Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - O tura in M-tii Baiului(4)

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului(4)

19 Martie, 2006. O iesire cu Floarea de Colt - Bucuresti. Afluenta mare pe 3003, Fl. de Colt ocupa cam un vagon intreg. Conversatii animate. Marina ne povesteste despre utimele ei aventuri cu calculatorul, serialul Marina in Computerland continua, stay tuned. Un grup mare planuieste sa faca o tura prin Cheile Rasnoavei, un grup mai mic merge la Diham, schiorii la Azuga, Atali, foarte chipes in costumul lui mov si koflaci galbeni viseaza la Omu, dar probabil va schia pe undeva mai jos.

Noi am alcatuit un grup in ultimul moment, la plezneala, comme d'habitude, ca tot e ziua francofoniei astazi, si am cazut din tren, la propriu, in jur de 9.45, in Sinaia Halta, pe care noi o numim afectuos Sinaia Halba, Marius chiar cand trenul se pusese in miscare. Distributia: George, Mihai, Noni, Marian, Marius, Minela, Rodica cu Tara, eu, si un ploiestean al carui nume nu mi-l amintesc. Ideea initiala fusese sa o luam pe Piscul Cainelui, si odata ajunsi in culme om mai vedea... Exista o varianta spre P. Cainelui din Sinaia H., intrarea clasica e din Sinaia pe la fosta cabana, insa nimeni nu parea sa o stie. Asa ca by default am decis sa urcam pe Piciorul Gagului. Deci vreo doua sute de metri spre sud in lungul liniilor de cale ferata, dupa care prindem o poteca pe stanga, care urca pieptis la inceput pana iese in culme. Pe prima portiune mai erau niste urme, care insa s-au terminat repede. In continuare am mers pe niste urme de animal, probabil un mistret. E o culme mai ascutita care nu tine zapada. Deabia pe ultimul urcus, mai accentuat, prin padure, spre izvor, zapada mai multa. George a pus cornul in pamant, si fundul in viteza, si a trecut la inaintare. Antrenamentele alea de acum douazeci de ani isi spun inca cuvantul. A tras plutonul dupa el, si nu s-a mai oprit pana sus in culme, unde am ajuns in jur de ora 12.00. Zapada buna, consolidata, chiar daca pe alocuri batuta de vant, si acoperita de o crusta, ne permite sa ne deplasam destul de rapid. Am rontait cate ceva sus acolo, si am hotarat sa o luam spre sud catre Comarnic, cu toate ca parea o muscatura cam mare.

Era o zi inchisa, totusi plafonul norilor era destul de sus asa ca vizibilitatea era buna. Rand pe rand au defilat pe sub noi V. Lui Bogdan, Piciorul lui Vasai cu stana omonima, pe unde trecusem asta toamna, Piciorul Florei, si maiestoasa curba descrisa de Valea Prahovei la nord de Comarnic. In jur de ora 14.00 eram deja in Secarie, culmea cu antene care da in Comarnic vizibila in departare. Ne-am oprit pentru masa de pranz, luata in picioare din cauza zapezii abundente. Mai era drum lung pana in Comarnic. Ne-am adapat din minunata priveliste a Secariei acoperita cu zapada, casele oamenilor, gardurile care le separa... parea un tablou de Breugel. Dupa masa zapada se inmuiase bine. Mai jos pe drum am dat si de ceva noroi.

Am ales sa coboram pe valea Batraioarei. Marius ne-a fost ghid prin fanetele oamenilor. La sfarsit inainte sa dam in drumul national se trece prin curtea unui om. Tara a speriat niste biete rate, o frumusete de rate lesesti, negre cu irizatii verzui. Zburatacise patru dintre ele care stateau zgribulite jos la malul apei, stapanul, un om mai in varsta, le chema tandru de sus, dar ele nu pareau sa inteleaga. Dupa victoria de saptamana trecuta asupra cainilor de la Popasul Schiorilor de pe Sorica, si altele mai vechi la Diham, Tara isi imbogateste palmaresul. Pe la 17.30 eram in Comarnic. O bere la un mic barulet langa gara, muzica italiana, patroana oripilata de ceapa noastra. Marian a pus conculzia... iar e bine! Am calatorit la inapoiere in confort la clasa 1-a, colegii ne pastrasera loc.  Trenul fiind super-aglomerat nasii au fost intelegatori. Alta duminica in care Fl. de Colt - Bucuresti a fost la inaltime. Happy trails!

Dan Golopentia

Author: Golopentia Dan
Uploaded by: Golopentia Dan
Views: 7395, Last update: Sat, Mar 25, 2006



Links to the Mountain Guide:
Muntii BAIULUI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Hanul Izvorul Rece-Valea lui Bogdan-Stina din Piciorul lui Vasii-Izvoarele vaii Oratii-Virful Razoarele-Muntele Doamnele-Virful Mierlei


Obiectiv: sectorul sudic al masivului, la contactul cu Subcarpaţii. Timp necesar: 3-3½ ore

Drum forestier în două variante, potecă nemarcată. Accesibil în orice anotimp



Din Sinaia până la hanul Izvorul Rece se pot folosi cursele locale de autobuz. De la han se urmăreşte şoseaua naţională în jos (către Câmpina) circa 200 m, până la trecerea acesteia pe podul de peste Valea lui Bogdan. De aici se pot utiliza două variante. Prima, care va fi descrisă mai jos, corespunde ascensiunii pe drumul forestier vechi de pe dreapta văii, care a servit lucrărilor hidrotehnice. Pentru cea de a doua se urmăreşte şoseaua naţională în jos încă 500 m, până în dreptul bomei cu îndicaţiile ,,56 km Ploieşti, 6 km Sinaia". De aici se urcă în stânga, prin pădure, pe noul drum forestier, circa 5 km, până la punctul de întîlnire cu prima variantă. Înainte de a începe excursia, din dreptul podului peste Valea lui Bogdan se impune o privire de ansamblu asupra defileului bine împădurit de la Posada (S), la al cărui capăt nordic ne aflăm, apoi asupra culmilor ce încadrează Valea Largă din Muntele Gurguiatu (SV) şi a vârfurilor şi abruptului din sudul Bucegilor (Vin-turişu şi Vârful cu Dor).

Drumul pe care-l urmăm are o lăţime de 2-2,5 m, este bine întreţinut şi permite o ascensiune uşoară. Se desfăşoară aproape În întregime printr-o plantaţie de conifere, cu mulţi molizi şi zadă. Din loc în loc, aproape la 5 minute interval, trecem prin poieni; În unele pot fi văzutc aparate pentru măsurarea precipitaţiilor. În albia râului se observă baraje din beton pe care apa cade 3-4 m, formînd mici cascade. În spatele barajelor, pe aluviunile bogate, s-au dezvoltat pîlcuri de arbori şi arbuşti în care predomină arinul. După 40-45 minute de la pie-care se întră într-o poiană largă În care se află o cabana silvlcă şi un pluviometru. Se travcr-sează poiana către SE (jumătate dreapta) şi apoi albia riului. Pe malul stîng se întîlneşte celălalt drum forestier, care continuă în amonte încă 700 m. De aici se poate admira către NE versantul sudic al vârfului Gagal Mare, cuprins între două văi adinci. Impresionează numeroasele ripe care îl fragmentează În treimea snperioară, dar şi frumuseţea pădurii de conifere (zadă şi molid), plantată în urmă cu 12-15 ani, în scopul ate-nuării alunecărilor şi eroziunii torenţiale. După un scurt popas şi după umplerea bidonului cu apă din râu, se reia urcuşul spre S, pe una din numeroasele poteci ce suie printr-o frumoasă pădure de fag, la stâna din Pioiorul lui Văsîi. Se cîştigă circa 200 m altitudine, dar panta este aceentuată (20-25"), situaţie care face ca ascensiunea (20-25') să fie cava mai dificilă. Se depăşeşte stâna prin stânga (pe la E) şi după cîteva minute se ajunge pe plai, unde va fi întîlnită o potecă lată, ce urcă din defileul Prahovei (1 km aval de Valea lui Bogdan) pe Piciorul lui Văsîi. Ea poate fi folosită la întoarcere (circa 1 oră). Continuăm traseul în stânga, urmărind poteca spre E, ţînta fiind vf. Răzoarele. După cîteva minute, aceasta se abate spre dreapta, ocolind vârful pe latura sud-vestică. intersectînd izvoarele văii Orăţii (unde se face alimentarea cu apă). Lăsăm poteca ce merge pe Muntele Doamnele şi urcăm pe vârful Răzoarele, pe una din potceile de vite care brăzdează păşuaea. Treptat, pe măsura ridicării pe culme deasupra pădurii, peisajul se deschide tot mai mult (în SV revedem defileul Prahovei de la Posada, Muntele Gurguiatu; în vest, şaua Păduchiosului, prin care zărim culmile nordice subcarpatice din dreptul Moroienilor, apoi sectorul estic al Bucegilor, de la Vânturişu şi până la Jepii Mari; în nord se pot observa culmi şi văi din Munţii Baiului . În prim-plan bazinul superior al Văii lui Bogdan, vf. Gagul Mare, vf. Gagul Mic, vf. Mierlei, În spatele căruia se disting vârfurile Drăgan şi apoi Baiul Mare; în sud apare ascuţit Muntele Doamnele-Tituleni). De pe vf. Răzoarele către est se mai pot zări valea Mierlelor (bine împădurită), apoi sectorul înferior al văii Florei, localitatea Tesila, iar dincolo de aceasta, spre est, versantul vestic al Munţilor Grohotiş.

Traseul se poate continua către sud după ce coborîm de la vârf la poteca părăsită la izvoarele Orăţii. De la izvoare, ea descrie două bucle; după circa 10 minute ajunge pe latura sudică a Muntelui Doamnele, unde întîlneşte drumul foresticr ce vine tocmai de la Secăria şi care se continuă apoi către nord pe Munţii Baiului şi coboară pe valea Zamorei. De pe Muntele Doamnele se pot admira frumuseţea şi măreţia văii Prahovei de la ieşirea din defileu şi până aproape de Câmpina, contactul brusc al muntelui cu dealurile subcarpatice, desfăşurarea aşezărilor Posada, Comamic (uşor dc identificat după coşurile fabricii de ciment). În prim-plan, ca o cupolă, Muntele Doamnele-Tituleni care acoperă vederii bazinetul Secăriei. Pentru a ajunge de pe Muntele Doamnele la vârful Mierlei (aflat în N) ne întoarcem cu 180" şi continuăm traseul pe drumul forestier. La început, panta esle mai lină (circa 10-15 minute), după care se aceentuează la est de vârful Răzoarele (circa 5 minute).

Din vârful Mierlei, traseul poate fi continual pe culmea principală sau pe culmile secundare orientate spre Prahova sau spre Doftana. Recomandăm, în funcţie de starea timpului, parcurgerea secţiunii vf. Mierlei - vf. Baiul Mare şi coborîrea pe Muntele Cumpătu la Sinaia în 4-5 ore (traseul 7) sau traseul vf. Mierlei - culmea Gagul Mare - Sinaia în 2½ ore (traseul 3).


 

Login or register to comment