Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Romanian legislation - Buletin informativ de mediu, nr. 14 / iunie – august 2004

  • Alpinet
  • Articole
  • Buletin informativ de mediu, nr. 14 / iunie – august 2004
Bookmark and Share

Buletin informativ de mediu, nr. 14 / iunie – august 2004 - Valea Adancatei

VALEA ADÂNCATEI

Polenul o sa se depuna
Peste istoria care-am fost;
Tot ce am zidit va fi tarâna,
Tot ce-am gândit, fara de rost.


La sud de localitatea Avrig, în judetul Sibiu, sub Gruiuri, Valea Adâncatei s-a împotmolit într-o mlastina careia oamenii de prin partea locului îi zic Adâncata sau Lacul fara Fund. Nu-i afunda nici macar de zece metri dar, prinse în turba ei miscatoare putine animale au mai scapat. De aici numele si renumele de "mlaca a mortii". Chiar în fata mea o iapa scapata cu picioarele dinapoi în turba se zbatea neputincioasa. Trei insi ne-am trudit din greu s-o salvam, tragând-o afara de capastru. Povestesc oamenii de aici si de pe aiurea ca si copii, femei si chiar barbati în toata puterea au avut parte de un sfârsit tragic înghititi de astfel de mlastini. Eu personal am putut sa vad cum, stând si notând speciile de plante din una sau alta dintre turbarii, ma cufundam centimetru cu centimetru în "buretele" de muschi si ierburi îmbibat bine cu apa neagra a mlastinii. Desigur m-am retras la timp, înainte ca vegetatia "miscatoare" sa-mi învaluie jumatatea inferioara a tureacului cizmelor.
Desi renumitul academician Emil Pop a descris Adâncata în valoroasa monografie a mlastinilor de turba din România cu dificultate am dat de ea, locuitorii actuali botezând-o altfel si nestiindu-i importanta si valoarea deosebita. N-as fi crezut sa mai "supravietuiasca" si înca aproape intacta pâna în zilele noastre, în ceea ce priveste zestrea botanica. Erau acolo si feriga - de - balta (Dryopteris thelypteris), si joiana (Oenanthe silaifolia) si mlacelele sau galbenusele (Lysimachia thyrsiflora) si stânjeneii (Iris pseudacorus) si cucuta - de - apa (Cicuta virosa), si roua - cerului (Drosera rotundifolia), si sapte - degete (Comarum palustre) si bumbacarita (Eriophorum gracile) rasfirate printre firele de rogoz (Carex limosa, Carex appropinquata) si de muschi de turba (Sphagnum), si chiar si pipirigul - cerbilor (Scheuchzeria palustris), planta care creste aici la cea mai joasa altitudine de pe teritoriul României (410 m).
De ce ma temeam ca n-o sa le mai aflu? Deoarece tocmai aici, sub Gruiuri, în perimetrul mlastinilor (caci mai sunt si altele) si mai ales lânga si în Lacul lui Dionisie si Lacul Sasului (Ciorogariului), conservatoare de nepretuite valori floristice si ele, s-a întins "lingoarea" gropii de gunoi a localitatii Avrig, devenita, între timp, oras. O platforma de gunoi este în general un cadru dezolant, respingator, darmite atunci cînd mizeria se revarsa peste o valoroasa arhiva de "Istoria vegetatiei din Depresiunea Fagarasului" scrisa de savanta Natura cu polen, pe straturile de turba. Caci pe baza grauncioarelor de polen bine conservate în mediul acid al mlastinii se poate reconstitui flora si vegetatia de acum câteva mii de ani a acestor frumoase locuri. Fac si greselile parte integranta din viata omenirii, dar uneori ne pot costa foarte scump. Poate peste ani turba din aceste locuri va pune în evidenta nu numai existenta fazei molidului, bradului si pinului (deja bine cunoscute pâna în prezent), ci si a fazei plasticului, a scursorilor pestilentiale si a apocalipsei. Semnele, spune întelepciunea poporului român, au început deja sa se arate: cutremure si inundatii, boli si foamete. La "coada veacului" "toate jivinele din pamânt vor iesi la suprafata lui", "pasarile vor cadea înadusite pe pamânt", "va cadea frunza bradului" si "nu se vor mai naste copii". "Va rasari în sesul Sibiului un mar cu mere rosii si când acest mar va fi ca butucul rotii de car de gros, atunci va fugi calul din Sibiu pâna la Deva prin sânge pâna la chisita si nu se va afla cine sa-l prinda". Mlastinile necunoasterii si nepasarii noastre ne vor trage în fundul Iadului si nu va mai fi cine sa ne întinda o mâna de ajutor...
Sa uit necazul si urâtul m-am reîntors în orasul Avrig si m-am cufundat în umbra, linistea si frumusetea minunatului parc al sanatoriului, numit si Parcul Brukenthal. Aflat în centrul orasului, acest parc de exceptie a apartinut, ca si castelul situat alaturi, guvernatorului Transilvaniei Samuel von Brukenthal, cel care si-a transformat palatul din Sibiu în primul muzeu de pe meleagurile românesti. Nu treceti prin Avrig fara sa-l vedeti. La cei aproape 230 de ani pe care îi are înca va mai poate oferi alese desfatari.

Constantin Dragulescu - Sibiu

Author: ONG Ecotur Sibiu
Uploaded by: Daniel Verniş
Views: 3826, Last update: Sun, Aug 1, 2004


Comment
Fără foto Andrei Antonie Bocan, Thu, Aug 19, 2004, 10:32 pm

:-D
Salz.


Mia placut reportajul tau.

As vrea, daca in viitor mai publioci sa-mi mai trimiti si mie noutati pe adresa de email (jazzu9@hotmail.com)
Mersi

Comments for this article
Login or register to comment