Un fel e introducere - Cautand
prin "arhiva" am dat de tura din vara anului trecut, o tura care mi-a ramas
intiparita in minte mult timp, asta pt ca am descoperit doua locuri care urma
ulterior sa le mai calc, si sa ramana unele din locurile care oridecate ori
calc pacolo sa o fac cu placere. Este vorba de Parang si Padish. Mai punand la
socoteala ca era si ultima oara cand am calcat in Retezat (nu ca nu ar fii
ultima iesire in Retezat... doamne fereshte)... atunci pot spune ca a fost una din
cele mai faine ture de care am avut parte pana in prezent, si oarecum inceputul
tavalugului care urma sa vina si sa zic ashe ultima tura parca mai inocenta...
desi s-ar putea sa exagerez. Oricum dupa ce am recitit-o ashe mi s-a parut:-).
Dar sa vedem ce am scris la vremea ceea. No
ca am ajuns si in fata calculatorului de acasa si ma apuc dupa 4 saptamani de
la venirea mea din concediu, sa povestesc cam ce... [toată pagina]
...prin Retezat - In
fine a doua nopate pe tren a fost fara istoric, am schimbat 3 trenuri, cu mari
peripetzii, dar nesemnificative fata de ce urma sa vina... Pan
la urma am ajuns in Simeria dimineatza, soarele abia isi facea aparitia undeva
la rasarit, si am mancat niste langosi iar pe la 5 jumate 6 eram la poalele
retezatului. Am luat o mashina pana unde incepea traseul de picior si pe la 7
am inceput ascensiunea. Rucsacul era destul de greoi, undeva la 30 kg poate mai
bine, si am urcat intr-un ritm destul de alert si cam intr-o ora putin peste am
ajuns la Pietrele, locul de campare. Ziua era destul de mohorata si se vedea ca
zilele dinainte fusesera cam ploioase, am bagat o bere si m-am pus sa caut loc
de cort, binenteles ca iar am fost neplacut surprins sa vad mai multi oameni
decat ma asteptam, adica iar aglomeratie, cel putin fata de anii trecuti ce am
fo in retezat, ma rog. Am pus... [toată pagina]
a urmat Parangul - A
doua zi dimineatza m-am dus am mancat niste ciorbica si peste iar apoi pe la 11
ne-am starns catrafusele si am luat-o incet spre lacul Calcescu, undeva la 2000
metrii. Traseu de 4-5 ore, dar timp aveam berechet, am luat-o pe malul
Lotrului... incet incet plin de mashini cu corturi si gratare, care se rareau pe
timp ce urcam. La un momendat la poalele urcusului ce devia din soaseaua
forestiera sau drumul, am oprit sa facem o baie. Prima oara pe picioare, dupai
mi-am dat drumu intr-o apa nu tocmai propice, dar ce mai conta, era prima baie
de cand plecasem de acasa. Cu un pic de geldus, pan la urma ma simteam alt om.
Am lalait-o mai bine de o ora acolo, timp in care ne-a depasit o trupa mare de
galagiosi, cu casetofon si voci ascutite. Intr-un tarziu am luat-o din loc. Am
urcat o panta domoala ce parea a ascunde un vechi drumeag dar foarte
accidentat, probabil pt... [toată pagina]
...si s-a terminat in Apuseni - Pai
a doua zi pe la 7 dimineatza eram in picioare, am rontatit ceva, am bagat ceva
rece la vezica J si a trecut timpul, intre
timp nevasta lui pretenu meu, Patricia se dusese in targ sa rezolve niste mici
amanunte, inainte de plecare. Io cu Eugen am iesit prin oras sa mai luam una
alta si io mai ales sa casc ochii prin Sibiu. Un orasel deosebit de frumos, cu
stradute inguste medievale cu case in acelasi stil care impanzesc tot oraselul
cu urcusuri coborasuri si tot felul de poduletze asezate intr-un stil unic
foarte placut ochilui. Dupa ce am vandralit vre-un ceas pe stradute, si am
intrat in cateva magazine ne-am intalnit si cuPati si am mers intr-un turn
frumusel ce strajuia in zona. La intrare ne asteptau niste scarisoare abrupte
din piatra care urcau circular printr-un loc ingust, apoi o zona mai larga iar
apoi urcau niste scari nesfarsite din lemn care din cand in... [toată pagina]
Author: Daniel Humelnicu Uploaded by: Daniel Humelnicu Views: 4532, Last update: Mon, Nov 11, 2002
A fost foarte super, cand citeam imi imaginam de parca eram eu acolo, dar poza e pur si simplu extraordinara
De la Dona.
Claudiu Craciun, Sun, Dec 8, 2002, 8:46 pm
Turnul din Sibiu, cu "scarisoare abrupte din piatra care urcau circular printr-un loc ingust, apoi o zona mai larga iar apoi urcau niste scari nesfarsite din lemn care din cand in cand poposeau in niste incaperri largi" l-am vizitat si eu pe 31 dec 2001, pe la ora 14. Numa' ca atunci era la sfarsitul scarilor de piatra un nenea care ne-a cerut 5000 de caciula ca sa urcam. Da' noua ni s-a parut f mult, asa ca nenea ala ne-a lasat sa intram 2 pe un bilet. Ne-am imbogatit... olteni Spiritul sarbatorilor...