Jurnale - Piatra Arsa-Omu-Malaiesti
Sfarsit de vara. Am plecat pentru doua
zile sa facem un traseu spre Omu. Am ales Sinaia-Poiana Stanii-Piatra
Arsa-Babele-Omu urmand ca acolo sa alegem in functie de timpul ramas sa coboram
pe Valea Cerbului sau prin Malaiesti. Sambata 27 August 2005. Am plecat din
Bucuresti cu personalul de 6: 10. Din Sinaia am urmat marcajul dunga albastra spre
Poiana Stanii. La un momentdat a aparut o bifurcatie, o poteca direct spre Poiana
Stanii si una ce trece si pe la stancile Franz Joseph. Am avut inspiratia sa o
alegem pe a doua. Panorama ce se deschide de pe platforma amenajata acolo este
incredibila si cuprinde aproape intreaga Valea Prahovei. Inca 5 minute si am fost
in Poiana Stanii (1265m) pentru prima oara. Poiana plina de capite de fan. Traseul
ce urca de aici spre Piatra Arsa l-am fii facut pentru prima oara. Din pacate
marcajul prost a facut sa ne trezim pe soseaua Sinaia-Cota 1400 si am urmat de
acolo traseul dunga rosie spre Piatra Arsa pierzand astfel ore destule. Am lua
apa de la Fantana lui Davila (aproximativ cota 1250m) si ne-am continuat
urcusul. La Cota 1400 puzderie de masini, gratare si pantofi cu tocuri. Noroc ca
gloata se oprea la Valea cu Brazi (1510m). Am urcat pe traseul de vara si de la
stancile La Cetate am cotit-o spre Piatra Arsa urmand marcajul dunga galbena.
Vremea superba a fost tulburata de un val de ceata ce a trecut la fel de
repede cum a si venit. Intr-un minut am pozat Varful cu Dor (2030m) mai intai in
toata splendoarea lui, acoperit de ceata si din nou cu cer senin. Trecand pe sub
Cabana Miorita (1987m) si linia telecabinei am ajuns in Saua
Calugarului (1950m). Am regretat ca nu am avut timp sa urcam si pe
Furnica (2003m). Prin padurea de jnepeni am ajuns la Cabana Piatra Arsa (1950m). Am
ajuns la Babele cand incepuse sa se lase frigul. In poate ultima zi frumoasa a
anului lumea urcase puhoi aici cu telecabina si lasase gramezi de gunoi. Coada la
coborare era pe masura. M-am bagat in cort si am dormit o ora dupa care am aprins
focul. Sapte corturi peste noapte. Am stat la povesti cu doi baieti si doua fete
din Severin ce veneau pentru prima oara in Bucegi. Erau dezamagiti de nesimtirea
celor de la cabana pe care o mai testasem si eu intrecut pe propria piele. A fost
o noapte friguroasa, cerul innorat prevestea furtuna. Am avut noroc insa sa
nu ploua iar dimineata vremea era din nou superba. Duminica 28 August. Cateva poze
la Sfinx si am pornit-o spre Omu urmand acelasi marcaj dunga galbena. Cand am
ajuns langa Valea Cerbului si urma sa o luam spre Omu pe traseul de vara s-a
lasat o ceata deasa sa o tai cu cutitul.
In 5 minute s-a ridicat si ne-am continuat drumul. Am
mai facut o pauza in Saua Vaii Cerbului admirand Mecetul Turcesc. In limba turca
mecet inseamna biserica. Nu cred ca era cazul de cuvinte turcesti. Sub mecet isi
are izvoarele Ialomita. Pana aici poteca mi s-a parut mai degradata ca in alti
ani. Ajunsi pe Omu am zabovit un sfert de ora cat sa facem poze si sa ne odihnim
putin. Dupa o scurta discutie am ales sa coboram in Malaiesti pe traseul de
vara. Am luat-o pe marcaj dunga albastra nu inainte de a arunca o privire spre
Varful Bucsoiu (2492m). Mereu mi s-a parut ami impunator decat Omu. Am coborat
serpentinele stranse de pe peretii vaii glaciare si am ajuns pe terasa glaciara
a II-a (1915m). Cativa magarusi pasteau linistiti deparet de rautatile lumii. Inca
o scurta coborare si am ajuns la Cabana Malaiesti (1720m). Am dormit de cateva ori
la cort aici si valea este superba noaptea.
Am ales sa nu o mai luam pe Take Ionescu si pentru
divertisment am luat-o pe La Glajerie. Am urmat dunga albastra pana in Poiana
Ferigii de unde am luat-o pe marcajul cruce albastra. Aici am mancat si ne-am luat
apa. Nu mancasem de la Babele iar apa nu mai luasem de la Fantana lui Davila. Am
urcat la Cabana Diham (1320m) si am avut surpriza sa vedem ca lucrarile de aici
au mai avansat si exista chiar si posibilitati de cazare. Totusi o caruta tocmai
iesea din curte plina cu lemne ascunse sub fan. Si la munte e tot Romania. Am avut
proasta inspiratie sa nu o luam pe la Cabana Poiana Izvoarelor (1444m). O luna mai
tarziu corpul central a ars si noi am pierdut ocazia sa mai vedem poiana asa cum
era. Am urmat marcajul triunghi albastru prin Saua Baiului (1363m). Dupa un scurt
popas in camping la Gura Diham am plecat spre Busteni apoi spre tristul
Bucuresti. Serviciul ne-a impiedicat sa mai stam macar o zi. A fost ultima mea
tura insotit de cort pe 2005. Public cu intarziere tura dar mai bine mai tarziu
decat niciodata. | Autor: Ionel Perju Înscris de: Ionel Perju Vizualizări: 19580, Ultima actualizare: Luni, 11 Aug 2008 | Legaturi cu Ghidul Montan:
|
O poză: [N-am găsit] |
|
Un articol: [N-am găsit] |
|
Un traseu:
|
|
|