Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share
Postat de: Kiru Chiş Dorin in de-ale lui chis dorin

Oficial am plecat în Pirinei în 6 august 2008, dar în fapt eram acolo de aproape un an, din ziua când întâmplător am văzut pe net o fotografie a canionului Ordesa. Aşa cum lemnele pot să te încălzească de două ori (o dată când le tai şi apoi când le pui pe foc), prima călătorie, virtuală, la hartă şi pe Google Earth, se consumase deja. Ce mai, eram deja umblat prin Spania, ştiam de unde se ia autobusul şi la ce oră, unde e hotelul, unde se poate campa şi care e diferenţa de nivel pe traseele vizate. Pe hârtie toate se înlănţuiam fără greş şi nu ne mai rămânea decât să plecăm cu corpul acolo unde mintea ajunsese deja. O povestioară spune că în vestul îndepărtat căpeteniile Pieilor Roşii au fost invitate la oraş. După călătoria cu trenul, albii au urcat pe cai şi au fost foarte nedumeriţi să-i vadă pe indieni aşezându-se.
- Ce faceţi, nu veniţi? i-au întrebat
-Nu, aşteptăm să ne ajungă gândurile
La noi era invers.

Pentru cei formaţi pe crestele Carpaţilor  româneşti, Pirineii sunt o posibilă opţiune. Sunt doar cu puţin mai înalţi decât munţii noştri, etalând piscuri de 2800-3400m şi exceptând turele de iarnă, nu ridică probleme tehnice, doar că distanţele pe verticală sunt remarcabile astfel că îţi trebuie o minimă condiţie fizică pentru a-i aborda. Faţă de celebrii Dolomiţi nu sunt atât de prinşi în chingile civilizaţiei astfel că străbătându-i cu cortul în spate te poţi bucura pe deplin de liniştea unei căldări glaciare, de ropotul unei cascade sau de spectacolul vulturilor şi al marmotelor. Mai mult ca orice însă, sunt grandioşi şi cel mai bine realizezi asta în prăpăstiile canionului Ordesa sau în imensul circ Gavarnie.

De ce Ordesa?
Fără îndoială, pentru spaţiul montan, Ordesa este un superlativ comparabil ca nume cu Veneţia, Roma sau Barcelona. În 16 august 1918 a fost înfiinţat Parcul Naţional Ordesa - Monte Perdido ce poate fi parcurs fără taxe de intrare, oferind peisaje grandioase. Amenajările parcului sunt făcute cu mult bun gust şi discreţie încadrându-se perfect în cadrul natural. În plus Ordesa oferă un bun loc de pornire spre vârful Monte Perdido 3355m (ca înălţime al doile vârf din lanţul Pirinean, după Aneto – 3404m) şi mai ales, prin impresionanta Breşă Roland, spre Circul Gavarnie (Franţa), cu a lui Grand Cascade de 422m.


Costuri:
În perioada de vară, costul unei ture de 10 zile prin masivul Ordesa se ridică la aproximativ 500 Euro/om. În mare, cheltuielile noastre au fost:
210 Euro – avion
70 Euro – transferuri la şi de la aeroport
80 Euro – transport prin Spania (pe siteul www.alosa.es găsiţi mersul autobuselor cu tot cu costuri)
50 Euro – cheltuieli de cazare
restul – diverse, mâncare, apă, echipament etc.

Acces:
În primul rând pentru români Pirineii nu necesită viză, fiind situaţi în spaţiul European, la graniţa dintre Franţa şi Spania.
Datorită distanţei mari faţă de România se recomandă zborul cu avionul până la Barcelona, de unde cu 3 autobuse (Barcelona-Huesca-Sabinanigo-Torla) se ajunge în Torla, ultima localitate înainte de munte.
Torla este un sat minuscul deservit de o singură cursă auto/zi aşa că planificarea călătoriei trebuie făcută cu atenţie. Mersul autobuselor (trenul ocoleşte mult) se poate consulta pe www.alosa.es, un site excelent ce ne-a furnizat informaţii 100% adevărate. Atenţie!!! Autobusele nu iau pasageri decât în limita locurilor disponibile pe scaune, iar cursele de Huesca sunt destul de aglomerate astfel încât nu e o precauţie lipsită de sens să vă procuraţi bilete din timp, chiar cu o zi înainte, în cazul în care v-aţi programat câteva zile de vizită prin Barcelona (pentru a vizita pe îndelete Barcelona vă sunt necesare măcar 3 zile). Autobusele spre Huesca pleacă din autogara Sants situată lângă principala gară feroviară Sants Estacio la care se ajunge lejer cu metroul (linia L3, verde, staţia Sants Estacio).
Din Torla pleacă autobuse din 15 în 15 minute spre Pradera Ordesa (poiana Ordesa), punctul de intrare în Parcul Naţional (ieşiţi cu ¼ mai ieftin dacă optaţi pentru un bilet dus-întors).

Ultimele cumpărături:
Ultimele cumpărături le puteţi face în Torla. Torla este un mic sat de munte, foarte cochet, cu vechi clădiri din piatră sau cu altele noi, imitându-le foarte bine pe cele vechi. Aici găsiţi camping, restaurante şi hostaluri dar şi magazine alimentare sau cu echipament montan. Pâinea din Torla (baghete lungi) este bună – nouă ne-a rezistat o săptămână (în pungă) fără să mucegăiască sau să se altereze. Tot aici găsiţi butelii pentru primus, cu sau fără filet (nu e voie să le aduceţi de acasă pe avion) şi ghiduri montane şi hărţi pe alese (în franceză, spaniolă, engleză).
 Prezentarea masivului
În zonă există 4 zone mari de interes:
1. Canionul Ordesa
2. Canionul Anisclo
3. Vârful Monte Perdido
4. Breşa Roland/Circul Gavarnie

Canionul Ordesa – principalul obiectiv
Este o vale lungă de câţiva km, largă, străjuită de pereţi uriaşi (800m). Principalul traseu porneşte din Pradera Ordesa şi urmăreşte talvegul văii râului Arazas până în circul Soaso unde valea se termină în faţa cascadei Cola de Cabalo. Până aici însă se trece pe la numeroase alte cascade foarte spectaculoase, pe o potecă (alee) facilă ce are excelente derivaţii şi puncte de belvedere foarte bine alese. De asemenea, urmând aleea se trece de la pădurea de joasă altitudine (1300m) la păşunea alpină (1800m).
Canionul se poate parcurge şi la înălţime, pe la jumătatea pereţilor, pe brâuri numite faja. Traseul de pe versantul stâng (geografic) nu prezintă nici-o dificultate tehnică (Faja de Pelay), însă cele din versantul drept, în zona numită Cotatuero trec printr-o zonă aeriană amenajată cu “clavijas”, un fel de via ferrata ce nu e deloc dificilă dar care din cauza verticalei foarte mari se parcurge cu asigurare (ham şi lonjă).
            Vârful Monte Perdido – cel mai înalt din masiv, 3355m
Se poate aborda pe 2 căi diferite, pornind de la refugiul Goriz, 2160m.
A. Se urcă pe cărare până la lacul (ibon) Lago Helado de unde se prinde o muchie ce ne scoate pe vârf. Pentru ultima porţiune cu zăpadă sunt necesari pioleţi şi colţari, până în luna iulie.
B. Se pleacă de la refugiul Goriz uşor ascendent pe buza canionului Odesa până în şaua de sub Vf. Collado Arablo după care se trece prin şa pe sub Torre de Goriz, se urcă în creastă pe Punta de las Olas ţi se urmează creasta ce culminează cu Monte Perdido.
            Breşa Roland/circul Gavarnie
Creasta principală din zona Ordesa este foarte accidentată aşa că nu există traseu de creastă, ba mai mult, trecerea dintr-o parte în cealaltă (Spania/Franţa) nu se poate face decât prin două locuri: Breşa Roland şi trecerea Tucarroya.
Breşa Roland este o uriaşă strungă, o poartă e 100m înălţime deschisă în peretele crestei.

Linkuri utile
1. Tură în Aneto - Ordesa descrisă pe siteul Ursul Trubadur (acolo am găsit şi noi o grămadă de informaţii folositoare - le mulţumim pe această cale)
http://ursultrubadur.ase.ro/modules/news/article.php? storyid=242
2. Mersul autobuselor -  www.alosa.es, un site excelent ce ne-a furnizat informaţii 100% adevărate.
3. http://www.renfe.es – mersul trenurilor din Spania (RENFE SA)

Mai multe informatii, jurnalul turei si fotoalbume gasiti la http://www.proexpedition.org/destinatii/Pirinei/pirineiindex.htm

                       Dorin Chiş                               

Autor: Kiru Chiş Dorin
Vizualizări: 3722, Ultima actualizare: Luni, 2 Feb 2009


Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii