Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Romanian legislation - Buletin informativ de mediu nr. 8 / decembrie 2002 - februarie 2003

  • Alpinet
  • Articole
  • Buletin informativ de mediu nr. 8 / decembrie 2002 - februarie 2003
Bookmark and Share

Buletin informativ de mediu nr. 8 / decembrie 2002 - februarie 2003

BULETIN INFORMATIV DE MEDIU

NR. 8 / decembrie 2002 - februarie 2003

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (IV) ZONA DE PODIS

Râul Târnava Mare are un bazin hidrografic cu o suprafata de 3606 km2 si o lungime de 221 km. Zona de podisPodisul Târnavelor Sectorul estic Vânatori - Hoghilag Sectorul central Hoghilag - Copsa Mica Sectorul vestic Copsa Mica - BlajLa intrarea în podis, valea Târnavei Mari se largeste tot mai mult, meandrarea este foarte puternica (exceptând sectoarele modificate antropic), iar sistemul ei devine puternic asimetric spre stânga. Panta se reduce de la valoarea medie de 11ş/oo, din sectorul montan si piemontan, la o valoare medie de 1, 5ş/oo în partea de est a Podisului Târnavelor, pâna la 0, 5ş/oo în partea centrala si vestica a acestuia. Fundamentul geologic este cristalin acoperit de o cuvertura sedimentara. Substratul albiei este alcatuit din depozite aluvionare formate din pietrisuri si argile nisipoase, în exteriorul luncii fiind prezente, în toate cele trei sectoare nisipurile, pietrisurile si marnele. În sectorul vestic mai apar argilele nisipoase, tufurile si conglomeratele. Trasaturile esentiale ale climatului continental moderat sunt imprimate de circulatia frecventa a maselor de aer vestice si nord vestice. Iernile, în general, sunt reci (dinspre sectorul estic spre cel vestic, mediile temperaturii aerului lunii ianuarie variaza de la -6şC la -3şC), verile racoroase în est devin mai calde în vest (mediile temperaturii aerului lunii iulie variaza de la est la vest de la 18şC la 21şC), mediile temperaturii anuale variind în acelasi sens de la 8 la 10şC. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este caracterizata printr-o scadere, tot de la est la vest, de la 700 la 500 mm. Diversitatea conditiilor pedogenetice, îndeosebi, a celor de relief, clima si roca se reflecta în varietatea solurilor existente. Albia râului este talonata, permanent, de un culoar de soluri aluviale, urmate de soluri argiloiluviale brune podzolite, pseudorendzine, brune si argiloiluviale podzolice, pseudogleice si pseudogleizate, iar în partea vestica mai adaugându-se regosolurile si solurile erodate. Relieful colinar, fragmentat de vai, alcatuit din roci putin rezistente la eroziune si preponderenta utilizare agricola a terenurilor, duc la o accentuare si diversificare a proceselor geomorfologice de modelare: pluvio - denudarea si eroziunea în suprafata, afecteaza totalitatea versantilor despaduriti, ravenarea este foarte accentuata, datorita dominarii rocilor nisipoase si de asemenea, exista alunecari de teren, favorizate de substratul argilo - nisipos (de exemplu în jurul localitatilor Medias, Dumbraveni, Dârlos, Copsa Mica, Micasasa). O eroziune puternica pâna la excesiva se întâlneste pe o parte din versantii Târnavei Mari si pe majoritatea afluentilor acesteia. Acest fapt se datoreaza, în mare masura, defrisarilor masive si utilizarii de secole a terenurilor pentru agricultura, nu întotdeauna cu respectarea normelor antierozionale de exploatare a solului. Rapiditatea evolutiei alunecarilor de teren de la Copsa Mica este legata si de poluarea locala, care a dus la distrugerea vegetatiei. Panta redusa a albiei favorizeaza depunerea unor însemnate cantitati de aluviuni, fenomen accelerat în timpul viiturilor, când lunca este supusa unor procese mai accentuate de aluvionare si de colmatare. Eroziunea laterala afecteaza numai malurile albiei minore, cu precadere în coturile meandrelor. Numeroasele meandrari, despletiri si rectificari ale cursului apei probeaza dinamica si instabilitatea albiei minore a Târnavei Mari, în acest sector. Caracteristicile râului se modifica sensibil fata de sectoarele din amonte, albia majora se largeste din ce în ce mai mult, scade viteza apei, devin caracteristice buclele ample ale meandrelor, valorile debitului lichid mediu multianual de apa variaza de la 10 m3/s în sectorul estic al podisului la Vânatori, la 14, 5 m3/s în sectorul vestic dupa confluenta cu Visa. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 8, 5 kg/s în estul podisului, pentru a creste pâna la 14 kg/s în vest. Afluentii de stânga domina, mai importanti (cu bazine cu suprafete de peste 100 km2) sunt Scroafa, Saes, Laslea si Visa. Afluentii de dreapta sunt scurti si au caracter torential, singurul mai important fiind pârâul Eliseni Unii dintre acestia seaca în timpul verilor secetoase. În acest sector, Târnava Mare sufera importante poluari succesive cu ape reziduale menajere si industriale. Localitatile cu aport poluator semnificativ sunt Sighisoara (36000 locuitori), Dumbraveni (8900 locuitori), Medias (65000 locuitori), Copsa Mica (5189 locuitori) si Blaj (21350 locuitori), localitati care nu au retele de canalizare (ex. Dumbraveni), nu sunt canalizate în totalitate (ex. Copsa Mica, doar în proportie de 30%) sau au sisteme de canalizare defectuoase, iar unele dintre ele au statii de epurare care functioneaza necorespunzator. Nu este de neglijat nici aportul satelor riverane care, în majoritate, nu au retele de canalizare si statii de epurare. De asemenea, în multe locuri, pe malurile râului exista adevarate depozite de gunoi. Daca pâna în amonte de municipiul Sighisoara, la 120 km de izvoare, în bentos mai era prezent grupul plecopterelor indicatoare de apa curata, în aval, pâna la varsarea în Mures, acesta nu a mai fost gasit. De asemenea, daca în amonte de aceasta localitate mai exista populatii de pesti cu un numar mare de indivizi, în aval, acestea încep sa se reduca treptat. În toate localitatile mari se produc în fiecare an, în plus fata de poluarea permanenta de fond, poluari accidentale care au ca efect afectarea de durata a ecosistemului lotic în ansamblu, cel mai vizibil, dar si cel mai pasager semn al acestor poluari, fiind mortalitatea în masa a pestilor. În aval de Sighisoara, care dispune de o industrie complexa (faianta, produse emailate, sticlarie, materiale de constructii, tesaturi din matase si lâna, masini, utilaje si piese de schimb, confectii, mobila, portelan fosfatic, produse metalice), pe lânga cresterea cantitatii de substante organice din apa, este de remarcat prezenta metalelor grele: zinc, cupru si cadmiu. La Medias, (unde este dezvoltata în special industria sticlei, mecanica, de email si industria usoara) în râu sunt deversate ape reziduale fecaloid - menajere si ape reziduale industriale necorespunzator epurate, datorita subdimensionarii si nefunctionarii statiei de epurare. Situatia este grava, deoarece o parte din canalele colectoare a apelor reziduale fecaloid - menajere si industriale sunt deversate direct în râu fara o prealabila epurare, astfel ajung în râu importante cantitati de substante organice, inclusiv detergenti si produse petroliere, precum si metale grele (crom, cadmiu, plumb, cupru). Copsa Mica constituie un caz clasic, bine cunoscut si la nivel international, de "dezvoltare" - degradare rapida a unei zone, motiv pentru care problemele legate de aceasta localitate vor fi abordate ca un succint studiu de caz. Structurarea industriei locale, în spiritul "epocii de aur socialiste", a urmarit cu consecventa obtinerea de rezultate economice imediate, pretul platit pe termen lung, fiind asa numitul "fenomen Copsa Mica", caracterizat printr-un mediu înconjurator grav deteriorat si o situatie precara a sanatatii populatiei umane locale. Situatia se datoreaza, metalurgiei neferoase si fabricii de negru de fum. Principalii poluanti în ultimii zeci de ani au fost si unii înca mai sunt: dioxidul de sulf, negrul de fum, pulberile de plumb, zinc si cadmiu, acidul sulfuric, trioxidul de sulf, dioxidul de azot si monoxidul de carbon. Pentru a evidentia gravitatea poluarii în zona, este sugestiv faptul ca în anul 1990 când, datorita unor lucrari de reparatii si ca urmare a functionarii la o capacitate redusa a platformei industriale, nivelul noxelor evacuate (negru de fum, oxid de carbon, bioxid de sulf, plumb, zinc, cadmiu) s-a redus cu 50% si totusi concentratiile maxime admisibile au fost depasite! Efectele cele mai grave ale poluarii în zona se datoreaza acumularii poluantilor proveniti de la prelucrarea metalelor neferoase la Sometra S. A. si instalatiile de negru de fum de la Carbosin S. A. Din fericire din anul 1991 Carbosin S. A. si-a încetat activitatea, ne mai adaugându-se deci, noi cantitati de negru de fum în mediul înconjurator. Impactul negativ al poluantilor asupra solului, apelor freatice si de suprafata, aerului, vegetatiei si oamenilor, este resimtit într-un mod pregnant pe o distanta de aproximativ 36 km, în lungul râului Târnava Mare, si ceva mai redus pe o distanta de 65 km, aproximativ între localitatile Blaj si Dumbraveni. Efectele grave ale diverselor tipuri de poluare în zona se datoreaza, în mare masura alegerii gresite a amplasamentului de constructie si extindere a platformei industriale, respectiv a caracteristicilor reliefului si climei din regiune, care nu favorizeaza epurarea naturala a aerului. Prin înaltimea lor de aproximativ 500 m, dealurile care delimiteaza culoarul râului Târnava Mare, reprezinta un element care îngreuneaza raspândirea poluantilor într-un volum de aer mai mare. Circulatia aerului, orientata preponderent de-a lungul vaii Târnava Mare (ENE-VSV), deplasarea aerului cu viteze mici (1-2 m/s) si calmul atmosferic frecvent (64%), constituie conditii naturale nepropice pentru difuzia poluantilor. Din aceasta cauza, dupa eliminarea poluantilor în atmosfera, acestia ramân pentru mult timp în masa, relativ redusa, de aer a vaii. Doar vânturile puternice ocazionale reusesc sa mai dilueze concentratia de poluanti, evacuându-i spre exteriorul acestui bazin aerian. Un alt element care împiedica diluarea poluantilor este existenta perioadelor de inversiune termica. Aici perioadele de inversiune termica sunt mai frecvente în timpul iernii. În aceasta perioada, difuzia poluantilor industriali este, uneori, blocata total, deoarece acestia se acumuleaza la nivelul localitatii, între granita de inversie si sol, iar pulberile sedimentabile (cu continut de metale grele) se depun. Acumularea poluantilor mai este determinata si de prezenta cetei, care se formeaza mult mai frecvent în aceasta zona, deoarece vaporii de apa se condenseaza usor pe particulele provenite din emisiile industriale. Odata formata, ceata, coboara si se acumuleaza în stratul inferior al atmosferei, determinând cresterea concentratiei poluantilor în acest strat. În acelasi timp, ceata favorizeaza diferite reactii chimice ale unor poluanti eliminati în atmosfera, rezultând produsi toxici agresivi. Astfel, unul dintre principalii agenti poluanti, dioxidul de sulf, care este un gaz incolor si sufocant, în prezenta oxigenului si a razelor ultraviolete trece în trioxid de sulf, care la rându-i în contact cu ceata sau picaturile de apa si în prezenta unor ioni de metale cu rol catalizator, se transforma în acid sulfuric, acesta din urma, având o actiune nociva asupra organismelor si coroziva asupra cladirilor. Ca urmare ploaia devine acida, cu o valoare a pH-ului de pâna la 2, 4. Impactul cumulat al poluantilor este resimtit si de vegetatie. Omniprezenta si persistenta îndelungata a unor mari cantitati de negru de fum, atât pe sol, cât si pe vegetatie, a împiedicat sau limitat procese fiziologice esentiale pentru plante, cum ar fi, de exemplu, respiratia si fotosinteza. Emanatiile de la fabrica de metale neferoase sunt si mai agresive, ploile acide, putând provoca fie perturbarea metabolismului plantelor, fie în mod direct arsuri. Ca urmare, unele specii au disparut din zona, iar altele prezinta o productivitate scazuta. Astfel la cicoare, masa uscata, în zonele poluate, reprezinta numai 86% fata de cea din zone nepoluate, la porumb masa verde scade cu 12%, la grâu cu 16%, la trifoi cu 18% etc. Efectele combinate ale poluantilor sunt adesea, mai grave decât cele produse de fiecare poluant în parte. De exemplu, influenta nociva a gazelor sulfuroase asupra vitei de vie este accentuata de prezenta negrului de fum, care le absoarbe si retine la suprafata frunzelor. Produsii toxici, eliminati în atmosfera, îsi maresc raza de actiune si agresivitatea asupra vegetatiei înconjuratoare, atunci, când sunt antrenati de curentii de aer si de precipitatii. Predominanta vegetatiei sarace, de ierburi si arbusti în locul întinselor suprafete acoperite de padure si vita de vie, din trecut, constituie semne clare ale poluarii din zona. Suprafata afectata se întinde de-a lungul vaii Târnava Mare, însumând 180750 ha, din care 31285 ha fond forestier si 149465 ha teren agricol, din acestea 3245 ha de fond forestier si 18630 ha de teren agricol sunt considerate grav poluate. Datorita reducerii indicelui de crestere, de la 100% la 28%, în functie de specie, si a uscarii arborilor, la Copsa Mica s-a calculat o pierdere medie de circa 70000 m3/an masa lemnoasa. Sunt în derulare actiuni, limitate comparativ cu necesarul, de reîmpadurire si reconstructie a padurilor de gorun, caracteristice în trecut acestei zone. Poluarea cu metale grele constituie de asemenea o problema majora. Plumbul, cadmiul si zincul se acumuleaza în plante, sunt ingerate apoi prin hranire, de-a lungul lanturilor trofice, ajungând sa se acumuleze în cantitati mari în tesuturile consumatorilor succesivi animale si oameni, rezultatul constituindu-se în boli grave. Din aceasta cauza, este indicat, ca în aceste zone poluate cu metale grele, sa se cultive plante tehnice rezistente si valoroase din punct de vedere economic, nu plante destinate consumului animal sau uman. Metalele grele s-au acumulat în sol si în apa freatica (concentratiile de plumb si cadmiu depasesc de doua ori concentratiile maxime admise), acest fapt, având impact negativ timp îndelungat asupra ecosistemelor din zona si implicit asupra sanatatii oamenilor. Din pacate, în acest caz, metodele de redresare ecologica care pot fi aplicate au rezultate limitate. Efectele nocive ale poluarii asupra animalelor intereseaza nu doar din punct de vedere al protectiei mediului, ci si datorita diverselor pagube economice rezultate, precum si datorita influentei pe care hrana de origine animala, toxica o are asupra sanatatii oamenilor. Influenta dioxidului de sulf asupra animalelor si oamenilor este dependenta de mai multi factori cum ar fi: gradul de poluare al aerului, apei si hranei, cantitatea de substanta ingerata, durata de absorbtie, vârsta si starea de sanatate generala etc. Inspirarea aerului cu un continut ridicat de dioxid de sulf determina îmbolnaviri si decese la animale. Dioxidul de sulf, care este absorbit de plante îsi modifica toxicitatea, în urma reactiei cu tesuturile vegetale, producând îmbolnaviri metabolice acute animalelor, care se hranesc cu plantele respective. Animalele supuse poluarii cu dioxid de sulf prezinta ameteli, cefalee, afectiuni pulmonare acute pâna la moarte prin spasm laringian. Plumbul, produce intoxicatii grave în urma depunerii lui pe plantele consumate ca hrana si a inhalarii lui din atmosfera, urmarile constând în îmbolnaviri cronice caracterizate prin: deficienta respiratorie, paralizia muschiului laringian, infectii pulmonare si tumefierea articulatiilor. O grava problema cu care se confrunta populatia din aceasta localitate este lipsa apei potabile, aceasta este necorespunzatoare calitativ si insuficienta cantitativ. Una din masurile administrative luate pentru relansarea economica a orasului Copsa Mica a fost declararea acestuia ca zona defavorizata, masura nu s-a extins, din pacate, si la alte localitati de pe valea Târnavei afectate de aceeasi poluare, chiar daca, uneori, distanta de la Copsa Mica si pâna la acestea nu este decât de câtiva kilometri. În contextul tabloului realitatii din zona localitatii Copsa Mica, pe cât de succint, pe atât de sumbru din pacate, declaratiile privitoare la majoritatea masurilor legate de protectia mediului si nu în ultima instanta de sanatate a populatiei din aceasta zona au fost de foarte multe ori în cel mai bun caz doar glume macabre. Dincolo de toate acestea, însa, efectele aparute nu au putut fi nici negate, nici cosmetizate cu vorbe mestesugite de catre nici una dintre generatiile de factori decizionali care s-au perindat în timp. Cui sa-i mai pese de râuri daca nici sanatatea oamenilor locului nu impresioneaza si nu determina luarea unor masuri adecvate? Localitatile Dumbraveni, Medias, Târnava, Copsa Mica si Axente Sever se confrunta cu probleme legate de alimentarea cu apa potabila, calitatea apei de la sursele de alimentare este necorespunzatoare si retelele de alimentare sunt vechi si degradate. Acest fapt are consecinte grave asupra starii de sanatate a populatiei, cel mai elocvent exemplu este epidemia de hepatita de la Copsa Mica, din aprilie 2001. Daca folosintele din amonte nu ar periclita calitatea râului, comunitatile din aval s-ar putea bucura de apa curata si ieftina. În aval de Copsa Mica, râul Târnava Mare este degradat, în apa sunt prezente, în concentratii alarmante, plumbul, cadmiul si zincul. Ecologia râului este grav afectata pe o distanta de aproximativ 20 km. Pâna amonte de localitatea Blaj, starea râului se îmbunatateste sensibil. Dar nu pentru mult timp, deoarece Blajul îsi aduce contributia sa la poluarea râului. Aceasta localitate are o statie de epurare subdimensionata, cu o tehnologie veche, astfel încât apele reziduale menajere insuficient epurate sunt evacuate în râu, tot aici ajung si apele reziduale cu continut de solventi organici, rasini sintetice si cleiuri de la combinatul de prelucrare a lemnului, care nu are statie de epurare, precum si apele reziduale de la industria constructoare de masini si industriile alimentare de prelucrare a carnii, laptelui si berii.

Angela Curtean Banaduc

STAREA ECOLOGICA A RÂULUI AMPOI (II)

SECTORUL CULOARULUI DEPRESIONAR ZLATNA-IGHIU
Afluent de ordinul I al Muresului, Ampoiul cu un bazin de 579 km2 si o lungime de 60 km, localizat în interiorul arcului Carpatilor Românesti, izvoraste din Muntii Apuseni, strabate Culoarul Depresionar Zlatna - Ighiu si se varsa în Mures în dreptul localitatii Alba Iulia. În culoarul depresionar de dimensiuni reduse Zlatna - Ighiu, care separa Muntii Metaliferi la sud si Muntii Trascaului la nord, sunt prezente gresiile, pietrisurile, argilele si marnele. Din zona localitatii Zlatna, râul este însotit de depozite aluvionare si, pe alocuri, apar conglomerate, marno - calcare si andezite. Valea râului este flancata de versanti de forma unor culmi domoale, mai înalte cu 200 -300 m decât cota vaii, care se îndeparteaza usor de albie si creeaza spatii depresionare cu o deschidere de numai câteva sute de metri. Procesele de eroziune în suprafata, de siroire si chiar de ravenare pe o mare întindere a versantilor, se accentueaza în Depresiunea Zlatna. Este prezenta si torentialitatea, sustinuta si de frecventa mare a averselor de ploaie. Alunecarile de teren sunt de mica amploare. Clima este relativ umeda si rece, cu medii ale temperaturilor lunii ianuarie care variaza între -4şC si -2şC, cele ale lunii iulie între 16şC si 18şC, iar mediile anuale ale temperaturilor între 6şC si 8şC. Valorile medii ale precipitatiilor lunii ianuarie variaza între 50 si 30 mm, ale lunii iulie între 100 si 60 mm, iar cele anuale între 1000 si 800 mm. Structura solurilor începe sa se diversifice în acest sector, fiind prezente solurile brune, brune acide, brune podzolite, podzolice argiloiluviale si pseudorendzinele. Predomina padurea de fag, iar înspre aval apare pe alocuri si gorunul. Cea mai importanta asezare umana a vaii este orasul Zlatna (9800 locuitori împreuna cu satele care apartin de acesta) situata la o altitudine de 450 m. Mai în aval, tot pe cursul râului se afla si comuna Metes. Exploatarea de mai bine de doua milenii a resurselor minerale (aur, argint, cupru, mercur etc.) si-a lasat o amprenta pregnanta si durabila asupra zonei. Regiunea Zlatna este recunoscuta pentru extragerea si prelucrarea minereurilor neferoase. Industria de prelucrare a cuprului s-a dezvoltat, aici, înca din 1747, de atunci si pâna în prezent aceasta a avut un impact negativ crescând asupra mediului. În prezent S. C. Ampelum S. A. si R. A. Exploatarea Miniera Zlatna sunt sursele majore de poluare ale zonei. Zona Zlatna este puternic poluata cu metale grele (plumb, cadmiu, zinc, cupru, arsen, stibiu, bismut) sub forma de pulberi si aerosoli, pulberi de dioxid de siliciu si gaze (dioxid de sulf, dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot). Acesti poluanti au efecte sinergice. Metalele grele se acumuleaza si se concentreaza în sol, apa freatica, vegetatie si tesuturile animale, iar prezenta dioxidului de sulf în atmosfera face posibila formarea ploilor acide care afecteaza sanatatea oamenilor, vegetatia, animalele si cladirile. În zona de poluare maxima, concentratia metalelor grele existenta în orizonturile superioare ale solului depaseste cu mult limitele legale maxime admise, de 5 - 16 ori la plumb, de 1 - 3 ori la cadmiu si de 1 - 9 ori la cupru. Gazele metalurgice, rezultate în procesul de extragere a cuprului din concentrate cuprifere, produc, pe lânga poluarea locala si o poluare pe distante mari, datorita conditiilor de culoar si a înaltimii cosului de dispersie. Astfel, poluarea se face simtita de-a lungul vaii Ampoiului, afectând în special arealul cuprins între localitatile Izvorul Ampoiului la NV si Alba Iulia la SE, pe o distanta de aprox. 40 km (10 km amonte si 30 km aval Zlatna). Zona sever afectata de poluare se întinde pe o suprafata de aproximativ 47000 ha. Datorita conditiilor de culoar, vitezei mici a vântului si frecventei mari a calmului atmosferic, circulatia aerului, între sol si nivelul dealurilor (200 - 300 m), are un caracter local de deplasare de-a lungul vaii, ceea ce determina transportul orizontal al poluatilor, aceste conditii, nefavorabile dispersiei poluantilor în straturile superioare ale troposferei, determina acumularea si stagnarea noxelor. De mentionat sunt si imensele halde de steril situate pe malul Ampoiului, acestea sunt spalate de precipitatii, fiind surse permanente de poluare a apei freatice si a râului. Chiar daca în prezent S. C. Ampelum S. A. si-a restrâns activitatea, poluarea la Zlatna este una grava, acumulata într-un timp îndelungat, motiv pentru care redresarea ecologica a zonei este dificila si costisitoare. Poluarea râului Ampoi se datoreaza, în special, deversarii de ape reziduale poluate chimic provenite de S. C. Ampelum S. A. si a evacuarilor de ape reziduale din iazul Valea Mica apartinând exploatarii miniere, ape care contin metale grele (care se acumuleaza în sedimente) si alte suspensii nebiodegradabile, la acestea se mai adauga apele reziduale menajere ale localitatilor riverane. Datorita acestei poluari, din dreptul localitatii Zlatna si pâna aproape de confluenta cu afluentul Ampoita, râul este degradat. Bentosul este foarte sarac în organisme, accidental apar oligochete si chironomide. Aici, cu siguranta nu pot trai decât eventual pesti..... de plastic!

Doru Banaduc

BREVIAR ECOLOGIC

ADUNAREA GENERALA ANUALA ECOTUR SIBIU
În data de 18 XII 2002, mai vasnicii sau mai visatorii membri ai ONG Ecotur Sibiu sunt invitati la adunarea generala anuala. Programul include: darea de seama a celor care au mai facut câte ceva în acest an, criticile mai mult sau mai putin vehemente ale celor care nu prea au facut mai nimic în acelasi an, informarea informatorilor , linsarea membrilor cu cotizatia neplatita de mai bine de un an , multumiri din inima partidului si înteleptilor conducatori pentru conditiile de munca si trai existente si evident ciocnirea unei cupe de sampanie înainte de sarbatorile de Craciun . Va asteptam cu mult, mult drag!

EXPOZITIA

NATURA SI ARTA,

SAU

ÎN DIALOG CU PIETRELE
Concretiunile grezoase cunoscute si sub numele de "trovanti", "balatruci" sau "dorobanti", în România sunt aglomerari de nisip cimentat cu carbonat de calciu, acestea fiind din punct de vedere petrografic gresii. Varietatea formelor este impresionanta, putându-se observa un determinism si o simetrie, primul fiind în functie de valoarea factorilor si elementelor mediului de concretionare si cea de a doua fiind rezultatul dispunerii compusilor chimici prin precipitare într-o structura asociativa. Asocierea concretiunilor induc concresteri neregulate, asimetrice de doua sau mai multe asemenea formatiuni, gruparea lor formând agregate concretionare, care sunt de fapt formele care au atras de timpuriu atentia omului, l-au impresionat si determinat sa le aprecieze, sa le admire, sa le colecteze si sa le utilizeze în scop decorativ. Acestea sunt concretiunile grezoase prezente în expozitie. Au aparenta unor artefacte, dar apropierea dintre anumite concretiuni si unele sculpturi este formala, primele rezultând în urma unor procese naturale fizico - chimice, pe când sculpturile realizate de artisti în urma unor "procese" ideatice ce urmaresc un discurs artistic. Aceste forme sculpturale naturale sunt folosite de secole în satele în apropierea carora ele apar la suprafata în râpe si ogase. Taranii din nordul Transilvaniei le-au spart si le-au facut fundatii la case, iar cele cu aspect estetic deosebit erau puse în fata stâlpilor de la poarta, unde le putem vedea si azi. În nordul Câmpiei Transilvaniei, în zona de coline înalte, întâlnim o utilizare necunoscuta în alta parte si nesemnalata pâna la noi. Cimitirele bisericilor de lemn vechi ale unor sate au concretiuni grezoase si gresii concretionare puse la capetele mormintelor. Omul, de timpuriu a admirat si utilizat frumosul din natura, la aceste concretiuni grezoase placându-i armonia formelor si, asa ca si în cazul tuturor pietrelor cu anumite aspecte deosebite si-a dat seama de efectele benefice asupra psihicului. Din multele reprezentari existente într-o râpa, pe un ogas sau pe o vale, unde stau nemiscate în eleganta liniilor este dificil sa alegi forma dorita, cu atât mai mult cu cât imaginatia nu te lasa sa te fixezi la ceva anume. Multe imagini, multe chipuri, într-o lume de piatra, însufletita doar de jocul de lumini si umbre dat de zi sau noapte. Atractia concretiunilor este cea a frumosului si a supranaturalului, pe care acestea o poseda. Exponatele, îngemanate, înmugurite, simple, concrescute, constituie frumuseti ale naturii, pe care le putem aduce lânga noi, lânga frumusetile facute de noi si astfel sa fim împreuna. Va invitam sa va delectati la Galeria de Arta Contemporana Sibiu, în perioada decembrie 2002 - ianuarie 2003, la aceasta expozitie organizata de Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, Muzeul National Brukenthal si "Universitatea Lucian Blaga Sibiu" - Catedra Conservare - Restaurare.

Ioan Chintauan

NATURA - CASA OMULUI,

BINECUVÂNTARE SAU BLESTEM

"Al Domnului este pamântul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc în ea". Se spune pe buna dreptate ca natura (pamântul) este darul oferit omului de catre Dumnezeu, ca ambianta, mediu normal al existentei si al miscarii sale fie spre o utilizare benefica, fie spre o nedorita malformare a acestei naturi. Consecintele, fie într-un caz fie în altul, întotdeauna nu întârzie sa apara, fiindca natura îi rodeste omului fie binecuvantare fie blestem. Este motivul pentru care abordarea problemei ecologice astazi tine nu de un segment rupt de realitate ci de însusi esenta vietii si a lumii umane. Existenta si normalitatea naturii este existenta si viata omului. Dependenta umanului de natura nu înseamna coborârea lui la ea, ci numai conditie a existentei si a dezvoltarii integrale a omului pe pamânt. Afirma cineva ca "omul nu se poate concepe în afara naturii cosmice"; aceasta înseamna însa ca nici natura nu îsi împlineste rostul ei fara om. Omul este si un datator de sens al naturii, pentru ca el o transforma constient. Ignoranta si dezinteresul contemporan vis-a-vis de problematica ecologiei tine si de îndepartarea omului de o anumita viziune a sa asupra vietii si a lumii în general de factura crestina, unde raportul natura - om - divinitate este conceput ca o Liturghie Cosmica, este o participare totala la preaslavirea lui Dumnezeu care ne creaza si tot el ne sustine în aceasta minunata lucrare (liturghie) ce se savârseste în lume prin mâinile omului. Omul si natura vin sa cânte împreuna cu îngerii si în momentul, de altfel unic în istorie, al Nasterii Mântuitorului, pastorii dimprejurul pesterii în care Fiul lui Dumnezeu se naste ca om din Fecioara Maria sunt împreuna cu "multime de oaste cereasca laudând si zicând: Slava întru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamânt pace, între oameni bunavoire". Din momentul Întâmpinarii Mântuitorului este evidenta chemarea noastra de a colabora cu Hristos pentru viata si nu a lucra împotriva Lui, pentru moartea noastra si implicit a naturii ca mediu specific existentei umane. Exista în Sfânta Scriptura avertismentul ca, în cazul rezistentei noastre la colaborarea cu Dumnezeu, Dumnezeu nu ne face rau, dar ne poate lasa în sema mintii noastre. O astfel de minte a nascut toata aceasta tehnica a omului, cu perfectionarile si rafinamentele ei care este pe pragul de a se întoarce împotriva inventatorului. Ne trezim astfel în nesiguranta si este cu totul clar ca singuri nu putem face nimic, decât sa mergem la moarte "fara Mine nu puteti face nimic". Nu facem o pledoarie în mod special pentru ecologie si nici nu intentionam sa o absolutizam din vreun punct de vedere (religios, filozofic, stiintific...) dar nu o lasam necunoscuta celor ce vor sa cunoasca si "au urechi de auzit" ca natura a fost realizata ca locul în care omul îsi pune începutul mântuirii sale; mai mult decât atât, natura însasi este dornica spre o mântuire a omului, deoarece ea "însasi se va izbavi din robia stricaciunii (degradarii), ca sa fie partasa la libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu". A mântui (a salva) pamântul sau natura, înseamna înainte de toate ca omul sa aibe deplina constiinta a locuirii sale pe pamânt "Ca asa zice Domnul, Care a facut cerul, Dumnezeu, Care a întocmit pamântul, l-a facut si l-a întarit; si nu în zadar l-a facut pe el, ci ca sa fie locuit". Asadar sentimentul si dorinta de "a te simti ca acasa". Iata în final comentariul facut de Pr. Dr. Staniloaie în acest sens: "numai omul poate face din natura o <> a lui, o casa ce-i este familiara în mod constient. Astazi când agresarea naturii ameninta sa faca pamântul greu de locuit, greu de a fi o casa pentru om, se pune problema sau se iveste necesitatea de a apara pamântul în calitatea de <>. Dar nu omul a facut pamântul potrivit pentru a-i fi <>. Cineva mai presus de pamânt, dar mai tare si decât omul, însa întelegator omului".

Preot Patrut Banaduc

SUS ÎN VÂRFUL MUNTELUI

(COLIND)

Sus în vârful muntelui R: Ai, lerui Doamne În mijlocul codrului. Îmi sunt doua luminisoare Bradul verde, teiul alb Si-amândoua se sfadesc Zise bradul catre tei Mai teiule frate-mi esti Cu mine de te sfadesti? Ca eu sunt un lemn de brad La toti oamenii li-s drag Tu esti tei putregaios Si nu esti nici de-un folos Ba eu sunt un lemn de treaba Ca toti mesterii ma-ntreaba Care unde ma gaseste De icoane ma croieste. Pe margini ma zugraveste bis Cu aur ma poleieste Si-n biserica ma baga bis Toata lumea mi se roagaSus în vârful muntelui R: Ai, lerui Doamne În mijlocul codrului. Îmi sunt doua luminisoare Bradul verde, teiul alb Si-amândoua se sfadesc Zise bradul catre tei Mai teiule frate-mi esti Cu mine de te sfadesti? Ca eu sunt un lemn de brad La toti oamenii li-s drag Tu esti tei putregaios Si nu esti nici de-un folos Ba eu sunt un lemn de treaba Ca toti mesterii ma-ntreaba Care unde ma gaseste De icoane ma croieste. Pe margini ma zugraveste bis Cu aur ma poleieste Si-n biserica ma baga bis Toata lumea mi se roaga La biserica ma duce bis Tot poporu-si face cruce În biserica ma pune Oamenii sa mi se-nchine Tu bradule rasinos bis Tu nu esti nici de-un folos Ba eu sunt un lemn de treaba bis Ca toti mesterii ma-ntreaba Care unde ma gaseste bis De sindrila ma croieste Din mine fac sindrila bis De acopar biserica Ca de n-ar fi sindrila În biserica-ar ploua Aurul ti s-ar strica bis Si-ar fi amar de cinstea ta Asta-i bradul cel stufos bis Asta-i Domnul cel frumos Asta-i tufa cea stufoasa bis Asta-i Doamna cea frumoasa. La biserica ma duce bis Tot poporu-si face cruce În biserica ma pune Oamenii sa mi se-nchine Tu bradule rasinos bis Tu nu esti nici de-un folos Ba eu sunt un lemn de treaba bis Ca toti mesterii ma-ntreaba Care unde ma gaseste bis De sindrila ma croieste Din mine fac sindrila bis De acopar biserica Ca de n-ar fi sindrila În biserica-ar ploua Aurul ti s-ar strica bis Si-ar fi amar de cinstea ta Asta-i bradul cel stufos bis Asta-i Domnul cel frumos Asta-i tufa cea stufoasa bis Asta-i Doamna cea frumoasa.

SARBATORI FERICITE

SI UN AN NOU MAI BUN!

Redactor: Angela Curtean Banaduc* ( :. Informatii suplimentare referitoare la actiunile si publicatiile O. N. G. Ecotur Sibiu le puteti obtine la adresa: Str. Dr. Ion Ratiu, nr. 7-9, camera B 3-07, Sibiu, cod 2400; tel. 0722604338, e-mail ecotursb@yahoo.com si banaduc@yahoo.com Aceasta publicatie apare trimestrial si este oferita scolilor, primariilor, organizatiilor neguvernamentale si cetatenilor interesati; mai poate fi obtinuta de la Muzeul de Stiintele Naturii, Str. Cetatii nr. 1 Sibiu. Asteptam materialele dumneavoastra cu tematica de ecologie si protectia mediului pentru a fi publicate

Author: Daniel Verniş
Uploaded by: Daniel Verniş
Views: 14906, Last update: Mon, Jul 21, 2003


Login or register to comment