ÎMPREUNA PENTRU ECODEZVOLTARE (IV)
PROBLEME ÎNTÂMPINATE DE AGENTIILE DE PROTECTIE A MEDIULUI DIN ROMÂNIA (I)
Dupa încheierea seriei de trei articole care au prezentat problemele cu care se confrunta O. N. G. - urile de mediu, în urmatoarele doua articole vom prezenta problemele cu care se confrunta agentiile de protectie a mediului din România.
Legislatie
- Legislatia actuala da posibilitatea contravenientului de a contesta în justitie orice sanctiune aplicata de A. P. M. Activitatea de reprezentare a A. P. M. în cadrul proceselor de acest gen este întrucâtva dificila, în conditiile în care organigrama A. P. M.-urilor, stabilita prin HG, nu prevede obligatoriu, un post de jurist.
- Diverse acte normative apar cu o frecventa si incoerenta naucitoare, probabil pe principiul: "cu cât mai multe, cu atât mai bine, unele vor fi sigur bune". Pentru eficientizarea activitatii A. P. M.-urilor este necesara republicarea anuala într-o forma unitara a actelor normative revizuite si modificate prin ordonante de urgenta.
- Neclaritatea atributiilor si competentelor Biroului de Gestiune a Deseurilor, induce necesitatea organizarii unor cursuri de instruire cu un caracter unitar, pe probleme specifice acestui birou.
- Toate proiectele de acte normative cu influenta socio-profesionala, ar trebui prezentate si sindicatelor spre analiza si prezentarea de catre acestea a punctelor specifice de vedere.
- Sunt necesare luarea unor masuri de aplicare unitara a unor reglementari ce privesc procesul de implementare a legislatiei europene transpuse.
- În prezent, nu exista, la nivel national, o metodologie standardizata pentru determinarea concentratiei de dioxine si furane la emisie, fapt ce îngreuneaza activitatile de inspectie, monitorizare si autorizare - în conditiile în care valorile limita la emisie pentru dioxine si furane, rezultate din instalatiile de incinerare a deseurilor, sunt prevazute în legislatia româneasca înca din 1993 (Ord. MAPM nr. 462 - Conditii tehnice privind protectia atmosferei).
Organizare si activitati
- Lipsa de comunicare intrasectoriala între O. N. G.-uri si A. P. M.-uri se datoreaza si capacitatii de reactie foarte redusa a institutiilor publice în general, în România la problemele ridicate de O. N. G.-uri si mai ales de "simpli" cetateni.
- Permanenta instabilitate structurala / functionala / decizionala a sistemului guvernamental de protectie a mediului.
- Duplicitarismul unor angajati care fac parte din conducerile A. P. M.-urilor, care declarativ sunt pentru respectarea legii, dar se dau "aprobari" tacite pentru încalcarea acesteia, mimând, însa, interesul pentru rezolvarea eventualelor sesizari aparute si punându-si uneori subalternii (neinformati de substratul ilegal acceptat) sa umble dupa "potcoave de cai morti", pentru pastrarea aparentelor.
- Capacitate scazuta de informare si diseminare a informatiilor a autoritatii de mediu.
- Lipsa autonomiei decizionale, care a dus la inexistenta unei cooperari între A. P. M - uri, precum si la inexistenta colaborarii pe orizontala cu majoritatea celorlalte institutii "descentralizate".
- Atunci când exista aparatura de teren performanta, cu care se poate delimita în teren suprafata si limitele ariilor protejate, fie nu are cine, fie sunt probleme cu deplasarea, pentru faptul ca se aproba cel mult bani de deplasare cu trenul pentru o persoana, iar aparatura este prea valoroasa ca sa-si poata lua raspunderea un singur om.
- Nu toate A. P. M.-urile au site-uri pe Internet, unele dintre cele care au, nu au întotdeauna reactualizate informatiile de interes public sau mai grav sunt prezentate date eronate.
- În numeroase si intens mediatizate cazuri de încalcare grava a legislatiei de mediu, A. P. M.-ul nu poate face nimic concret, perceptia generala fiind ca totul este doar "politica de mediu de suprafata".
- Exista în cel mai bun caz senzatia unei functionari foarte greoaie a A. P. M.-urilor si ca marea majoritate a lucrurilor se fac doar pe hârtie, inclusiv în problematica aderarii la U. E.
- Unii angajati din conducerea A. P. M.-urilor, locuind în afara centrelor urbane, în zone nepoluate (evident în locatii care apartin soacrei, fiului, matusii, etc.) nu mai au un interes direct în rezolvarea problemelor legate de sanatatea mediului si a cetatenilor, care nu poseda case de "vacanta permanenta".
- A trecut peste un an de la initiativa privind sistemul agentilor voluntari de mediu de pe lânga Garda de Mediu si nici macar nu s-a reusit eliberarea integrala a legitimatiilor.
- În cazuri, în care "trebuie" facute consultari cu O. N. G.-urile se bifeaza actiunea, scriindu-se rapoarte "din burta" pentru ca angajatii A. P. M.-ului "nu cunosc" nici un O. N. G. sau nu se doreste "stârnirea" acestora sau se consulta doar organizatiile prietene, obediente sau mai nou capusa.
- Necesitatea stabilirii unui plan de activitate unitar, pe plan national, pentru activitatea de laborator.
- Imposibilitatea de a percepe plata unor servicii efectuate (ex. inexistenta legislatiei pentru plata serviciilor de copiere si multiplicare).
- Conceptiile birocratice ale managerilor responsabili la nivel central induc în sistem actuala hiperbirocratie.
- Inexistenta unei politici si a unui plan unitar de actiune cu rezultate pozitive în cazul accidentelor sau catastrofelor ecologice.
- Paleta larga de obiective impune existenta unor colective în Garda de Mediu pentru o mai buna specializare (pe factori de mediu: aer, apa, sol; pentru controale vamale, în administratie, etc.).
- Lipsa autonomiei financiare - A. P. M. nu poate organiza si implementa programe judetene de protectie a mediului, dupa modelul Directiilor Judetene de Tineret si Sport, care pot organiza periodic licitatii de proiecte pe resurse financiare, alocate de ministerul de resort.
- Imposibilitatea dezvoltarii de programe educationale în domeniul mediului adresate tuturor cetatenilor judetului (în conditiile performantelor modeste în domeniul protectiei mediului ale sistemului de învatamânt), programe educationale ce ar trebui realizate specific pentru categoriile de vârste si ocupazionale ale cetatenilor.
- Rezultatele A. P. M. - urilor sunt pe masura capacitatii manageriale (legate de resursele financiare si umane) existente, adesea submediocre.
- Intrarea mediului în "cocteiluri abracadabrante" împreuna cu alte sectoare de activitate clar delimitate, chiar daca, uneori, cu demersuri necesare tangente sau convergente (ex. agricultura), face sa creasca preocuparea angajatilor nu fata de politica de mediu ci fata de implicatiile practice ale unor subordonari nefiresti. Acest lucru include si alte reasezari a numarului de personal si o perioada (a câta!) de adaptare, care determina ineficienta activitatii A. P. M.-urilor.
- Probleme legate de cartarea ariilor naturale protejate.
- Dezorientarea angajatilor A. P. M. în ceea ce priveste speciile care trebuie protejate si necunoasterea arealelor acestora.
- Dezorientare în privinta listelor de protectie a florei si faunei.
- Bancile de date despre rezervatiile avute în responsabilitate sunt incomplete, unele rezervatii sunt provizoriu protejate si nu sunt descrise conform cerintelor din legislatie.
- Angajatii A. P. M. depind de bunavointa unor specialisti independenti cu privire la situatia unor arii protejate, evaluari ale unor populatii, ecosisteme, factori de stres, etc., inclusiv datorita imposibilitatii/evitarii încheierii unor contracte de colaborare reciproc avantajoase civilizate.
- Actualizarea ROF si includerea parteneriatelor institutionale cu O. N. G.-urile de mediu, de pilda pentru asigurarea buletinelor informative catre presa, cu date din oficiu.
- Stabilirea unui sistem informational care sa permita accesarea surselor de informare si de la alte institutii, atunci când, este necesar.
Dotare
- Lipsa unor sedii adecvate desfasurarii activitatii specifice - exista în prezent chiar cazuri de A. P. M.-uri care nu au sediu propriu, functioneaza în spatii închiriate, total disfunctionale în special pentru relatiile publice.
- Lipsa bibliotecilor tehnice profesioniste actualizate, care sa cuprinda publicatii si carti de referinta în domeniu; exista cazuri în care lipsesc publicatii aparute chiar în aceeasi localitate cu subiecte de evident interes pentru angajatii A. P. M.
- Abonamentele la reviste de specialitate (acolo unde exista) sunt total insuficiente.
- Dotarea necorespunzatoare a laboratoarelor A. P. M. (în conformitate cu cerintele UE) scade performanta acestui sector.
- Lipsa (uneori) a banalelor aparate portabile pentru munca în teren si a echipamentului de teren personal (începând cu cizma de cauciuc).
- Lipsa laboratoare acreditate în vederea implementarii prevederilor Directivelor UE.
- Insuficienta computerelor.
- Cazuri de dotare insuficienta a laboratoarelor de analize fizico - chimice cu aparatura necesara analizarii unor poluanti specifici (pesticide, metale grele).
- Existenta unei dotari minime necesare la nivelul institutiei permite determinarea unui numar limitat de poluanti, A. P. M.-ul fiind si în imposibilitatea realizarii unei verificari a emisiilor în atmosfera sau obtinerii unor date în timp real.
- Cazuri în care A. P. M.-urile nu pot îndeplini cerintele ce decurg din Directivele 96/62/CE, 30/1999/CEE, 2000/69/EC privind monitorizarea calitatii aerului, pentru care trebuie sa aiba analizoare automate, care sa ofere posibilitatea medierii.
- Lipsa echipament de calcul performant.
- Mijloacele de comunicare sunt reduse atât în ceea ce priveste telefonul, cât si serviciile de posa electronica.
- Accesul redus la Internet împiedica informarea la zi a personalului, prin acesta metoda foarte ieftina, cu noutatile legate de exercitarea moderna si performanta a profesiei în institutie.
Personal
- Scaderea numarului personalului (inclusiv de specialitate) în contradictie cu problemele de mediu existente, cu problemele ridicate de tranzitie, de armonizare a legislatiei noastre cu Directivele U. E., respectiv cu sarcinile tot mai numeroase. Reducerea personalului din 2001 a afectat activitatea, fiind necesare ore suplimentare care nu au putut fi platite, fapt care i-a determinat pe cei ramasi sa caute alte locuri de munca mai bine platite. Reducerea de personal a afectat si reteaua de monitorizare a mediului în sensul desfiintarii unor puncte de prelevare. Tot datorita personalului redus si a supraîncarcarii cu atributii a celui existent; exista probleme de comunicare cu O. N. G.-urile. Nu se asigura personalul necesar în A. P. M.-uri, conform studiilor facute de I. C. I. M. Bucuresti si predate ministerului de resort.
- Personalul se împutineaza mereu plecând preponderent persoanele capabile, datorita salariilor jignitoare pentru profesionisti.
- Laboratoarele dispun de personal cu competente tehnice, dar acesta este, uneori, insuficient, astfel ca nu exista posibilitatea desemnarii unui responsabil cu calitatea, conform ISO 17025 cap.4.1.5 lit.i
- Centralizarea necesitatilor de instruire a personalului A. P. M dintr-o regiune si oferirea O. N. G.-urilor de posibilitati de remunerare a unor servicii de instruire de personal.
- Gradul avansat de îmbatrânire al personalului face foarte dificila implementarea cerintelor U. E. în domeniul protectiei mediului si utilizarea tehnicii de calcul.
- Sistem greoi de avansare în trepte si clase, de pilda, trecerea unui functionar public într-o clasa superioara se poate face doar prin eliberarea unui post, adica, dupa moartea unui coleg.
- Inexistenta unor programe de perfectionare periodica a personalului.
- Este necesara specializarea suplimentara a personalului prin cursuri de pregatire si perfectionare profesionala pe diferite domenii de activitate, inclusiv în cel de luare a deciziilor.
- Presiuni economice (spaga) si pe filiera politica, în vederea angajarii unor pile, chiar daca persoanele respective nu au o pregatire de specialitate necesara.
- Angajatii cu vechime si experienta care parasesc institutia lasa un gol greu de acoperit.
- Fluctuatii dese de personal de specialitate, în special cel tânar.
- Complexitatea domeniului face ca formarea specialistilor sa fie îndelungata, în prezent existând un deficit de specialisti cel putin în domeniul radioactivitatii si sonometriei.
- În Compartimentul Protectia Naturii exista doar o persoana (uneori fara pregatire adecvata), care acopera (adesea formal) foarte greu problematica de conservare a biodiversitatii.
- În momentul în care un angajat pleaca din A. P. M. ori se sterge postul din schema, ori se angajeaza cineva de la alt departament, ori se promoveaza, ori... postul era deja ocupat dinainte, concursurile fiind de multe ori formale.
- Inexistenta specialistilor în toate domeniile necesare desfasurarii activitatii A. P. M.
- Existenta unui evident dezechilibru în ceea ce priveste specialitatile necesar a fi acoperite de personal, sunt favorizate (creând excedente ilogice) anumite specialitati în detrimentul altora.
- Numeroase cazuri de angajari de personal "de specialitate" fara nici o pregatire în domeniul fisei individuale a postului.
- Nu exista suficienti oameni de teren, ca atare se lucreaza mai mult din birou prin telefon, pe teren se iese insuficient.
- Incompatibilitatea manifestarilor unor angajati în A. P. M. cu statutul de functionari publici.
- Lipsa/insuficienta (calitativa/cantitativa) a sistemelor de monitoring integrat a calitatii mediului pe areale reprezentative dispersiei poluantilor sau legate de biodiversitate, datorita personalului calificat insuficient.
- La departamente cu responsabilitati legate si de diverse programe europene exista angajati care nu stiu sa scrie proiecte, "temele" fiind facute cu altruism de alte persoane din afara institutiei care nu au nici o obligatie în acest sens.
Aspecte financiare
- Bugete insuficiente pentru activitatile pe care angajatii A. P. M. au datoria sa le desfasoare.
- Problemele majore ale angajatilor din reteaua A. P. M., în ceea ce priveste accesarea unor fonduri de mediu extrabugetare într-un mediu concurential real (national sau international).
- A. P. M.-urile nu au resurse financiare pentru îndeplinirea îndatoririlor legale care le revin, cu atât mai putin sa sprijine actiunile O. N. G.-urilor altfel decât moral si eventual cu unele informatii.
- Resursele financiare pentru dotari si asigurarea bazei tehnico-materiale sunt deficitare.
- Lipsa sumelor necesare acreditarii unor laboratoare de analize fizico - chimice.
- Limitarea arbitrara/nerealista a convorbirilor telefonice si a accesului la Internet determina deficiente serioase în comunicare, ducând, uneori, la disfunctionalitati în activitate.
- Plafonarea cheltuielilor la un nivel care nu permite nici asigurarea carburantului necesar deplasarii în teren a organelor constatatoare în caz de poluare sau încalcare a legislatiei de mediu duce la o existenta pur formala a A. P. M.-urilor.
- Fonduri reduse, alocate perfectionarilor profesionale ale personalului angajat din A. P. M.-uri.
- Singura sursa suplimentara de venit pentru A. P. M. fiind fondul extrabugetar, ar fi de dorit reactualizarea Ordinului 340/2001. În situatia actuala încasarile percepute pentru efectuarea unor analize nu justifica cheltuielile facute pentru efectuarea acestora.
- Fonduri insuficiente care sunt alocate la nivel local pentru lucrari de infrastructura în domeniul protectiei mediului.
- Desi exista un numar mare de voluntari, practic, o retea nu sunt alocate resurse minimale pentru ca acestia sa-si duca la îndeplinire sarcinile - cheltuieli de transport, etc.
- Este stringenta identificarea oportunitatilor de a primi asistenta financiara din surse internationale, elaborarea unor propuneri si parteneriate si managementul comun al proiectelor locale si regionale.
- Se simte nevoia acordarii de asistenta pentru A. P. M. în implementarea si managementul proiectelor locale.
- Este necesara elaborarea unor politici pentru reducerea poluarii si strângerea de fonduri în acest sens.
- Salarizarea personalului este necorespunzatoare, tinând cont de faptul ca majoritatea salariatilor intra în categoria functionarilor publici.
- Salarizarea slaba determina tinerii sa se angajeze la A. P. M. doar temporar, acest loc de munca constituind doar o rampa de lansare pentru acestia.
- În cadrul aceluiasi minister, salariatii A. P. M.-urilor, la aceeasi pregatire si cu raspundere care vizeaza toti factorii de mediu, sunt semnficativ mai prost remunerati în comparatie cu colegii de la C. N. Apele Române.
- În privinta noii reglementari, privind salariile functionarilor publici, se asteapta reglementarile de aplicare deoarece nivelul actual de salarizare nu este satisfacator. De la începutul anului 2003, nu vom mai beneficia de nici o facilitate/ajutor. De tichete de masa s-a beneficiat doar câteva luni în timpul anului 2001, iar de stimulente nu se mai beneficiaza din luna decembrie a anului 2002.
- O problema o constituie salarizarea colegilor din laboratoarele de radioactivitate similar cu ceilalti angajati din A. P. M.
- Se asteapta salarizarea comisarilor din Garda de Mediu, conform grilei de comisari.
- Pâna la aplicarea legii functionarilor publici sa se asigure: plata orelor lucrate suplimentar; marirea de la 15% la 25% a cotei pentru acordarea de stimulente din veniturile extrabugetare si aplicarea acestei cote pentru stimulente si pentru veniturile obtinute din amenzile aplicate; vaccinarea specifica a personalului unitatii care controleaza unitati cu risc deosebit (rampe de deseuri, statii de epurare) precum si vaccinarea antigripala pentru salariatii care vin în contact direct cu publicul; aplicarea articolelor din prezenta lege a functionarilor publici referitoare la prima de vacanta si decontare a transportului în concediu.
- Nu se mai acorda tichete de masa, din anul 2002.
- Nu exista un sistem de protectie a personalului care lucreaza în mediul toxic.
- Unele proiecte de protectie a mediului cu finantatori internationali potentiali sunt abandonate de catre acestia din urma datorita evaluarilor de costuri supradimensionate de catre partea româna.
- Lipsa surselor financiare pentru lucrari de reconstructie ecologica a terenurilor (sau tratarea acestor lucrari pe plan secundar).
Imixtiuni neprincipiale ale politicului în probleme de mediu.
- Uneori A. P. M.-urile sunt înstiintate de proiectele pentru care se cer aprobari numai în momentul când acestea sunt deja în derulare si li se "forteaza mâna" cu pseudoargumente economice, sociale sau politice.
- Exista presiuni pentru subordonarea politica (mascat sau la vedere) a angajatilor A. P. M.-urilor, îndeosebi a celor cu functii de decizie.
- Favorizarea economicului (pe termen scurt) în detrimentul protejarii mediului si a unei dezvoltari economice durabile.
Relatii cu alte autoritati/istitutii
- Implicarea în mica masura a autoritatilor locale în solutionarea problemelor de mediu care le revin.
- Conlucrarea cu celelalte institutii locale se face de obicei destul de dificil.
- Implementarea în comun cu Universitati, Institutele de Cercetare, Muzeele de Istorie Naturala, O. N. G. - uri de mediu profesionale a unor programe de cercetare intra si interdisciplinare.
Doru Banaduc - Sibiu
