Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Mountain guide - Munţii Buzăului

Bookmark and Share

Munţii Buzăului

       Aceasta zona montana, deosebit de pitoreasca, apare sub forma unor asocieri de culmi, fragmentate de cursurile superioare ale afluentilor Buzaului. Sunt despartiti de Muntii Vrancei prin vaile superioare ale Slanicului si Bascei Mici, deMuntii Ciucas in vest, prin vaile Teleajenului si Buzaului superior, iar la nord, de Muntii Intorsurii prin depresiunile Intorsura Buzaului si Comandau.
       Altitudinal sunt cuprinsi intre 900 si 1700 m, altitudinea maxima inregistrandu-se in varful Penteleu-1772 m.
       Geologic, muntii apartin in cea mai mare parte flisului paleogen, dominat de gresii, marne, argile, uneori de conglomerate.

              - Subunitati
       1. Muntii Penteleu sunt situati intre vaile Basca Mare si Basca Mica, constituind compartimentul estic al Muntilor Buzaului. Culmea principala are o orientare nord-sud, avand altitudini de 1500-1700 m. Aceasta culme incepe in sud cu varful Piciorul Caprei(1520 m) si se continua cu varful Penteleu, Crucea Fetei si Ciulianos (1602 m). De o parte si de alta se dezvolta culmi secundare, relativ netede, cu altitudini de 1200-1400 m.
       2. Muntii Podul Calului se desfasoara intre vaile Basca Mare si Buzau.au altitudini mai reduse, altitudinea maxima atingand 1440 m in varful Podul Calului.sunt puternic fragmentati de vai, in special de raul Casoca si afluentii sai. Sunt alcatuiti din marne, gresii si sisturi argiloase, dispuse in alternanta si pe grosimi diferite.
       3. Muntii Siriu formeaza compartimentul vestic al muntilor buzoieni. Sunt situati la vest de raul Buzau. Partea superioara a muntilor depaseste frecvant 1600 m, parte ce corespunde flancului unui sinclinal suspendat. Altitudinea maxima de 1668 m se inregistreaza in varful Malaia. Pe latura estica a culmii Malaia se gaseste suspendat La cul Vulturilor (Lacul fara Fund), la 1440 m altitudine, al carui origine este controversata: glaciara si nivala, nivala combinata cu procese periglaciare, formate pe o suprafata structurala sau prin procese de alunecare(Geografia Romaniei 3, 1987, pag 197).
       Valea Siriu separa din culmea principala catre sud un mic masiv montan numit Monteoru(1345 m).
       4. Cumea Ivanet se desfasoara in sudul Muntilor Buzau. Structural, aceasta culme cu orientare nord-vest-sud-est, corespunde unui sinclinal suspendat.altitudinal depaseste rar 1000 m, maximum fiind inregistrat in varful omonim de 1191 m.

              - Clima
       Pozitia geografica si orografia imprima climatului un caracter specific, cu influente oceanice pe versantii nord-vestici si continentale, pe cei sud-estici. Astfel in zonele inalte temperatura medie anuala nu depaseste 2 grade Celsius, iar precipitatiile depasesc 900 mm/annual.
              - Vegetatia din aceasta zona se prezinta sub forma a doua etaje, un etaj subalpin, cu pajisti subalpine si tufe de ienupar si afin, iar pe de alta parte intalnim etajul padurilor in care predomina molidul si fagul.

              - Cadrul uman
       Populatia acestor zone se ocupa cu cresterea animalelor, prelucrarea lemnului si valorificarea potentialului hidroenergetic. Marea majoritate a populatiei traieste in asezari rurale mici sau mijlocii, prezente mai ales pe Buzau sau Basce. Exista si doaua orase mici, sub 25.000 locuitori, Nehoiu si Intorsura Buzaului.

       Amenajarea complexa a bazinului Buzaului se traduce prin ridicarea a doua baraje(Siriu si Ciresu) si a doua uzine hidroelectrice(Nehoiasu si Surduc), ce urmeaza sa insumeze o putere totala de 228 MW.
       Barajele sunt realizate din anrocamente, cel de la Siriu cu miez de argila, iar cel de la Surduc cu masca de beton armat, primul avand o inaltime de 135 m, iar al doilea de 63 m, in spatele acestora formandu-se lacurile corespunzatoare(Gr. Pop, 1996, pag203-207).
       Spatiul montan este strabatut de D. N Buzau-Brasov, ce permite legatura intre orasul Buzau si Depresiunea Brasov, la care se adauga o serie de drumuri judetene si forestiere amenajate de-a lungul vailor.
       Industria este reprezentata prin unitatile de caramida si prefabricate de la Intorsura Buzaului si prin prelucrarea lemnului si a materialelor textile la Nehoiu.


       Bibliografie
       Ielenicz, M (1984), Muntii Ciucas-Buzau. Studiu geomorphologic. Edit. Academiei Romane, Bucuresti.
       Ielenicz, M (1973), Regionarea Carpatilor de Curbura, in "Din geografia judetului Buzau", Buzau
       Pop, P, Grigor (2000), Carpatii si Supcarpatii Romanesti, edit Presa universitara Clujeana, Cluj Napoca
       Posea Gr., Ielenicz, M., Popescu. Dida., Popescu. C (1971) Judetul Buzau, edit Academiei Romane, Bucuresti

Author: Cornel Sora
Uploaded by: Cătălin Olteanu
Views: 16330, Last update: Fri, Aug 8, 2003



Links to the Mountain Guide:
Muntii SIRIU  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Siriu Bai-Valea Bradului-Coltii Balei-Coltii Bocirnei, Sub Varful Siriu-Poarta Vinturilor-Lacul Sec-Fetele Maliiei-Culmea Blogii-Valea Siriului Mic-Siriu Bai

 

Comment
Fără foto Dan Loghin, Fri, Aug 8, 2003, 4:26 pm

Ati putea sa imi raspundeti la urmatoarele intrebari? Este vorba strict de text.

Iata-le:
1. Este adevarat ca, daca vom include si Muntii Tatarului in Muntii Buzaului, este posibil ca acestia sa nu fie fragmentati numai de cursurile superiore ale afluentilor Buzaului? Ci si de afluenti ai lui Teleajen?
2. Este adevarat ca o culme incepe dintr-un virf, in cazul de fata, de exemplu, vf. Piciorul Caprei? Deci ar trebui sa se termine tot printr-un virf? Atunci o culme secundara, de tipul Milea-Viforita, care se termina intr-o padure pina acum sau in riu, unde se termina si unde incepe?
Pe de alta parte, orice virf este sau poate fi punctul de inceput al unei culmi? Atunci culmile pot fi si platouri sau platforme (de exemplu Borascu)?
3. De ce credeti ca riul Casoca poate fi atit de special pentru a fragmenta atit de puternic Muntii Podul Calului? Diferenta dintre suprafata bazinului hidrografic al respectivului riu si suprafata totala a muntilor respectivi este cu totul semnificativa. Apropo, ati putea sa imi spuneti unde se termina Muntii Podul Calului (1.439m), in partea lor de nord sau nord-vest, de exemplu?
4. Muntii buzoieni sunt aceeasi cu Muntii Buzaului? Muntii Intorsurii sunt si ei buzoieni? Sau Muntii Ciucas in zona piriului Strimbu, considerat, de multi autori, izvorul principal al Buzaului?
5. In legatura cu suspendarile din partea de est a culmii Malaia (Maliia), putem considera si Coltii Balei ca facind parte dintre acestea?
6. Se scrie corect "al carui origine" sau "a carui origine"?
7. Daca o culme incepe si se termina cu un virf, cum poate o vale (Siriu) sa separe o culme (in doua?)? Poate separa un masiv, sau un munte, sau chiar niste munti?
8. Cum poate sa se desfasoare culmea Ivanet (Ivanetului) NV-SE, cum scrieti, si nu NE-SV? Am orientat altfel cumva propria harta si propria convingere din teren?
9. Ati luat datele privind clima din Geografia Romaniei? La fel si in cazul vegetatiei?
10. Conform legislatiei in vigoare, populatia nici unei zone nu are voie sa se "ocupe cu valorificarea potentialului hidroenergetic" - bun in patrimoniul statului. Cunoasteti astfel de valorificari locale?
11. Ati fi putut scrie, tot atit de bine, ca orasele respective au sub 15.000 locuitori? Altfel dati impresia ca puteati scrie chiar sub 100.000 de locuitori.
12. Cum puteti traduce o amenajare complexa printr-o ridicare? Realizati, desigur, ca cifra de 228 MW poate sa insemne puterea instalata, totala daca vreti, dar instalata. Diferentiati puterea instalata de puterea nominala sau de puterea teroretica a unei amenajari sau uzine hidroelectrice (nu-i chiar totuna!), fie ea si complexa, sau de puterea efectiva? Ce sunt lacurile corespunzatoare? Nu orice lac are baraj si nici invers!
13. Muntii Siriu sunt "situati la vest de riul Buzau". Pot fi, in aceeasi masura, situati si la sud de riu si chiar la est sau sud est de riu? Ma gindesc la "intorsura" Buzaului, care pare a semana cu o potcoava in centrul careia se afla muntii in discutie.
14. Prin prelucrarea materialelor textile (interesanta exprimare!) va ginditi la camasi?
15. Unitatea de caramida este totuna cu unitatea de masura a caramizilor? Caramida este un prefabricat?
16. Devreme ce sustineti ca, altitudinal, Muntii Buzaului sunt cuprinsi intre 900 si 1700 m (!), cum poate un drum, fie el si national, sa-i strabata, el, drumul, neatingind nicicind cei minimum 900 m altitudine in "spatiul montan" respectiv? In plus, la cine se adauga "seria de drumuri judetene si forestiere": la spatiul montan, la DN sau la legatura?

Doresc sa fiu limpede, nu exista nici o intentie ironica in intrebarile de mai sus. Pur si simplu vreau sa determin de ce, in activitatea mea de ghid, atunci cind o fac, uneori exista discrepante mari intre ceea ce stiu si ceea ce se scrie? Si care mi se imputa uneori mie, semn ca am ramas in urma cu actualizarea cunostintelor.

Multumesc anticipat pentru raspunsuri.

Comments for this article
Login or register to comment