Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Tura la Varful Omu

Bookmark and Share

Tura la Varful Omu

Data: 2-4 ianuarie 2008

 

Participare:

 

-      Tura la Vârful Omu: Mihai Radu, George Matei, Gigi Nedelcu, Maria Nedelcu, Nelu Tamaş, Bogdan Drăgoi, Darius Vasile Şerbănescu, Cezar Crican, Cătălin Bivolaru;

 

-      Tura pe Valea Horoabelor: Nicu posta, Marius Prundaru, George Toncian (Braşov), Ileana Bocanciu;

 

Descriere:

 

Tura la Vârful Omu a devenit deja tradiţională aşa că lumea interesată s-a pregătit din timp. Grupul mare a plecat de vineri  dimineaţă, lăsând maşinile la Centrul de Agrement “Cerbul” Brătei. Au urcat, dar nu pe traseul clasic ci pe sus, pe la stână, coborând pe un vâlcel, undeva mai sus de Cabana Scropoasa. Încercare destul de solicitantă însă, cu bagajul greu şi cu zăpada măricică. Au sosit pe seară la Cabana Diana şi s-au cazat aici, în condiţiile ştiute, adică ospitalitate maximă, dar căldură mai pe sponci…

 

Sâmbătă dimineaţa s-a dat startul spre Vârful Omu pe o vreme frumoasă dar foarte rece. Urcarea s-a făcut pe Piciorul Babelor iar întoarcerea pe Vale Obârşiei. Nu au fost problem deosebite, doar vântul şi-a făcut de cap pe creastă, biciuindu-i cu nădejde pe cei fără cagulă. Au sosit înapoi în jurul orelor 19: 00, cu un popas pentru reîmprospătarea forţelor la Cabana Padina.

 

Pentru echipa celor care au ales să plece de sâmbătă dimineaţa, traseul a fost parcurs până la Cabana Diana cu maşina lui George. Am sosit în jurul orelor 12: 00 şi am mâncat puţin, apoi am pornit cu hotărâre către Valea Horoabelor, aşa cum ne propusese Nicu, având în vedere că avea de recuperat un piolet, lăsat acolo de mai bine de un an. Am intrat în vale. Iniţial erau câteva urme, care apoi s-au pierdut. Am urcat cu nădejde, având bagaje uşoare dar cu mare atenţie pentru că zăpada era proaspătă pufoasă şi destul de mare. Frigul ne însoţea şi pe noi, fără excepţie. Cascada Burlacului era o splendoare de gheaţă iar padurea de o sălbăticie netulburată.

 

La săritoarea mare, cineva (Vali Băcanu – am aflat ulterior) îşi făcuse milă să pună un brăduţ, mititel şi pricăjit, dar fără de care nu am fi putut trece mai departe. Am găsit cu destulă dificultate cablurile prin zăpadă, în porţiunile unde acestea sunt montate şi din cauza zăpezii şi a gheţii nici celelelte săritori şi porţiuni aparent mai uşoare, nu au fost prea simplu de depăşit. În special partea finală a văii care se parcurge foarte repede pe timp frumos, ne-a dat mult de furcă, datorită faptului că zăpada nu era suficient de întărită ca să ne ţină dar destul de mare pentru a acoperi o parte din bolovani, printre care scăpam adesea.

 

Partea bună a lucrurilor a fost că am găsit imediat pioletul, fix în locul indicat de Nicu şi l-am recuperat. Am luptat apoi din greu să ieşim în Drumul Hoţilor dar odată ajunşi pe Culmea Bătrâna, întunericul a început să ne învăluie. Nu că peste zi ar fi fost mai cald, dar odată cu noaptea şi cu oboseala acumulată, frigul devenea din ce în ce mai pătrunzător. Cu toate acestea am ţinut drumul, chiar dacă aparent am mers mai mult, pentru că era cea mai sigură variantă. Am sosit la Salvamont în jurul orelor 18: 00 şi ne-am încălzit cu câte un ceai şi un vin fiert. La Diana am ajuns pe la 19: 00, puţin în urma grupului mare, întors de la Omu.

 

Cum în camera nu era prea cald, ne-am cuibărit în bucătărie, unde împreună cu Salvamontul am dat-o pe ciorbe, bancuri şi ţuică fiartă. Ne-am culcat tot târziu, ca de obicei la munte.

 

Duminică dimineaţă, grupul de Omu s-a retras în acelaşi mod, adică pe jos, mult mai câştigat însă decât noi, care am dat târcoale vreo trei ore pe lângă maşina lui George (un Fiat pe motorină), care îngheţase tun. Abia am reuşit să o pornim, după zeci de insistenţe. În fine, în jurul orelor 15: 00 ne-am reunit la Fieni pentru o sarma, o ciorbă, ori un pahar de vin.

 

Ileana Bocanciu

 

Asociaţia de Turism Chindia

Autor: Ileana Bocanciu
Înscris de: Ileana Bocanciu
Vizualizări: 10080, Ultima actualizare: Joi, 8 Ian 2009



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Comentariu
Adrian Negrean Adrian Negrean, Duminică, 25 Ian 2009, 23:47

Felicitari pentru tura si cat mai multe zile frumoase la munte, acolo unde ne este locul noastra celor ce iubim muntele mai mult decat orice. Numai bine:-P

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii