Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Mountain guide - Evoluţia Văii Buzăului

Bookmark and Share

Evoluţia Văii Buzăului

      De-a lungul timpului cursul de apa al Buzaului a fost studiat de numerosi cercetatori printre care amintesc pe Schilling, Orghidan. N, Grigore posea, V. Garbacea, M. Iancu, M. Ielenicz s.a.
      Un prim aspect in evolutia vaii ce este studiat, este originea vaii transversale a Buzaului.astfel s-a pus sub semnul intrebarii formarea buzaului intre localiatile Intorsura Buzaului si saau.
      Originea vaii transversale a fost pus ain discutie pentru prima oara de catre Schilling.el admitea ca Buzaul muntean a patruns in Transilvaniacaptand vaile ce drenau depresiunea Intorsurii si care se varsau spre olt. Astfel, captareas-a produsla circa 40 m deasupra albiei actuale a depresiunii, iar vaile anterioare se dirijau spre nord peste actuala vale a paraului Ladautului Mare (Hamas). Cauza captarii o pune pe seama cantitatii mari de precipitatii ce ar fi cazut in acel timp pe versantul sudic al Carpatilor. Dupa captare, Buzaul s-ar fi adancit dand nastere teraselor de 5-6 m si 3-4 m.
      Alti cercetatori aduc argumente in favoarea antecedentei.
      A. Nordon (1931) aduce ca argument existenta in lungul vaii, a suprafetelor de eroziune ce sunt bombate in sectorul central Siriu-Penteleu, existenta suprafetelor le pune pe seama tectonicii.
      N. Orghidan (1939) combate ipoteza captarii, aratand ca prezenta suprafetelor de eroziune de pe rama nordica a Carpatilor de la Curbura si in defileul Buzaului, indeosebi cea de 1000 si 1240-1550 m constituie un argument in sprijinul antecedentei.
      Grigore Posea si V. Garbacea sustin formarea Buzaului prin antecedenta, aratand ca nivelul de baza al Depresiunii Brasov mai coborat si din imediata vecinatate a Buzaului (la Intorsura), si ridicarile mai intense pe aliniamentul Siriu-Penteleu, n-ar fi permis realizarea unei captari dinspre sud.
      Grigore Posea (1971) sustine teoria antecedentei, considerand ca Buzaul avea obarsia initiala pe rama sudica a Muntilor Harghitei. Datorita formarii Depresiunii Brasov, paleoreteaua nordica este desfiintata, fiind urmata de atacurile raurilor brasovene asupra afluentilor Buzaului. Un alt moment in evolutia Buzaului a fost formarea defileului ce s-a datorat antecedentei.
      Intr-un studiu aparut in 1961, Traian Naum argumenteaza antecedenta pe baza existentei a 5 nivele de eroziune, indicate si pe harta.
      M. Iancu explica, intr-un articol din 1971 formarea cotului Buzaului dintre localitatile Vama Buzaului si Crasna ca fiind dicatata de 3 cauze legate de neotectonica:
      - falia Dalnic a impus orientarea sectorului vestic al vaii catre nord si deplasarea spre est a raului.
      - subsidenta din cadrul depresiunii a determinat concentrarea sistemelor hidrografice
      - "cordiliera cristalina" acoperita de o cuvertura de sedimente paleogene si cretacice s-a opus trecerii raului spre nord
      Un alt geograf de seama ce vine in sprijinul formarii Buzaului prin antecedenta este Mihai Ielenicz care in numeroase studii dintre care cel mai recent in 1984 admite existenta a 5 nivele de eroziune in bazinul superior al Buzaului: nivelul Chirusca la 1600-1450, nivelul Penteleu-Podul Calului la 1400-1250 m, nivelul Buzaului la 1200-1000 m, nivelul Intorsurii Buzaului la 800 m si nivelul inferior montan la 650-600 m.
      Sub semnul incertitudinii a fost pusa si formarea Buzaului in aval de Nehoiasu.
      Astfel N. Popp (1934) presupune un paleocurs orientat est-vest, ce ar fi urmarit cuveta Drajna dupa exondare. Se deduce ca trecerea Buzaului pe actualul curs s-a datorat unei captari.
      Grigore Posea (1967) respinge aceasta supozitie, aratand ca directia Buzaului nord-sud, e axata pe sedimentarul miocen ce acoperea paleogenul pana la Siriu. Concluzia ar fi ca acest sector ar avea caracter epigenetic. Traseul actual a fost mostenit din sarmatian.

      Bibliografie

      -Ielenicz. M (1971), Probleme de geomorfologie in bazinul superior al Buzaului, in "Geografia judetului Buzau si a imprejurimilor", Buzau
      -Ielenicz. M (1973), Evolutia retelei hidrografice din Carpatii de Curbura, in"Din geografia judetului Buzau"
      -Naum. Tr (1961), Platformele si nivelel de eroziune din Carpatii si Subcarpatii de Curbura, in "An. Univ.<>.st.nat, geol-geogr, an 10, nr 27
      -Orghidan, N (1969) Vaile transversale din Romania. Studiu geomorphologic. Edit Acad Rom. Bucuresti
      -Posea Gr (1967) Antecedenta si captare la vaile transversale carpatice. Lucrari stiintifice. nr 1. Oradea
      -Posea Gr (1971), Evolutia vaii Buzaului, in "Geografia judetului Buzau si a imprejurimilor", Buzau

Author: Cornel Sora
Uploaded by: Cătălin Olteanu
Views: 9180, Last update: Fri, Aug 8, 2003



Links to the Mountain Guide:
Muntii SIRIU  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Siriu Bai-Valea Siriului Mic-Gura Vaii Milea-Valea Milea-Lacul Sec-Poarta Vinturilor-Saua La Izvorul Urlatoarea Mare-Valea Urlatoarea Mare-Crasna

 

Login or register to comment