Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share
Postat de: valentin jujea in valentin jujea

Plecam devreme de acasă din dorinta de a scăpa de căldura si ajungem devreme in gara din Herculane unde ne întâlnim cu alti prieteni dornici de calatorii si, după ce bem câteva cafele ne urnim. Alegem o alta poteca spre vârf, una mai putin stiuta de „ străini”. Vom merge spre Arjana din satul Valea Bolvasnita. Putini stiu de acest sat si de faptul ca oferă acces mai lejer spre creasta  Cernei. Sunt locuri cu oameni primitori(sunt banateni doar) si gata sa-ti dea sfaturi daca întrebi. Aici am aflat si eu multe despre aceste locuri. Intram in sat si ne oprim sa luam apa caci de la iesirea din sat nu am mai găsit izvoare pana spre Parvovita, care este la poalele Arjanei. Umplem sticlele si după doi kilometri de mers cu masina ne oprim. De aici continuam fara ele. Parcam langa o cariera (credem caci n-am întrebat ce fac acolo), ne luam rucsacii si la drum.

1

Drumul de carute pe care mergem de acum urca spre cătunele de la poalele Arjanei: Dobraia, Bedina, Poiana Lunga si spre satele dinspre Cornereva: Globurău, Bogâltin si Topla.

2

In 15 minute de mers ajungem la paraul Belareca, Îl traversam si mergem in continuare pe acelasi drum care începe sa urce si la prima răscruce facem dreapta. Nu mergem înainte caci ne duce spre Globurău si mai apoi la Bogâltin. Urcam, urcam si după ceva timp iesim in loc deschis, de unde Arjana ne zâmbeste sagalnic.

3

  Cu cat înaintam cu atât pare mai aproape.

4

5

Am ajuns in Parvovita, asa numesc aceste locuri oameni din Bolvasnita, caci cei din Bogâltin ii spun Prislopul.
   Suntem cam la jumătate de drum de vârf dar greul  acum începe. Încercam sa ne tragem sufletul caci sunt cam 36 de grade la umbra dar flăcăul meu, Darius, nu ne lasă asa ca … la drum

6

zarim Piatra lui Manta,

7

Piatra Zmeului

8

dar cam pe fuga caci Darius parca băuse kerosen. Ne tinem de el cam greu si cei din grup erau deja cam departe asa ca îl strunim nitel si după ce ne regrupam, bem ceva apa, admiram locurile si refacem si rezerva de apa. Găsim izvorul usor caci este chiar la marginea drumului si după ce umplem sticlele începem sa urcam spre Placintica.

9

Frumos nume asa este? Nu stiu de ce l-au numit asa si cred ca nici oamenii locului nu-si mai aduc aminte  dar nu contează. Urcam din greu, soare mult, cam prea mult si sincer ardea cam tare. Ajungem in vârful Placinticai, care de fapt este un platou mare ca o… plăcinta si doar partea spre vest arata ca un vârf.

10

Motiv de pauza. Cei care au venit cu noi sunt la prima drumetie si, in timp ce ei privesc minunătiile din jur, încercam sa aflu daca vor rezista pana sus. Mergeam de 3 ore. Pentru mine este putin, pentru ei poate era mai mult decât puteau  dar au vrut Arjana, Arjana primesc.  Mă întorc spre Muntii Mehedinti si vad peste Geantul Arjanei nori negrii.

11

Nu-mi place dar continuam. Am batut atâta cale ca sa renuntam din cauza ploii? Nu!

13

Ne ridicam si începem  sa urcam din nou-foto 

14

si ajungem sub vârf,” partea cea mai usoara”- striga ceilalti si hotărăsc prin vot ca meritam o pauza, Inclusiv subsemnatul

15


„Cam multe pauze”-zice Darius
„Cam scurte”-striga toti in cor inspaimantati de gandul ca Darius ii va pune pe fuga iar
Radem putin si hotăram sa mai stăm caci peisajul este de vis. Vedem Domogledul

16

si la picioare Domasnea.    
        Ne este greu sa mai plecam dar suntem aproape de creasta, deci ne punem in miscare. Parasim platoul(Placintica) si incepem sa urcam spre creasta Arjanei. De acum incep sa ni se arate locuri asa frumoase  si  vazute de putini oameni.  Cornereva,

17

începe sa se contureze creasta Muntilor Cernei,

18

iar in spatele meu, dincolo de Cornereva se vede Culmea Ilisovei,

19

Semenic.

20

Vedem Cujmita, Virul Iutii, Stivuta, Zglivarul, Vlascu Mic, Vlascu Mare si mai departe vârfurile înzăpezite spre Godeanu.

21

Apare si Arjana in toata splendoarea si mai in spate vedem si Zascolul(Geantul)  Arjanei,

22

confundat de multi cu Vârful Arjana.

arjana

Iata Virul Iutii

23

si cam ce vedeam noi de acolo de sus.

24

Am ajuns!
 Credeam ca or sa pice rupti, tinând cont ca a fost prima lor drumetie, dar nu. Au tăcut câteva clipe, caci nu le venea sa creadă  cat de frumos era acolo sus. Maria Sa Muntele a mai câstigat cativa admiratori. După ce mâncam  încercam sa asezam crucea grea de fier, doborâta de vanturi, intr-o pozitie mai normala, caci am găsit-o cam departe de vârf si abia am dus-o sus. Nu reusim pentru ca ne dam seama ca a fost rupta prea aproape de soclul de beton in care era înfipta si nu avem cum sa o asezam. Hotăram sa venim pregătiti data viitoare si începem sa coboram. Nu pe unde am venit. Mergem spre Vârful La Lac,

25

Ocolim Piatra lui Manta si ajungem in Parvovita.  Iată Zascolul Arjanei.

26

In timp ce coboram nimeni nu vorbeste, au amutit, se uita toti înapoi cu părere de rău ca nu mai stăm.

27

Promitem însa ca ne vom întoarce pentru ca nu putem sta departe de munte.

Autor: valentin jujea
Vizualizări: 8928, Ultima actualizare: Miercuri, 11 Aug 2010


Comentariu
Fără foto Dan Loghin, Vineri, 16 Iul 2010, 9:41

Excelent! O sa incerc sa va urmez.

valentin jujea valentin jujea, Vineri, 16 Iul 2010, 14:14

Ma bucur. Mai sunt cateva poteci din Topla si Bogaltin la fel de faine.

Fără foto Rodica Mihalache, Sâmbătă, 17 Iul 2010, 12:31

Tot ce tine de Arjana, poate fi denumit intr-un singur cuvant:splendoare!! Felicitari!!

Fără foto cezar jipa, Sâmbătă, 17 Iul 2010, 16:55

am citit pe nerasuflate.o zona pe care, spre rusinea mea, ca om de munte ce ma pretind, nu o cunosc.acum, sa fiu sincer, stiu si motivele, cind eram de 30 nu prezenta interes, eram dupa perioada alpinistica, aveam alte "gusturi", asta mi se parea sub nivelul meu...au trecut anii, in toamna 60, i-as face, dar prea departe de giurgiu, dar, nu se stie, sunt la virsta la care imi plac si chestii tari, cum ar fi vaile alpine din bucegi sau crai, cocoteala pina la un 3b dar si din astea, unde sa mergi, sa privesti, sa uiti de toate necazurile, adica mai domoale dar frumoase.fiind in co, mi-am propus, e o dorinta sa vedem si daca e putirinta(cascaval), cheile rimetilor, ceva vai prin bucegi, creasta picaturii si acele morarului sunt niste dorinte dar astea necesita si ceva materiale...de pedalat pe linga casa, nu ca m-am saturat dar as da la pedale si prin alte zone, combinind muntele cu pedalatul, avem destule locuri ce se preteaza la asa ceva, ehe...multe dorinte, sa vedem cite putem realiza, zisei eu, geaba vointa daca nema putirinta si la mine putirinta este legata strict de cascaval nu de puterea in sine.

valentin jujea valentin jujea, Luni, 19 Iul 2010, 22:41

La cascaval stam cam prost toti. Dar facem si noi ce putem.

Fără foto Adrian Rosca, Marţi, 20 Iul 2010, 11:13

As fi foarte curios sa aflu povestea toponimelor de origine sarbeasca care abunda in zona respectiva, gen Arjana, Biliana, Medved, Bela Reca, etc.

valentin jujea valentin jujea, Marţi, 20 Iul 2010, 12:24

Medved-urs, Bela Reca- rau alb(cred), Biliana nu stiu ce inseamna si nici oamenii locului nu stiu. La fel si despre Arjana.

Fără foto Adrian Rosca, Marţi, 20 Iul 2010, 16:06

Arjana si Biliana sunt nume proprii. De fete.
Intrebarea era de fapt alta: cum de au ajuns toponimele sarbesti (si nu putine) in aceasta zona populata exclusiv de romani?

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 21 Iul 2010, 11:32

Sunt destui de origina slava in zona. Comunitatea croata este/era chiar bine reprezentata.
Numirea locurilor - majoritatea de origine slava nu neaparat sirba - s-a terminat undeva la 1890 dupa "popularea" zonei cu populatie dinspre "zona militara".
Explicatia denumirilor este istorica deja. Numele originale in transliterare: Biljiana si Arjiana (Biliana si Ariana). Sunt macedonene (numele) de fapt, de expresie bulgara/slava.
In fapt Arj(i) ana inseamna "loc cu iarba adevarata/curata/neamestecata".
In fapt Biljiana este locul de pasune al satului vechi spre deosebire de satul nou - roit din primul.
Parerea mea!

Fără foto Adrian Rosca, Miercuri, 21 Iul 2010, 11:58

Totusi, crasovenii (carasovenii), populatie slava de religie catotica, din cate stiu eu doar recent au preluat ideea ca sunt croati. Orisicum, Carasova este destul de departe de zona cu pricina, iar numarul carasovenilor este destul de mic.
O explicatie care as vedea-o eu este ca muntii Cernei erau din vechime o zona de pasunat folosita de oierii slavi (carasoveni sau altii) si care au dat denumirile respective. O asemanare probabila se poate gasi in muntii Cernahora, unde abunda toponimele romanesti, desi in apropiere nu este picior de roman: Brebenescul, Brescul, Turcul, Gutin-Tomnatic, Pietrosul, etc.

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 21 Iul 2010, 13:08

Explicatia cu Cernahora este de-a dreptul simpla: vedeti Maramuresul istoric incepind de la 1260. Muntii Cernahora au "devenit" romani "cu acte in regula" de prin iulie 1368. Deci romanizarea "incepe pe atunci. Oierii vlahi au ajuns pina in Moravia de azi.

Revenind, originea numelor de/din munti "asculta" de alta logica si are alte reguli. In cazul de fata vegetatia "mediteraniana" si climatul puteau permite pasunatul oilor cu mai putina lina si mai multa carne. Iernatul oilor de acest fel era o problema rezolvabila tot catre Mediterana. Deci in spatiul "cultural" slav. Oierii erau mai curind vlahi.
Si acum ajung la o definitie clara dar foarte rar luata in seama: se numeau vlahi acele popoare/populatii care foloseau drept mijloc de (inter) comunicare limba latina (chiar vulgara). Indiferent ce erau ei la origine.
Numele le era dat de populatiile non-latine care nu foloseau curent drept limba de inter-comunicare limba latina (vulgara), de exemplu populatiile germanice (nu germanii).
Un caz actual a fost/este al Uniunii Sovietice (Federatiei Ruse): tadjicii se inteleg cu mordvinii in limba rusa. Noi le spunem rusi dar ei nu sunt asa.
In Caras Severin limba de intercomunicare a fost o perioada mai lunga si mai curind de origine slava. De la includerea in imperiul bulgar.

PS. Asa cum mutatis-mutandis slavona a fost limba de cancelarie si de intercomunicare la nivel ortodox.

Fără foto Adrian Rosca, Miercuri, 21 Iul 2010, 15:00

Da, sunt de acord cu faptul ca explicatia cu Cernahora este simpla, considerand faptul ca pana la 1919 Maramuresul a fost unul. In plus pe versantul estic care a apartinut istoric de Pocutia / Polonia nu sunt toponime romanesti. Si da, originea goralilor (de exemplu) imi este cunoscuta.

Dar tocmai datorita faptului ca oierii erau in marea majoritate vlahi, nu sunt satisfacut de explicatia data referitoare la toponimele din muntii de pe ambele parti ale Cernei. Mai ales ca nu se regasesc in alta parte a tarii.

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 21 Iul 2010, 20:01

Probabil aveti alta/alte explicatii. As dori sa o/le aflu.
Va asigur ca nu tin sa am dreptate sau sa va contrazic. V-ati exprimat nedumerirea si am incercat sa va spun parerea mea.

Daca insa considerati ca discutia se lungeste, putem ramine fiecare la parerea lui.
Trecerea la chestiuni subiective de apreciere (satisfactie) a unei opinii/pareri ma depaseste. In registrul subiectiv nu am cum sa va contrazic. Si nici nu o voi face.

Si, ca si la o interventie a mea anterioara de la o poza din Fagaras, ma opresc aici.
Ma bucur insa ca acum si aici nu am cazut in derizoriu, cum am cazut la acea poza din Fagaras, eu incercind sa discut serios o chestiune, dar in conditii de comentarii anterioare puerile. Ar fi fost ridicol precum muzica simfonica la o nunta cu lautari. Sau "invers": versuri idioate la imagini superbe.

PS. Ma tem insa ca nu am spus (exact) ce anume sustineti ca am spus. Ma refer la vlahi. Revedeti va rog! Multumesc!

Fără foto Adrian Rosca, Miercuri, 21 Iul 2010, 22:42

Referitor la vlahii vorbitori de latina, parerea mea ca toponimele cu pricina sunt mult mai recente decat perioada in care latina vulgara era un fel de engleza a zilelor noastre. Dovada este faptul ca au ramas nealterate, nu ca altele care dateaza din timpul marii migratii slave. Asa ca cred ca mentiunea referitoare la latina vulgaris este 'not applicable', ca sa folosesc limba de circulatie internationala moderna.
In rest ramane cum am mai spus: nu am nicio parere, ci doar am facut un rationament bazat pe o asa zisa similitudine, dar evident fara baza solida. Am auzit si parerea Dvs., dar nu mi se pare deplin multumitoare, datorita motivelor de mai sus. Asa ca astept eventual si altele, pentru a incerca sa-mi formez o opinie:-)

Iar referitor la comentariul Dvs pe marginea acelei poze din Fagaras, ma bucur ca nu ati mentionat si comentariile care au urmat si in special unul din ele:-D

Fără foto Adrian Rosca, Joi, 22 Iul 2010, 0:10

Am gasit ceva indicii (indirecte) in lucrarea:
"Srbi u Rumuniji od ranog srednjeg veka do današnjeg vremena" de dr. Ljubivoje Cerović.

De exemplu, fragmentul urmator (descifrat cu Google Translate):

"Od ranog srednjeg veka Srbi kontinuirano žive u Banatskoj Crnoj Gori, teritoriji između Tamiša i Moriša, istočno od Temišvara. Tokom XV i XVI veka srpske izbeglice su preplavile Istočni Banat. Ovde je do XVIII veka zabeleženo preko 250 naselja u kojima su živeli Srbi. Gotovo sva su imala srpske nazive koji, često, govore i o kraju iz kojeg su doseljenici poticali. I ovde se etnička slika iz osnova promenila tokom XVIII veka, kada u nekoliko velikih talasa dolaze Rumuni iz Vlaške i Erdelja, u manjem broju Nemci, a još manje Mađari. U XVIII veku srpsko stanovništvo se doseljava i u Banatsku Crnu Goru. Ipak, već u XIX veku ogromnu većinu stanovništva u ovoj oblasti čine Rumuni. Jedino su između Tamiša i Moriša ostala 24 srpska naselja u Banatskoj Crnoj Gori, da bi se krajem XIX veka njihov broj smanjio na deset. Na taj način stvoreno je etničko ostrvo - Banatska Crna Gora - koja je u XX veku pretvorena u etničku oazu sa četiri srpska sela.

Na ovakav ishod, kada je reč o prisustvu Srba u Istočnom Banatu, uticala je odvojenost od ostalih krajeva koje su naseljavali Srbi, kao i snažni talasi doseljavanja Rumuna iz Vlaške i Erdelja. Ovome treba dodati izostanak srpskog plemstva, kao i nedovoljno prisustvo srpskog sveštenstva, o čemu govori i podatak da na ovom prostranom području nije postojao ni jedan srpski manastir. Održali su se samo tamo gde su imali dublje korene - u Banatskoj Crnoj gori.

Banatsku Klisuru čini usko područje koje se pruža od ušća Nere do Đerdapa na Dunavu, sa zaleđem koje nadvišavaju obronci Karpata. Sa njom celine čine i sela na levoj obali Nere, koja nose naziv Poljadija. Gotovo svi nazivi naselja su srpskog porekla, što svedoči da Srbi na ovom tlu predstavljaju najstariji etnički sloj, koji u kontinuitetu ovde živi vekovima. Ovde su se Srbi dugo održali u velikom broju, što je, pre svega, posledica neposredne veze sa Srbijom preko Dunava, kao i činjenice da su Klisura nalazila u sastavu Vojne granice. Od nekadašnjih tridesetak srpskih naselja koja su se nalazila od ušća Nere do ušća Černe u Dunav danas je ostalo petnaest.

Više od pola milenijuma planinsko područje gornjeg toka Karaša nastanjuje stanovništvo katoličke vere - Karaševci. Njihovi običaji, delimično i nošnja, a pre svega jezik, govore o njihovom srpskom poreklu iz Timočkog kraja, od Crne reke. Iako u okruženju rumunskog, a kasnije i nemačkog stanovništva, Karaševci su uspeli da se održe. Uprkos vekovnim iskušenjima, zadržali su mnoga obeležja, pre svega leksička, ali i predanja, koja govore o njihovom srpskom etničkom poreklu. Održali su se vekovima u sedam naselja.

U periodu od XV do XVIII veka Srbi su naseljavali i Erdelj, i to područje između Alba Julije, Teviša i Sibinja. Ovamo su došli u nekoliko talasa, koji su usledili posle pada Despotovine, zatim pada Banata i Krišane i propasti Banatskog ustanka. U nemačkom i rumunskom okruženju, bez neposredne veze sa svojim etničkim stablom, Srbi u Erdelju su nestali krajem XVIII veka. O razmerama srpskih seoba, koje kulminaciju dostižu između sredine XV veka, posle pada Despotovine, i sredine XVI veka, posle pada Banata, svedoči podatak koji daje ugarski kralj Matija Korvin u pismu rimskom papi 1483. godine, kada navodi da se tokom protekle četiri godine u njegovo kraljevstvo doselilo preko 200.000 Rascijana. Dva mađarska izvora iz 1542. i 1543. godine Banat nazivaju Raškom, a za Temišvar navode da se nalazi "usred Raške."

ne spune ca acum ceva timp Banatul avea o cu totul alta compozitie etnica, ceea ce ar explica problema. Evident ca istoria oficiala din Romania ne spune cu totul altceva.

Fără foto Dan Loghin, Joi, 22 Iul 2010, 8:34

Va multumesc pentru faptul ca ati continuat discutia in ton serios.

1. Adevarat ca Banatul a avut o alta compozitie etnica. Am subliniat si eu asta inclusiv amintind de anul 1890.
Priviti istoria Republicii Banat, un caz particular interesant.
Dar si Bucovina (de unde ma trag) si Maramuresul au avut o alta compozitie etnica.

2. Sunt de multa vreme convins ca istoria oficiala a Romaniei are solide parti de dilentantism sau/si de politicianism de asemenea diletantist.
Eu insumi am (de-a face!) cu o cu totul o alta istorie a Romaniei din care "ma adap" - fata de "istoria oficiala".

3. Sunt, printre altele, semiotician iar "soft-ul" meu (este o gluma serioasa!) "calculeaza" originile diverselor cuvinte/expresii. In cazul cu totul particular de aici, ambele denumiri sunt SI denumiri de fete. "Soft-ul" m-a condus insa la radacina denumirilor (de fete, daca doriti). Asa cum, de exemplu, Pirvu este un nume/prunume dar la origine insemna ceva simplu: primul nascut.

4. Problema vlahilor este extrem de interesanta.
Dar, la concret, am afirmat ca oierii vlahi (deci cu limba de intercomunicare istorica latina vulgara) din zona Banatului (mai exact care pastoreau in zona Banatului) au capatat drept limba de INTERcomunicare pentru acea zona ceva slav (sirb, daca doriti!). De unde denumirile respective. Am aratat de ce.
Nu doresc sa cataloghez drept romani/aromani/... sau sirbi-croati acei oieri vlahi sau/si pe stapinii lor.
Btw, exista un studiu interesant privind schimbul de populatii in Imperiul Austro-Ungar - la Viena.
Pentru cazul concret in discutie, cazul exotic si "artificial" al denumirilor romanesti din Tara de Foc poate fi similar, ca si exemplu de evolutie a denumirilor montane.

5. Este cu totul adevarat ca meseria/meseriile mele sunt in (cu totul) alte domenii. Dar am cunostinte (as indrazni sa zic!) profunde in zone de interes precum istoria (inclusiv matematica istoriei), geografia si semiotica matematica (strict pentru cazul de fata). Si surse primare bine puse la punct.
Asta insa, este tot atit de adevarat!, nu imi da dreptul decit la opinii personale, mai mult sau mai putin fundamentate sau, eventual, mai mult sau mai putin agreate.
Am insa reperele mele clare (inclusiv situatiile de risc de ridicol) si imi cunosc lungul nasului.

6. Sursele citate de dvs. sunt surse si atit. Opinii. Este tautologic sa spun ca parerea unui sirb nu poate fi decit datoare unei educatii (initiale macar!) in/de spatiu slav.
Or "radacinile" unui astfel de spatiu cultural nu sunt neaparat credibile (chestiune mai mult subiectiva!) pentru un spatiu "vlah" si reciproc. Nu stiu sa va spun de ce.
Mutatis-mutandis, nu inseamna ca Moldova (care la origine NU este un nume slav!) a fost locuita la inceput de "slavi romanizati ulterior" din cnezatul Haliciului doar pentru ca Moldova suna slav.

7. Cunosc putina "slavona" iar textul propus de dvs. este interesant dar cu argumente si dezvoltare "politice".
Mecanica deplasarilor de populatii este un subiect de interes, dar textul este departe de asa ceva. El "povesteste" ce doreste sa spuna, din sau bazat pe surse proprii. E ok si atita tot.

Tin sa va multumesc pentru discutie. Va urez binele acestor timpuri!

Fără foto Daniel Magdu, Marţi, 27 Iul 2010, 15:21

Felicitari Valentin pt. text. De ceva vreme planific sa parcurg acest traseu asa ca am dobandit niste informatii utile datorita acestui text. Apropo de discutia originii toponimelor din zona, aveti in general toti dreptate - pur si simplu amestecul etno-lingvistic si a lasat amprenta si in acesta zona si asta ie firesc, considerand istoria acestei zone mentionate anterior de ambii. La fel avem si in tinuturi Slave din adincul Balcanilor toponime precum Durmitor, Romanija, Stari Vlah, Visitor, Lunga...

valentin jujea valentin jujea, Miercuri, 28 Iul 2010, 21:19

Multumesc Daniel! Ma bucur ca acest text trezeste interesul pentru o zona mai putin stiuta.

Fără foto Rodica Mihalache, Duminică, 15 Aug 2010, 20:18

Frumusetea locului, lasa comentarii mai mult sau mai putin deosebite, dar orice-ar fi, indiferend de treducere, ce-i frumos place oricui!!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii