaţi cu încă 1-2 în weekenduri şi vacanţe. În Cheile Turzii , primavăra, vara şi toamna (aprilie - noiembrie) - 24 de ore din 24 cu câte 2 oameni, plus încă 1-2 în weekenduri şi vacanţe. La Vlădeasa tot anul, dar numai în weekenduri şi vacanţe. În staţiunea Fântânele - 24 de ore din 24, tot anul (ianuarie - decembrie), cu 1 om. Patrule la diverse intervale pe traseele turistice marcate din...

Permalink - 5 comentarii

Salvamont Neamt


publicat Marţi, 19 Mar 2002, 12:49 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

Centrul Judetean Salvamont Neamt a luat fiinta in 1978 avind ca sef pe Dl.Tara Lunga Corneliu. In 1990 practic se autodesfiinteaza. Din pacate la capitolul realizari nu putem consemna nimic deosebit in toata aceasta perioada datorita spiritului boem si tendintelor pasuniste ale echipei.

Permalink - 0 comentarii

Istorie Salvamont România


publicat Luni, 18 Mar 2002, 18:57 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

Scurt istoric al Salvamontului 1999   - 30 de ani de Salvamont romanesc Salvarea montana, aceasta nobila ocupatie, imbinarea intre curaj si umanitarism, entuziasm si competenta, dintre dragostea de frumusetile naturii si generozitate, implineste anul acesta (1999-n.n.), in Romania, 30 de ani de activitate legiferata, in baza Hotararii Consiliului de Ministri cu numarul 140/1969. La anul 1900, cu vanatorii dupa accidentati Primele actiuni initiate in tara noastra, pe linia salvarii de vieti omenesti pe munte, dateaza inca de la inceputul anilor 1900, cand, in localitatile de la poalele muntilor Bucegi si Fagaras (Brasov, Sinaia, Sibiu si Busteni), pe langa asociatiile turistice existente la acea vreme, s-au organizat grupuri de salvatori alpini, formate din alpinisti, vanatori si calauze, grupuri a caror activitate a fost consemnata in presa vremii. Cateva date mai importante despre aceasta activitate, pastrate in...

Permalink - 1 comentarii

Nicolae Baticu (2)


publicat Miercuri, 21 Feb 2001, 20:30 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , , Oameni de munte

Niculae Baticu de Dinu Mititeanu In 20 ianuarie 2001, alpinisti si fisuri, surplombe, muchii, hornuri din Carpati, din Bucegi mai ales, vor lacrima la 3 ani de la trecerea in nefiinta, in al 89-lea an al vietii, a lui Niculae Baticu (25 mai 1909-20 ian. 1998). A fost "unul dintre titanii alpinismului romanesc", cum l-a numit Mircea Sandulescu in nr.4 al revistei "Muntii Carpati". A fost "un Whimper al Carpatilor", cum il numeste Mihai Vasile in Romania Pitoreasca nr. 8/'92. "A fost un Om, care dupa multi ani de detentie in temnitele comuniste, nu era un invins, nici fizic, nici moral, de la care am primit o lectie de demnitate si forta"- a scris Anda Raicu, in suplimentul MONTANA, nr. 2/98, al revistei Romania Pitoreasca. Multi il cunoasteti sau il puteti cunoaste, din cartile sale: "Amintirile unui alpinist"- 1981, si "Pe crestele Carpatilor"- 1985, aparute in ciuda...

Permalink - 0 comentarii

Balea Freeride Open


publicat Luni, 19 Feb 2001, 12:04 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

(afis) GENERALITATI Freeriding este coborarea pe o partie neamenajata pe care se gasesc o serie de obstacole cum ar fi stanci, zapada mare etc. In functie de felul in care fiecare concurent abordeaza acest traseu si felul in care ei depasesc aceste obstacole s-au alcatuit anumite anumite criterii de punctare. Criterii de punctare: 1) Tehnica si stilul - competitorii sunt punctati pentru abilitatile tehnice si stilul lor. 2) Agresivitatea - energia cu care fiecare concurrent ataca traseul ales si siguranta in coborare. 3) Fluiditate - mentinerea unei directii constante, asta incluzand sariturile si aterizarile, care trebuie sa fie cat mai sigure si precis executate, cat si parcurgerea intregului traseu fara a pierde controlul si in conditii de siguranta. 4) Alegerea traseului si dificultatea lui - fiecare concurrent are dreptul sa-si aleaga propriul traseu, in perimetrul desemnat de catre organizatori. Punctajul difera in functie de dificultatea...

Permalink - 0 comentarii

Emilian Cristea


publicat Vineri, 9 Feb 2001, 7:51 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , , de-ale lui Cătălin , , Oameni de munte

Emilian Cristea EMILIAN CRISTEA e un nume bine cunoscut, bine fixat in istoria alpinismului romanesc, unde va ramane. Va ramane atat datorita realizarilor, meritelor, calitatilor sale, cat si datorita acuzelor justificate, exagerate sau nedrepte, care i se aduc, mai ales dupa moartea sa.(Voi reveni la acuze intr-un mesaj viitor). Multi montaniarzi si alpinisti pasionati, s-au nascut la campie: Nae Comanescu in Calarasi, Ionel Coman in Braila, Niculae Baticu, Walter Kargel si Emil Fomino in Bucuresti, Dinu Dinulescu si Gicu Nicolescu in Campina, Toma Boerescu in Ploiesti, Paun Busuioc intr-un sat din jud. Ialomita, si s-ar putea continua cu alte multe nume din diverse generatii. Contactul lor cu muntele, le-a schimbat viata. Emilian Cristea a fost unul dintre acestia. S-a nascut la 7 feb. 1915 la Ploiesti. Primul contact cu muntele, de care s-a indragostit pe viata, l-a avut cu ocazia unei excursii scolare. Era elev-ucenic in Bucuresti, dupa ce...

Permalink - 3 comentarii

Nicolae Baticu


publicat Luni, 22 Ian 2001, 14:36 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , Oameni de munte

Nicolae Baticu Se naste la 1909 in Bucuresti, in zodia mintii intotdeauna mobile − Gemenii −, mai exact in decanul acesteia influentat de cerbicia invecinatului Taur. Ramine fara mama exact in luna declansarii primului razboi mondial, evenimente care nu puteau ramine fara urme adinci in sufletul si conduita unui copil. Se apropie, inevitabil, de tata, un comerciant extrem de constiincios (ŤVii la magazin intotdeauna cu un ceas mai devreme, ca sa pui lucrurile in ordine, in vederea vinzariiť)- De la acesta, activind intr-o breasla ce-a suferit mai mult decit altele influenta alogenilor. este posibil sa fi mostenit Niculae Baticu o trasatura care i-a caracterizat intreaga viata: antisemitismul. Şi tatal pare sa i se fi prapadit inainte de vreme, motiv pentru care tinarul cauta, o data mai mult, niste reazeme spirituale in viata. Îl intilnim in consecinta in Liga Apararii national Crestine, unde este remarcat chiar de presedintele acesteia, profesorul A.C. Cuza. Ţine de...

Permalink - 0 comentarii

Istorie - Despre disputa N. Baticu - E. Cristea


publicat Luni, 22 Ian 2001, 13:56 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , Oameni de munte

Nicolae Baticu N. Baticu îl întîlneşte întîia oară pe E. Cristea prin 1938-39, pe o potecă din preajma refugiului Coştila. "Era cu nişte prieteni şi voia să facă o vale. Simţindu-i profani, i-am întrebat dacă au mai fost în abrupt. Mi-a răspuns cel mai guraliv dintre ei (Cristea) că ştie bine locurile, că a fost în trasee dificile, făcînd coardă inclusiv cu Toma Boerescu. Nu-l cunoştea însă, dovadă ca nu-l identificase între... însoţitorii mei de atunci." (relatate noua). Instinctiv, Baticu se fereste de un asemenea "farsor" (expresia ii apartine). La 1946 insa, in lipsa de coechipier, accepta sa se catere cu Cristea. Realizeaza impreuna Traseul celor Trei Surplombe si Fisura Pintenului Vaii Albe (relatarea lor nu e plictisitoare nici astazi, dar nu isi are locul aici). Peste un an, doar ghinionul ii opreste sa incerce (si probabil sa urce) Fisura Albastra si un traseu in Cheile Bicazului. In 1964, Baticu revine din inchisoare. Faima nu-i scazuse,...

Permalink - 4 comentarii

Muntii Carpati


publicat Miercuri, 6 Dec 2000, 15:10 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , Munţii Carpaţi

Muntii Carpati #1(1/1997) - coperta 1 Munţii Carpaţi, numărul 1 Vladeasa/Excursia lunii - Nae Popescu Hasmas - Danut Calin Caliman/Megaliti - Ica Giurgiu Medalion Piatra Craiului Retezat- Riusor - Dan Pichiu ABC Alpin - Walter Gutt ...

Permalink - 6 comentarii

Conversaţii


publicat Luni, 13 Nov 2000, 14:50 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

     Î n spaţiile noi de comunicare, unele zone (mesajele prin poşta electronică, revistele umoristice sau colecţiile de bancuri în Internet) invită la o analiză lingvistică atentă a felului în care scrisul acceptă inovaţii de sursă orală; foarte interesante sînt, din acest punct de vedere, listele de discuţii sau paginile în care "vizitatorilor" li se cer sugestii şi comentarii. în genere, impresia dominantă pe care o creează "conversaţiile" scrise, pe teme generale, e de banalitate; multe dintre mesaje sînt inutile, repetitive, neinteresante. Ele sînt totuşi relevante din punct de vedere lingvistic, cel puţin în măsura în care atestă "în direct" limbajul tinerilor, stilul colocvial contemporan. Desigur, cei care comunică prin aceste mijloace reprezintă doar un segment relativ limitat al vorbitorilor, cu un nivel cultural destul de ridicat; unii se cunosc, mulţi nu; unii revin; comentează obiectul în sine sau mesajele anterioare. Invitaţia de a evalua...

Permalink - 1 comentarii

Alpin Extrem, nr. 4


publicat Marţi, 7 Nov 2000, 18:31 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , Alpin Extrem

Alpin Extrem (aprilie 2000) coperta 1 Recentele recorduri ale căţărătorilor americani Campionatul Naţional de Schi-Alpinism ediţia 2000 Ştiri Internaţionale Peretele Călţunului Blânda vale din sudul Moldoveanului O Venus a escaladei - Paula Selling Ice World Cup 2000 Universul Alpinet Campionatul naţional de escaladă pe stâncă Mituri în alpinismul românesc Trasee în Munţii Cernei Un paradis al căţărării în gheaţă: Negoiu Ştirile interne O iarnă franceză ucigătoare de vise O stea de urmat ...

Permalink - 2 comentarii

Alpin Extrem, nr. 3


publicat Marţi, 7 Nov 2000, 17:41 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin , , Alpin Extrem

Alpin Extrem (martie 2000) - coperta 1 Chiar pe prima copertă regăsim emblema Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani. Un semn bun.

Tot de pe coperta aflăm şi că revista ar urma să apară de două ori pe lună. Şi mai bine.

Mai există acolo şi nişte mici drapele (România, Elveţia, Austria şi Germania), dar nu am mai pierdut timpul cu descifrarea semnificaţiei lor. Poate ne-o vor lamuri editorii într-un număr viitor.

Deschidem revista şi avem ocazia unui prim oftat. Calitatea hârtiei a luat-o vertiginos la vale, cu tot cu poze. Ne resemnăm. Decât de loc...

Redescoperim acelaşi stil polemic, aproape de limită (dacă e "extrem", "extrem" să fie!), în care sunt abordate subiectele. Alpinism, escaladă, trekking, competiţii, reportaje, interviuri.

Revista are 50 de pagini dintre care jumătate poartă amprenta lui Bogdan Dudău; de aici concluzia că acest numar i se datorează în mare măsură. Concluzii după o primă răsfoire: Chiar pe prima copertă regăsim emblema Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani. Un semn bun. Tot de pe coperta aflăm şi că revista ar urma să apară de două ori pe lună. Şi mai bine. Mai există acolo şi nişte mici drapele (România, Elveţia, Austria şi Germania), dar nu am mai pierdut timpul cu descifrarea semnificaţiei lor. Poate ne-o vor lamuri editorii într-un număr viitor. Deschidem revista şi avem ocazia unui prim oftat. Calitatea hârtiei a luat-o vertiginos la vale, cu tot cu poze. Ne resemnăm. Decât de loc... Redescoperim acelaşi stil polemic, aproape de limită (dacă e "extrem", "extrem" să fie!), în care sunt abordate subiectele. Alpinism, escaladă, trekking, competiţii, reportaje, interviuri. Revista are 50 de pagini dintre care jumătate poartă amprenta lui Bogdan Dudău; de aici concluzia că acest numar i se datorează în mare măsură. ...

Permalink - 0 comentarii

Alpin Extrem, nr. 2


publicat Marţi, 7 Nov 2000, 17:38 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , , de-ale lui Cătălin

Alpin Extrem 2/1999 - coperta 1 Iată câteva subiecte:

Eiger, Mont Blanc, Nanga Parbat, trasee de gheaţă la Bâlea, Colţul Bălăceni, abruptul sudic al Caraimanului (cu o hartă/schiţă detaşabilă)

Nume cunoscute: Andrei Beleaua, Mihai Sârbu, Mircea Opriş, Dan Oprescu, Mihai Cioroianu.










Iată câteva subiecte: Eiger, Mont Blanc, Nanga Parbat, trasee de gheaţă la Bâlea, Colţul Bălăceni, abruptul sudic al Caraimanului (cu o hartă/schiţă detaşabilă) Nume cunoscute : Andrei Beleaua, Mihai Sârbu, Mircea Opriş, Dan Oprescu, Mihai Cioroianu. ...

Permalink - 0 comentarii

Alpin Extrem, nr. 1


publicat Marţi, 7 Nov 2000, 17:36 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , , de-ale lui Cătălin , Alpin Extrem

Alpin Extrem (ianuarie 1999) - coperta 1
  • Traseul Memorial Emilian Cristea descris de autorii premierelor (Marius Gane, Cornel Sain, Nae Cojanu)
  • Canioning în zona Văii Cernei - Vânturătoarea (Gabi Lupoiu)
  • O istorie a Salvamontului din România - Amintiri (Mihai Sârbu)
  • Valea Colţilor şi Colţul Gălbinelelor (Ciprian Teodorescu)
  • Fereastra Zmeilor pe schiuri (Adi Sănduloiu)
  • De la Sinaia la Moeciu pe schiuri (Mihai Sârbu)
  • Premieră românească în Dru (Marius Gane, Ionel Ene, Ghita Pop)
    şi încă multe altele... Pe coperta primului număr (ianuarie 1999) stă scris " Competiţii. Trekking. Expediţii. ". Domnul Dragoş Dumitriu, editor fondator, ne împărtăşea câteva gânduri la debutul publicaţiei:    " Alpin Extrem îşi propune să fie organul de presă al muntelui. [...] o revistă de actualitate, incitantă... Care să publice tot ceea ce se întâmplă pe/la munte, şi bun şi rău... " Ce ar putea găsi un împătimit al Carpaţilor în acest prim număr? Traseul Memorial Emilian Cristea descris de autorii premierelor (Marius Gane, Cornel Sain, Nae Cojanu) Canioning în zona Văii Cernei - Vânturătoarea (Gabi Lupoiu) O istorie a Salvamontului din România - Amintiri (Mihai Sârbu) Valea Colţilor şi Colţul Gălbinelelor (Ciprian Teodorescu) Fereastra Zmeilor pe schiuri (Adi Sănduloiu) De la Sinaia la Moeciu pe schiuri (Mihai Sârbu) Premieră românească în Dru (Marius Gane, Ionel Ene, Ghita Pop) şi încă...

  • Permalink - 8 comentarii

    ALPINET


    publicat Duminică, 5 Nov 2000, 15:15 in de-ale lui Cătălin Olteanu , , de-ale lui Cătălin ,

    ALPINET http://www.alpinet.ro/ Chemarea muntelui nu ţine seama de anotimp, iar site -ul Alpinet îţi oferă oricând prilejul să faci o ascensiune fără să pleci de acasă - fie vizitând o impresionantă galerie de fotografii, fie urmărind relatările altor pasionaţi ai excursiilor montane. Dacă plănuieşti o excursie în munţii României, aici este locul unde poţi găsi cele mai variate informaţii şi resurse, direct de la cei care au bătut de curând cu pasul acele trasee sau de la cei care locuiesc aproape de munţi. Există şi o listă de discuţii prin e-mail , unde, zilnic, se vehiculează zeci de mesaje conţinând întrebări şi răspunsuri despre traseele montane şi serviciile turistice, povestiri ale ultimelor escapade la munte, discuţii despre condiţiile din munţi şi despre echipamentele pentru excursie - o adevărată masă rotundă unde pot conversa direct alpinişti experimentaţi, salvamontişti, cabanieri, alături de turişti pasionaţi sau de cei care ajung mai rar la munte. ...

    Permalink - 2 comentarii