Asa incepe povestea - Sarbatorile de iarna au adus in acest an vremea buna. Dupa mai multe zile fara ninsori am plecat catre muchia Dragusului. Apropierea s-a facut fara probleme; o noapte de somn si ziua urmatoare la ora 3am incepem pregatirea echipamentului tehnic. La 4 plecam spre golul alpin, luna ne ajuta sa inaintam rapid intr-o atmosfera de calm si liniste. La 7: 31 soarele trimite timid primele raze. Ajungem curand sub varful Piatra Rosie. La ora 9 suntem grupati in curmatura Racorelelor. O cana de ceai cald, cateva dulciuri, savuram peisajul magnific si hotaram ca este o zi perfecta pentru a iesi in creasta principala. ... [toată pagina]
La treaba - Citim din nou descrierea din cartea domnului Beleaua. Incercam sa memoram drumul pe care urmeaza sa-l parcurgem. Varful Racorelele este imbracat in mantie alba. Zapada este mai degraba pudroasa. Nu stim ce ne asteapta asa ca hotaram sa facem echiparea in acest loc. Inlocuim telescopicele cu pioleti, punem hamurile si coltarii, pregatim coarda. Deoarece suntem 3 stim ca deplasarea echipei va dura mai mult. Suntem optimisti si ne bucuram ca am inceput urcarea de dimineata. Avem timp suficient la dispozitie. Cu putin efort si atentie ajungem pe varf. Peisajul este magnific, varful Portitei pare inexistent in fata peretelui Galasescului care se dezvaluie in toata splendoarea sa. Coborarea spre Portita Racorele este spectaculoasa. Folosim un mic pinten de stanca pentru asigurare. ... [toată pagina]
Peretele Galasescu - Urmarim sa descrifram traseul in perete. Acesta pare impunator din punctul in care ne aflam. Ne intrebam daca "lungimea de coarda" pe care o avem este suficienta pentru a gasi puncte de asigurare. Ajungem repede in Portita Racorelelor, aici zapada este mare si pufoasa. Preferam o asigurare pentru a trece aceasta zona. Regrupam la un mic tanc; asigurarea o facem cu un anou si un piolet bine plasat intr-o fisura. Este prima regrupare in perete. Cautam micul horn care ne ajuta sa traversam muchia aflata in dreapta noastra. Din nou coarda se intinde; asigur la un colt de stanca aflat sub horn, apoi regrupam la alt mic tanc aflat de partea cealalta a muchiei. In timp ce coechipierii urca arunc priviri peste portiunile traversate si in imprejurimi. Urmatoarea lungime parea foarte lunga privita de pe Vf. Portitei, mici emotii. Urc pe varfurile coltarilor catre tancul de sub linia... [toată pagina]
In loc de incheiere - E ora 13. Fagarasul se dezvaluie. Suntem foarte fericiti. Multumesc lui Vlad pentru siguranta pe care mi-o inspira de fiecare data cand se afla la celalalt capat al corzii. Multumesc lui Voichita pentru ca face ca fiecare tura sa fie o premiera. Ei doi sunt coechipieri de nadejde ce fac fiecare iesire la munte sa fie o bucurie sufleteasca. Inchei aici povestea "Dragusului". Ziua a fost lunga, am "zburat" catre Fereastra Mare, de acolo pe vale si apoi din nou la deal spre Golul Dragusului. La orele 21 am ajuns cu bine in tabara, putin mai mult obositi, adica cam asa: Multumesc celor 3 eroi -Raluca, Crina, Ovidiu- care au venit in intampinarea noastra cu apa si zambete, dar mai ales cu urme in zapada inca neatinsa. PS: cateva detalii tehnice. Desi nu pare, o coarda (40m) este de ajuns pentru a trece cu bine pasajele mai expuse. Nu neaparat traseul in sine este dificil tehnic, dar... [toată pagina]
Author: edmond butyka Uploaded by: edmond butyka Views: 5746, Last update: Mon, Dec 31, 2007
Ce traseu ati facut voi in peretele Galasescu nu este cel "oficial" dar merge. Fata de cel clasic al vostru este mult mai usor Nu as folosi expresia "peretele Galasescului".
Numai bine,
Iulian Cozma
edmond butyka, Wed, Jan 2, 2008, 1:21 pm
Vlad chiar spunea ca a fost mai usor decat ne-am asteptat. Nu stiu ce intelegi prin "oficial";
daca nu e o rugaminte prea mare te rog sa salvezi ultima imagine si sa marchezi cu o alta culoare
varianta oficiala si sa ne-o trimiti(sper sa mai ajung pe acolo si intotdeauna imi face placere un nou traseu).
Despre perete nu stiu ce sa zic deoarece nu stiu exact cum se delimiteaza un astfel de perete.
Multumesc anticipat.