Mountain guide - Munţii Buzăului

       Aceasta zona montana, deosebit de pitoreasca, apare sub forma unor asocieri de culmi, fragmentate de cursurile superioare ale afluentilor Buzaului. Sunt despartiti de Muntii Vrancei prin vaile superioare ale Slanicului si Bascei Mici, deMuntii Ciucas in vest, prin vaile Teleajenului si Buzaului superior, iar la nord, de Muntii Intorsurii prin depresiunile Intorsura Buzaului si Comandau.
       Altitudinal sunt cuprinsi intre 900 si 1700 m, altitudinea maxima inregistrandu-se in varful Penteleu-1772 m.
       Geologic, muntii apartin in cea mai mare parte flisului paleogen, dominat de gresii, marne, argile, uneori de conglomerate.

              - Subunitati
       1. Muntii Penteleu sunt situati intre vaile Basca Mare si Basca Mica, constituind compartimentul estic al Muntilor Buzaului. Culmea principala are o orientare nord-sud, avand altitudini de 1500-1700 m. Aceasta culme incepe in sud cu varful Piciorul Caprei(1520 m) si se continua cu varful Penteleu, Crucea Fetei si Ciulianos (1602 m). De o parte si de alta se dezvolta culmi secundare, relativ netede, cu altitudini de 1200-1400 m.
       2. Muntii Podul Calului se desfasoara intre vaile Basca Mare si Buzau.au altitudini mai reduse, altitudinea maxima atingand 1440 m in varful Podul Calului.sunt puternic fragmentati de vai, in special de raul Casoca si afluentii sai. Sunt alcatuiti din marne, gresii si sisturi argiloase, dispuse in alternanta si pe grosimi diferite.
       3. Muntii Siriu formeaza compartimentul vestic al muntilor buzoieni. Sunt situati la vest de raul Buzau. Partea superioara a muntilor depaseste frecvant 1600 m, parte ce corespunde flancului unui sinclinal suspendat. Altitudinea maxima de 1668 m se inregistreaza in varful Malaia. Pe latura estica a culmii Malaia se gaseste suspendat La cul Vulturilor (Lacul fara Fund), la 1440 m altitudine, al carui origine este controversata: glaciara si nivala, nivala combinata cu procese periglaciare, formate pe o suprafata structurala sau prin procese de alunecare(Geografia Romaniei 3, 1987, pag 197).
       Valea Siriu separa din culmea principala catre sud un mic masiv montan numit Monteoru(1345 m).
       4. Cumea Ivanet se desfasoara in sudul Muntilor Buzau. Structural, aceasta culme cu orientare nord-vest-sud-est, corespunde unui sinclinal suspendat.altitudinal depaseste rar 1000 m, maximum fiind inregistrat in varful omonim de 1191 m.

              - Clima
       Pozitia geografica si orografia imprima climatului un caracter specific, cu influente oceanice pe versantii nord-vestici si continentale, pe cei sud-estici. Astfel in zonele inalte temperatura medie anuala nu depaseste 2 grade Celsius, iar precipitatiile depasesc 900 mm/annual.
              - Vegetatia din aceasta zona se prezinta sub forma a doua etaje, un etaj subalpin, cu pajisti subalpine si tufe de ienupar si afin, iar pe de alta parte intalnim etajul padurilor in care predomina molidul si fagul.

              - Cadrul uman
       Populatia acestor zone se ocupa cu cresterea animalelor, prelucrarea lemnului si valorificarea potentialului hidroenergetic. Marea majoritate a populatiei traieste in asezari rurale mici sau mijlocii, prezente mai ales pe Buzau sau Basce. Exista si doaua orase mici, sub 25.000 locuitori, Nehoiu si Intorsura Buzaului.

       Amenajarea complexa a bazinului Buzaului se traduce prin ridicarea a doua baraje(Siriu si Ciresu) si a doua uzine hidroelectrice(Nehoiasu si Surduc), ce urmeaza sa insumeze o putere totala de 228 MW.
       Barajele sunt realizate din anrocamente, cel de la Siriu cu miez de argila, iar cel de la Surduc cu masca de beton armat, primul avand o inaltime de 135 m, iar al doilea de 63 m, in spatele acestora formandu-se lacurile corespunzatoare(Gr. Pop, 1996, pag203-207).
       Spatiul montan este strabatut de D. N Buzau-Brasov, ce permite legatura intre orasul Buzau si Depresiunea Brasov, la care se adauga o serie de drumuri judetene si forestiere amenajate de-a lungul vailor.
       Industria este reprezentata prin unitatile de caramida si prefabricate de la Intorsura Buzaului si prin prelucrarea lemnului si a materialelor textile la Nehoiu.


       Bibliografie
       Ielenicz, M (1984), Muntii Ciucas-Buzau. Studiu geomorphologic. Edit. Academiei Romane, Bucuresti.
       Ielenicz, M (1973), Regionarea Carpatilor de Curbura, in "Din geografia judetului Buzau", Buzau
       Pop, P, Grigor (2000), Carpatii si Supcarpatii Romanesti, edit Presa universitara Clujeana, Cluj Napoca
       Posea Gr., Ielenicz, M., Popescu. Dida., Popescu. C (1971) Judetul Buzau, edit Academiei Romane, Bucuresti