Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului
Marathon 7500
Bike marathon 4 Mountains
Cazare Predeal
Cazare, Pensiuni, Hoteluri
Partners
|
Diaries - Om de zapada in Piatra Mare
Sambata ora 5: 30
trezirea, imi finalizez rucsacu..pun mancarea, hartile, aparatu foto
..si stau in asteptare.. la 6: 40 sosesc..sunt toti pregatiti..si
foarte entuziasmaţi.. Prima tura la munte din acest an – masivul Piatra
Mare.
Dupa
un drum de 3, 5 ore.. fara peripeti pe DN1, ajungem in Timisul de Sus,
asteptam cea de 2 masina si ne indreptam spre Dambu Mori, unde
descarcam masinile..6 rucsaci si alte „accesorii”, soferii se intorc cu
masinile la Timisul de Sus unde lasa o masina – tactica era ca sa avem
o masina la urcare si una la coborare (invata din jurnalele de pe Alpinet).
In
jurul orei 11 suntem pregatiti.. rucsaci in spate.. aparatele foto
pregatite.. parazapezile in picioare si pornim pe dunga galbena spre
Cabana Piatra Mare prin Canionul 7 Scari.
De la Dambu Mori si pana la bariera facem 6 minute. De
la bariera mergem pe drum forestier circa 45 minute urmand dunga
galbena. Vreme posomorata.. nu e in ton cu starea noastra.. suntem
foarte fericiti, incepem sa ne cunoastem mai bine intre noi.. uni sunt
mai noi in grup alti mai vechi…unii mai echipati, alti chiar prea mult
iar de alti am fo foarte surprins de ei.. am zis initial ca nu vor face
fata… dar mi au dat peste nas.. m-am inselat, nu echipamentul este cel
mai importat.. atunci cand ai vointa poti sa realizezimulte..bravo lor!!
Cam unde se termina drumul forestier e o mica poienita cu masute unde poti lua o
gustare, inainte de a intra in padure, pe poteca
ce duce la Canionul 7 scari. Deja dupa o ora de mers ne am incalzit bine.. am inceput sa dam jos, surplusul de haine si le-am atasam de rucsaci. E
innorat dar nu ploua, asta e bine..la meteo au anuntat soare cu nori
risipiti.. noi nu am vazut nici un soare..iar nori da erau dar
risipiti..pe unde?
Incepem
urcarea prin padure, poteca este foarte vizibila, iar maracaje sunt
proaspat vopsit (de circa un an) cei la organizatia Floarea de Colt –
Brasov au trecut pe aici, si ce treaba buna au facut pacat ca unii nu
stiu sa pastreze. Urcusul
prin padure inca nu se dovedeste dificil, ne miscam bine, ajungem repede
la o bifurcatie de semne in stanga ruta de ocolire a Canionul 7 scari
prin Prapastia Ursului – triunghi albastru – si drumul familiar – banda
rosie – pe acest „drum” se face aprovizionare la cabana.. cu
magarusii!! (animalele alea cu 4 picioare)
Noi
ne continuam drumul in dreapta spre canionul 7 Scari..de la bifurcatie
urmeaza un urcus de 50m pe niste busteni asezati ca scari, si apoi ajungem la intrarea in canion. La intrarea in canion este amenajat un adapost, un acoperis cu bancute.. din nefericire bancutele numai erau. Ne
lasam rucsaci.. si facem un popas mai lung.. luam o gustare.. cica sa
mai eliberam din greutatea sacilor;).. pentru cei cu frica de "inaltime"... in dreapta
se lasa traseul ocolitor al Canionulul marcat cu bulina rosie..care se
uneste iar cu traseul principal putin mai sus de iesirea din canion.
Am
inteles ca scarile din canion au fost refacute acum 4 ani, putem spune
ca arata inca bine pentru locatia unde sunt amplasate.. ideal ar fi ca
anual sa fie revizuite … dar de unde finante daca cei de la M.
Turismului sunt prea „ocupati”.. norocul drumetului sta tot in
organizatiile de voluntariat!! Ne
echipam cu pelerine..palarii si ce mai avem sa ne ferim de umezeala si
incepem urcarea pe scari.. sa nu cumva sa aveti rucsacu prea incarcat
ca e posibil sa ramai intepenit pe acolo intre scari;;) norocul meu ca am mai dat la bicicleta in ultima vreme..ca nu stii ce surprize aveam pe acolo.. Ocolim
gaurile din traverse si calcam doar pe inaditurile din fier.. par mai
solide..inaintam greu.. sunt in fata si ma opresc des pentru poze..
ghinionul celorlalti care trebuie sa ma astepte: P.. Urmeaza
scara cea mai mare.. 35m..te uiti in sus nu pare asa departe.. dar
cand te gandesti ca mai ai si rucsacu in spate si faptul ca scarile sunt
umede.. te cam pune pe ganduri.. pe prima portiune scarile sunt mai
umede pe ultima portiune deja incepi sa obosesti..
Rasuflam
usurati dupa ce urca si ultimul dintre noi.. o poza de grup si ne
indreptam spre restu de scari, oricum dupa ce ai trecut de asta de 35m
restu ti se par o joaca!! O poza repede inainte de iesire din canion! Dupa
aproape 2 ore de la plecare de la Dambu Mori ne vedem trecuti de Canion
si ne incepem aventura prin zapada spre Piatra Mare. Frig
nu e. e chiar prea cald si zapada de pe brazi se topeste..asa ca
incercam sa trecem repede pe sub ei si sa ne oprim in locuri deschise..cam
greu totusi..suntem in padure!!
De
la iesire din canion si pana a doua zi la coborare avem parte de
zapada, mai putin sau mai mult… mult mai mult sus pe creasta!! Ne
descurcam.. parazapezile fac fata.. incercam sa nu cadem prea des sa
nu ne udam pe pantaloni ca nu toti avem pantaloni rezistenti la
umezeala..cel mai mult si mai mult ne au ajutat betzele.. (Multumesc
mult, Simona!!).. urcam.. urcam..ne mai scapa si vreun picior in
zapada pana pe la genunghii.. uni o mai iau nitel si in patru labe..
Suntem
transpirati.. ne este cald dar acu nu ne mai putem da jos haine ca
riscam sa facem pneumonie, am parasit canionul de mai bine de 1 ora....eu prezic ca mai avem putin pana la cabana...
Nu
suntem singuri in padure se aud voci.. mai coboara un grup.. in mare
viteza..dee..la coborare.. intreb cat mai e pana la cabana.. ma
"linisteste"................ inca 1, 5 ore!!!!!!!
M-a terminat..
In urma lor se
aude o voce de copil.. era o nepotica cu bunicu ei.. ea trece in
cazaturi pe langa noi dar e foarte fericita si se vede ca ii place…
bunicul se tine dupa ea.. si sincer arata mult mai bine si decat noi!
Il intrebam de cabana ne confirma ca mai avem ceva de mers… am ramas
surprins sa aflu ca urcare au facuta tot in aceasi zi..(si noi ne
taram mai rau ca melci)..dar ce m-a ambitionat cel mai mult a fost
faptul ca nepoata la cei 12-13 ani ai ei avea la activ Negoiu.
Moldoveanu, Piatra Craiului.. adika muntii cu pretentii de la noi din
tara!!.. ne despartim de bunic. Ii uram sanatate si ne continuam
drumul spre cabana Piatra Mare!!
Greu
la deal, unul din „motoare” dădea rateuri asa ca inaintam mai incet.
Fac schimb cu Geo, cand facem el poteca si eu stau la urma, cand invers! E
dificil pentru toti.. e prima tura din an.. suntem inca „nerodati”
..plus ca este prima oara cand facem o tura iarna..si cu rucksaci dupa
noi!!! Dar ne place..peisajele de iarna sunt superbe..nu le mai vazusem decand petreceam vacantele la bunici.. ei acu eram si noi iar printre
brazi inzapeziti…minunat!!! Sa vezi albul ala imaculat… neatins …doar
urmele noastre si a celor dinaintea noastra!!
O
iau inainte, geo a ramas in spate.. trag tare peste un urcus de 100m..
dupa brazi am impresia ca vad mai mult lumina.. imi zic..tre sa fie
golul alpin..cu gandul ca voi da vestea cea buna celorlalti - ca vad cabana -.. asa ca dau tot
ce pot … urc curba de nivel…...dezamagire.. alti brazi..poteca
continua inca prin padure....mai ma opresc sa fac o poza…. sa imi trag
sufletu si sa vad ca inca sunt urmat si de restu.. o iau iar din loc, iar
dupa 15-20min in sfarsit le pot da vestea.. intram pe platoul de langa cabana Piatra Mare… dupa alt urcus sustinut, dar de data asta cu si mai mult
entuziasm, si se zaresc in dreapta ruinele fostei cabane Piatra Mare!
Ma
intorc si le tip ca sunt aproape.. mai inaintez putin si vad si
acoperisul Cabanei Piatra Mare…cabanierul era afara.. matura zapada din
„privdor”!! E ceata..suntem in nori.. nu putem sa vedem crestele…e si mai gros numai vedem nici la 20m in fata..
suntem patru deja ajunsi pe platou..mai lipsesc 2.. se aud glasurile
lor sunt la baza ultimului urcus.. il vedem ca iese din ceata pe geo si vine cu 2
rucksacuri dupa el.. ma duc inaintea lui sa il ajut..din urma si
rodica.. mai poate.. incet dar mai are putere…(poate am mers noi prea
repede pentru ea??)
Ne regrupam si intram in cabana.. sa fie ceasu cam 16: 00.. salutam cabanierul … „ -Buna ziua / - Buna ziua! /-Sunteti cei cu rezervarea? / -Da” si am fugit sa iau soba in brate sa ma usuc cat mai repede!! Tare
cald si bine mai era in cabana, parca eram la bunica la Iasi cand
stateam langa soba si asteptam sa se coaca cozonacii, doar ca aici nu
era nici un miros de cozonac!!
Am
ramas foarte placut impresionati de cabana.. nu ai zice ca e o cabana
din varf de munte.. ci mai degraba o pensiune din zona Moeciu-Bran,
foarte ingrijita!!!.. sa nu uit la cabana se gaseste spre vanzare
parazapezi..caciuli..cagule..suprapantaloni..polartec..sosete de
lana..deci dc se intampla sa ai nevoie la cabana gasesti orice.. aaa si
pt modica suma de 5lei iti incarci si telefonul;).. inca un detaliu dc planuiti sa ramaneti la cabana peste noapte faceti rezervare din timp.., noi asa am facut!! Ne dam jos hainele ude si sa le punem la uscat, ne schimbam incaltarile.. off ce bine e la caldurica!!!!
Suntem
6 … si deja am impresia ca am ocupat toata cabana. Nu e cabana asa mare
..dar e loc pentru toti..si inca pe atatia cati eram noi acolo si
asteptam vinul fiert.. aveam mareee trebuinta de ceva cald..si cum
tuica fiarta nu aveau…..
Dupa noi a mai sosit si un cuplu si s-au cazat si ei, eram 8..si mai erau inca 2 baieti...dar cand am ajuns noi ei urmau traseul spre Varf!
Cu
haine uscate pe noi si cu cele ude deja puse pe soba ne-am asezat la
mese sa bem vinul si sa mancat saratele facute de mama lui geo, pizza
facuta de mama lui alex si placinta cu branza dulce de la Cristina!!
Si
am stat vreo ora la caldura sobei si am savurat mai multe pahare de vin
fiert.. si dupa ce ne am incalzit bine si la exterior dar mai ales la
interior.. dau vestea ca plecam spre varf! Geo nu intra in discutie sa nu
vina, doris ca vine si ea.. bun suntem deja 3.. cristina si emi sunt
prea obositi si uzi.. ei se retrag la un somn binemeritat.....deasupra
sobei!! Rodica..
pai..la ea nu speram sa zica sa mearga pe varf..mai ales ca avea
ceva probleme la „motor”… cand o auzim ca vine si ea.. ma uit la geo..el la
mine..si apoi amandoi la ea..”tu.. tu nu mergi nicaieri!!”… ea se imbraca
si zice ca se duce la toaleta…noi am crezut o!!
Apropo
toaleta e undeva la circa 200 m de cabana..si ca sa ajungi la toaleta
tre sa fii echipat..parazapezi.. bete..frontala.. asa mi s-a spus de la
fete..ca noi baietii nu am indraznit sa o „vizitam”!!..
Asa
ne echipam noi 3.. si iesim afara..cand dupa noi infofolita..de nu i
se mai vedeau decat ochii…Rodica..ca vine si ea la Varf!! Acu ce sa ii
mai zicem feti.. hai cu noi!.. Si am pornit astfel noi PATRU sa
incercam sa cucerim Vf. Piatra Mare.. De
jur imprejur era ceata….nu vedeai mai departe de 150m.. Mergem pe
poteca urmand semnul cruce rosie.. pana la Vf de la cabana se face
aproximativ 1ora.. Drumul e placut.. si noi suntem mult mai liberi.. ne mai având greutatea rucsacurilor in spate.. Geo
chiar are timp de un experiment..deci daca dai drumu la vale unui mic
bulgare el nu se va face unul MARE asa cum vedem noi in desene …ci va
capata forma unui melc..a unei rotii.. cam asa à Pentru cine nu crede ii poftim in Piatra Mare sa incerce!!
Sa
precizez ca am testat grosimea stratului de zapada cu un bat de
trekking.. l-a bagat 1, 5m..si se mai ducea dar era posibil sa nu il
mai recuperam!! Ne-am continuat drumu spre varf..dar din cauza cetii dense.
Am
decis ca nu are rost sa mai urcam … sa ne avantam asa..ca sa ce..sa ne
pozam cu un „ stalp” chiar dc stalpu ala era la altitudinea de.......1848m..(am sperat ca a doua zi o sa fie mai senin si il vedem atunci, in drum spre Tamina)
.. asa ca ne am oprit, cam cand mai era jumatate de ora pana in varf.. in
ultima sa dinainte de golul alpin! Si
ne am pus pe munca!!!!.... pe invartit "bulgarasi"... mai mult ei..(eu aveam
sarcina precisa de pozar) …si am facut un frumos.. „om de zapada”!!..
ne am pozat cu toti..si cu omul de zapada..si pe rand..si cu el
singur..si fara el..si am facut cale intoarsa spre cabana.. la
intoarcere s-au mai ridicat nori si am putut sa ne bucuram si noi putin
de minunata priveliste din Piatra Mare… la rasarit Ciucasu iar la apus
Bucegii! (am incercat o poza cu Ciucas..dar din lipsa de trepied - era in cabana- doar atat a iesit)
Surpriza
mare in apropierea cabanei.. cei doi caini ciobanesti din preajma
cabanei, s-au pus pe latrat..si erau singuri singurei pe platou!.. pt
colegi de tura era surpriza, caci eu unu stiam de prezenta lor.. asa ca m-am apropiat de
ei..si le am facut o poza si m-am si jucat nitel cu ei!! Tare frumosi!!
Intorsi
in cabana ne am ingramadit langa soba..si am servit o ciorba de legume
calda… apoi am incins un „saptica”..am continuat cu niste bere..ca merge
ca unsa..la oboseala.. cristina ne-a rupt cu bancurile ei cu
somalezi..cand zic..rupt chiar asa e..ca am ras de ma dureau falcile!!! Apropo stiti cum isi fac somalezi incalzirea??
R: doua ture de tara!!!!!
Dupa un timp intra in cabana alti 2 baieticare erau si ei deja cazati..si ne spun ca s-au mai ridicat nori si se vede Brasovul.. (ei ziceau Sacele: P).. Repede
imi iau trepiedul – aparatul si fuga afara.. surpriza neplacuta a fost
ca imi uitasem cel de al doilea acumulator de la foto acasa, asa ca prea multe poze noapte nu am facut.. Doamne
si cate stele erau pe cer.. demult nu am mai vazut asa multe pe cer….
..un senin care nu a durat mai mult de 2 ore.. oricum.. ii multumim
lui Dumnezeu si pentru acest moment!!
Ne
retragem in cabana.. eu mult mai posomorat ca am fost asa uituc, dar ne
inveseleste Cristina cu inca o serie de bancuri…ramanem cinci la masa..
restu se retrasesara la somn..eu aduc
somniferul.. din ala bun din vita de vie..de culoare rosie.. il impart
cu geo.. si pe la vreo 11 ne indreptam si noi spre pat.. binenteles ca
somn nu aveam ca eram prea veseli si pusi pe glume ca am tinut cabana
treaza inca vreo juma de ora..sper ca nu i am deranjat prea tare!!.. Pe la ora doua.. berea isi cerea „drepturile”..asa ca unii dintre noi au trebuit sa infrunte vanturile din preajma cabanei!!
Duminca
Ora 6 dimineata.. deja era lumina.. numai aveam somn.si plus ca batea
un vant naprasnica care nu ma mai lasa sa dorm…. ma imbrac si dau o
raita prin jurul cabanei.. viscolea.. insa nu ningea!! Avea sa ninga mai tarziu!!.. Era
frig in cabana.. nu a stat nimeni treaza sa alimenteze soba cu lemne..
intelegem si ni se pare normal.. mai bine ii ziceam lui geo sa puna el
niste lemne cand s-a trezit in toiul noptii: P..
Servim o omleta cu ceai cald dimineata..si mai golim rucsaci de mancare..
Ne facem patul si pregatim rucsaci.. sunt oricum mai usor.. ca toate haine groase sunt deja pe noi.. Ne
noteaza cabanierul in carnetel..numele fiecarui si de unde suntem.. ne
intreaba incotro ne indreptam.. ii spun ca vrem sa ajungem pe varf si
apoi sa coboram pe banda albrastra pe langa cascada tamina pana in
timisul de Sus.. L-am
pus pe ganduri.. saracu se gandea la noi.. ne a vazut ca eram
neexperimentati..si cam slab echipati..si ne zice ca e cam periculos..
(traseul si asa nu e recomandat iarna)..ca e ceata..ca e ninge..in
fine vede ca nu ne poate convinge sa renuntam (nu de alta dar in timis
era masina!!)..asa ca ne da sfaturi cum sa ajungem!!
E
ora 10 suntem ultimii care parasim cabana..restu au plecat deja de
30min..pe trasee spre dambu mori… numai noi indraznim la creasta! Platim cabanierului pentru cazare si mancare.. ii multumim mult pentru tot..
Si
luam calea varfului piatra mare..(unii dintre noi deja stiam drumu din
seara precedenta) … ceata si mai deasa…stam in grup compact.. cu geo
deschizator de poteci si eu pe post de “impingator”. Geo prinde viteza
si ia un mic avans.. stia deja drumu!! Ninge.. dar nu de asta imi era mie.. ci de ploaia care era cu 300m mai jos!! Facem
o regrupare in saua unde l-am lasat pe omul nostru de zapada..care a
infruntat singur capriciile vremii din noaptea care tocmai trecuse, ne
echipam mai bine.. adik facem schimb de parazapezi.. mai punem un
“camuflaj” pe noi.. tragem caciula mai pe ochii.. si urcam ultima
portiune care ne duce in golul alpin!
Ajunsi aici.. dezorientati complet.. in dreapta era un mare “hau” in stanga alta ascensiune.. pe unde? Geo
ia initiativa si porneste in sus.. noi cuminti il asteptam la baza..
il pierdem in ceata.. tipam la el.. el ne raspunde.. ca a gasit niste
urme.. (in ziua precedenta 2 din baietii care au dormit cu noi au
ajuns pe varf.. asa ca noi speram sa ne ghidam dupa urmele lor).. se
distingeau greu urmele..dar cat de cat..
Zapada
era..dar incepuse sa apara portiuni de gheata.. era destul de
riscant.. nici unu din noi nu aveam coltari.. un pas gresi si erai in
jos in cadere libera.. incercam sa profitam cat mai mult de betele de
trekking.. oricum si astea nu sunt pioleti.. ajungem intr un alt punct
mort! Suntem
iar dezorientati.. nu stim incotro sa o luam.. geo o ia iar inainte..
cam am o teama pentru el..ca se duce de unu singur..prin ceata aia
deasa (aaa si fara ochelari la ochii - ochelari de vedere).. Cineva
acolo Sus insa ne iubeste..asa ca pentru 5 secunde se deschide o
fereastra … nori se dau la o parte si in dreapta noastra se lumineaza
indicatorul care era salvarea noastra!! I-am multumit Lui Dumnezeu!!
Tip la Geo sa o ia in dreapta si noi dupa el!
Era
marcajul care indica ca mai sunt 15 min pana in varf si inainte era
drumul spre Tamina.. renuntam la a mai urca pe varf si urmam sfatul
cabanierul coborand spre Tamina.
De
aci marcajele sunt clare.. din 100 in 100m sunt stalpi cu marcajul
cruce rosie.. pana la stana de unde se desparte un marcaj continua spre
susai (cruce rosie) si unu coboara spre timisul de sus pe la Cascada
Tamina (banda albastra)… facem o ultima poza de grup in zona alpina
Cand
intram in padure sunam cabanierul sa anuntam ca am trecut cu brio de
zona alpina (sa stea omu cu constiinta impacata).. si incepem coborarea
prin padure!
Coborarea
e dificila din cauza ploii care nu conteneste deloc.. zapada apoasa
care ne face sa ne afundam pana la genunchi.. o urmarim pe doris care
aluneca pe un bustean facand contact cu noroiul rece..
consecinte..pierderea manusilor!!
Ne
intalnim cu un cuplu peste 40 de ani care urca la cascada tamina si
astfel aflam ca am trecut de mult de cascada.. ne impacam cu gandu si
continuam coborarea pe drumul forestier!
Numai tineam asa mult sa vad cascada..caci la cita apa era imprejur si mai ales pe noi..eram cam satul de apa.....(motiv sa ma intorc in piatra mare)!
Ajungem
in DN1 murati …. ne despartim de Emi si Cristina care au luat o spre
Brasov cu Vicentiu (soferul lor)..iar noi ne indreptam vreo 2km pe
langa DN1 spre parcarea unde aveam masina parcata!
Ajunsi la masina ne schimbam cu greu de haine..le aruncam pe cele ude in portbagaj si ne indreptam spre casa..!
Concluziile
turei: cu toate ca nu ne am atins scopul principal de a ajunge pe
Varful Piatra Mare..si nici macar nu am reusit sa vedem Cascada
Tamina.. excursia a fost reusita..ne am facut prieteni noi.. am invatat
bancuri cu somalezi si cu elefanti..am aflat ca 2 beri si juma de vin
rosu te ajuta sa dormi mai bine.... am aflat cum e tura de iarna..cum e
sa dormi la cabana la dormitor la comun..cum se aude vantu noaptea pe
platou... Ce am invatat din aceasta tura: -in primul rand sa asculti de sfaturile celor mai experimentati..
-ca
fara bocanci speciali de iarna.. fara gore-tex, fara polartec, fara
parazapezi.. poti sa faci multe daca ai vointa.. dar pentru o
confortabilitate sporita mai adaugi ceva la minimul de echipament de
munte!...totusi eu recomand echipare cu mai mult decat minim!! -Sa parchezi masina cat mai aproape de iesirea din traseu.. mai ales cand ploua!! | Author: Alexandru Matei Uploaded by: Alexandru Matei Views: 6846, Last update: Sun, Apr 20, 2008 | Links to the Mountain Guide:
|
A photo [Not found] |
|
An article [Not found] |
|
A trail
|
|
Comment | Alexandru Matei, Mon, Apr 21, 2008, 3:12 pm
Multumesc celor care au editat jurnalul...
imi pare rau ca nu am reusit eu sa il editez si sa fie si pozele incluse..
pentru cine doreste insa sa vada si poze din aceasta excursie, le gaseste postate aici..
http://picasaweb.google.com/kolentina/PiatraMare56Aprilie2008
| Comments for this article |
|