Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Romanian legislation - Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002

  • Alpinet
  • Articole
  • Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002
Bookmark and Share

Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002

Bradul element al ecologiei spirituale romanesti - BRADUL ELEMENT AL ECOLOGIEI SPIRITUALE ROMÂNESTI Conifer înalt pâna la 50 m, bradul (Abies alba) este cunoscut si pretuit de români din vremuri imemoriabile. În cele mai multe dintre localitati este numit simplu "brad" sau "brad alb" în altele "brad nemes". Uneori este confundat cu molidul (Picea abies), numit si "molit", "molift", "molin" sau "brad rosu". Deosebirile principale între brad si molid constau în culoarea scoartei (alburie la brad, rosietica la molid), în aspectul coroanei arborilor maturi (rotunjita la vârf si cu ramurile orizontale la brad, ascutita la vârf si cu ramurile lasate în jos la molid) si morfologia frunzelor (turtite dorso-ventral si cu doua dungi argintii pe dos la brad si patrumuchiate si verzi închis la molid). Cele doua specii se deosebesc si în ceea ce priveste conurile (femele), erecte (ridicate în sus) la brad si nutante (aplecate în jos) la molid.... [toată pagina]
Efectele poluarii de la Copsa Mica - EFECTELE POLUARII DE LA COPSA MICA ASUPRA PADURILOR SI ASPECTE ALE ACTIUNII DE RECONSTRUCTIE / REÎMPADURIRE A TERENURILOR AFECTATE Dezvoltarea industriala promovata înainte de 1990, pe de o parte, si slaba preocupare pentru protectia mediului, pe de alta parte, au dus la cresterea suprafetelor din fondul forestier, afectate de diferite procese de poluare. Zona Copsa Mica este recunoscuta pentru poluarea intensa si gradul avansat de deteriorare a calitatii mediului. Suprafata afectata se întinde de-a lungul vaii Târnava Mare, mai ales între localitatile Dumbraveni (la est) si Blaj (la vest), însumând 180750 ha, din care 31285 ha fond forestier si 149465 ha teren agricol. Din aceasta, o parte este grav poluata, unde cel putin unul sau doi poluanti principali depasesc limitele maxime admisibile. Este vorba de 3245 ha de fond forestier si 18630 ha de teren agricol. Arborii sunt... [toată pagina]
Legislatie de mediu - LEGISLATIE DE MEDIU CONVENTII INTERNATIONALE PENTRU OCROTIREA NATURII Conventia de la Rio de Janeiro (adoptata în anul 1992) are ca scop protectia biodiversitatii, folosirea durabila a resurselor de mediu, împartirea judicioasa a avantajelor care decurg din folosirea resurselor genetice, precum si asigurarea resurselor financiare necesare în acest scop. Pe baza conventiei Partile Participante trebuie sa elaboreze strategii si programe nationale pentru pastrarea biodiversitatii si folosirea durabila a acesteia, iar prevederile acestor strategii sa fie parte integranta din planurile si politicile economice. Primul pas în eleborarea acestor strategii este identificarea componentelor biodiversitatii care trebuie protejate. Astfel, conventia prevede ocrotirea sistemelor ecologice si mediilor de viata care adapostesc o diversitate specifica ridicata si numeroase specii endemice si... [toată pagina]
Breviar Ecologic - BREVIAR ECOLOGIC POLUAREA SOLULUI DIN BAZINULUI HIDROGRAFIC AMPOI, DATORATA INDUSTRIEI DE LA ZLATNA S. C. Ampellum S. A. si R. A. Exploatarea Miniera Zlatna sunt sursele de poluare majore care fac ca zona industriala Zlatna sa ocupe un loc "fruntas" între "ctitoriile epocii de aur" construite/dezvoltate fara a se tine seama în mod suficient de aspectele legate de protectia mediului si nu în ultimul rând de sanatatea oamenilor din zona. Platforma industriala Zlatna produce anual peste 42.400 tone de zgura metalica si 70 - 120 tone de prafuri metalurgice. În prezent poluarea a afectat profund peste 40.000 ha terenuri agricole, 50.000 ha de padure, modifcari ale reliefului prin favorizarea proceselor de ravenatie, eroziune a solului, etc. Continutul de humus este redus, variind de la 8, 12% în straturile superioare ale solului pâna la 0, 2% în cele inferioare. Aceasta reducere a... [toată pagina]

Author: Ecotur Sibiu (ONG)
Uploaded by: Daniel Verniş
Views: 5879, Last update: Fri, Dec 12, 2003


Login or register to comment