Alpinet articles archive - Buletin informativ de mediu nr. 10 / iunie - august 2003

BULETIN INFORMATIV DE MEDIU

NR. 10 / iunie - august 2003

TEIUL FIECĂRUIA DINTRE NOI
Deseori pe strada, grabiti fiind spre cine stie ce destinatie, trecem fara sa observam elementele de decor stradal, asezate tocmai ca sa ne faca trecerea mai placuta. Exista însa momente când simturile noastre o iau razna si noi ne gasim ragazul sa ridicam privirile spre albul florilor de magnolie, sa ciulim urechile la freamatul frunzelor de plop, sa adulmecam parfumul florilor de liliac. Unul din aceste momente este si acela când arbori pe care îi ignoram în tot restul anului devin o atractie irezistibila. Este luna iunie, când plamânii nostri sunt avizi de aerul saturat de parfumul inconfundabil al florilor de tei. Calitatile ornamentale ale teilor au facut din ei locatari ai parcurilor si gradinilor noastre si mai ales arbori ideali pentru aliniamentele stradale. La acestea se adauga valoarea terapeutica a florilor cu proprietati sedative, antispastice, expectorante. Efectele lor se datoreaza continutului în mucilagii si ulei volatil. Înca din antichitate ceaiul din flori de tei era utilizat pentru tratarea insomniilor, starilor de agitatie, racelilor dar si ca ceai alimentar de lunga durata. Întrebarea care se pune este daca teii pe care îi avem în orase mai pot constitui acele resurse de sanatate de care aminteam. Categoric nu. Pentru ca strazile noastre sunt înecate în praful nepasarii. Pentru ca zeul automobil îsi cere si el tributul, raspândind în aer nori de fum si de praf în care se strecoara perfid, neobservat, cel mai periculos dusman, plumbul. Teii devin în timpul înfloririi adevarate rezervoare de substante poluante, unele vizibile, altele invizibile. Nimeni nu îsi doreste ca odata cu cana de ceai pe care o bea, sa-si otraveasca organismul cu tot felul de toxine. Aflati într-o perioada de reconsiderare a naturii si a inepuizabilelor resurse de binefacere ale ei, uitam ca mediul nu mai este acelasi peste tot. Teiul, ca si celelalte plante medicinale, trebuie colectat doar din locuri curate, care se gasesc din pacate în afara zonelor populate. Crutati teii de pe strazile noastre, crutându-va în acelasi timp sanatatea. Si ar mai fi ceva. Când culegem florile de tei, nu trebuie sa uitam de respectul pe care îl datoram acestui arbore atât de generos. Deseori suntem martori dezarmati, sau mai rau, pasivi, la actele de barbarie care însotesc culesul florilor. Crengile sunt rupte sau smulse salbatec lasând arborele în suferinta fizica dar si estetica. Odata cu crengile taiate în goana mutilam arborele, fara sa ne pese decât de nevoia noastra imediata si egoista. În Copoul Iasului rezista timpului "Teiul lui Eminescu". Sa nu trecem cu vederea faptul ca, pe toate stemele mai vechi sau mai noi ale orasului Sibiu regasim si trei frunze de tei, semn ca înaintasii nostri i-au atribuit acestui arbore un rol special. Cred ca noi, cei de astazi, suntem datori sa nu atentam la aceste simboluri, sa nu stirbim blazonul orasului. Exista tari unde la fiecare eveniment special din viata unui om se planteaza un arbore. De ce nu si la noi. De ce nu un tei, plantat de fiecare dintre noi, de care sa avem grija. Teiul fiecaruia dintre noi. În anul acesta luna iunie este pe sfârsit, la fel si florile de tei. Raul a fost deja facut. Poate la anul vom lua aminte la cele spuse si vom fi mai responsabili.

Mihai Craciunas - Sibiu

ÎMPREUNĂ PENTRU ECODEZVOLTARE (I)
De ce la noi ecodezvoltarea ramâne doar un deziderat nobil în cursurile studentilor, nereusitele societatii civile si discursurile politicienilor?
Desigur acest concept nu poate prinde rădăcini atât de repede pe cât ar fi necesar, într-o ţară ale cărei generaţii aflate la toate nivelurile de decizie în prezent, au mentalităţi pârjolite de învăţământul politic comunist şi nu întâmplător demersuri caracterizate prin cvasipermanente insuccese, "ascunse" după succesivele "moşteniri - ţapi ispăşitori" ale întotdeauna anterioarelor guvernări ale competitorilor politici. Ecodezvoltarea, este considerată acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface necesităţile. Evident problema ecodezvoltării ca deziderat la (unii) români este prea complexă fie şi pentru o abordare succintă în prea puţinele pagini ale acestei publicaţii. Aici dorim sa mediatizam o initiativa a O. N. G. Ecotur Sibiu, ca poate, graunte al mecenatului ecodezvoltarii si în România. Laitmotivul este încurajarea transparentei si încrederii reciproce între sectorul guvernamental si sectorul neguvernamental de mediu, ca o neaparat necesara cheie de bolta, pentru o dezvoltare durabila. La întâlnirea "Schimb de experienta 2002", organizata de catre Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, una dintre initiativele comune ale reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale si Inspectoratelor de Protectia Mediului prezenti, a fost cea referitoare la rezolvarea problemelor de comunicare dintre acestea, de asemenea a celor de personal si dotare ale IPM-urilor, în vederea cresterii capabilitatii de rezolvare a problemelor pe care acestea sunt abilitate sa le gestioneze. Ecotur Sibiu si-a asumat responsabilitatea centralizarii, la nivel national, a celor mai importante probleme cu care se confrunta IPM-urile si ONG-urile de mediu. Pe parcursul a 15 luni, au fost identificate ONG-uri din toate judetele, permeabile la aceasta problematica si doritoare a se implica în aceasta initiativa (actiune determinata si de raspunsul ulterior negativ sau lipsa oricarui raspuns a multor ONG-uri prezente la întâlnire si acolo de acord cu colaborarea!), sau, în cazul judetelor unde miscarea neguvernamentala de mediu este cvasiinexistenta, IPM-urile au fost contactate în mod direct. Contactele au fost realizate telefonic, prin corespondenta electronica si clasica, si în ultima instanta prin vizita la IPM-uri. Actiunea a necesitat o perioada de timp si implicarea unor resurse a caror amplitudine releva "deschiderea" pentru aceasta problema importanta atât a angajatilor IPM-urilor cât si a membrilor ONG-urilor, desigur cu atât de bine venitele exceptii de rigoare. Indentificarea problemelor si integrarea lor într-un valoros si transparent material la nivel national, subliniaza câteva dintre cauzele determinante pentru esecul (în termeni reali) implementarii unor strategii de dezvoltare durabila. Aceste cauze se înscriu în urmatoarele câteva categorii: problemele materiale obiective ale IPM-urilor, problemele subiective de organizare ale IPM-urilor, problemele obiective materiale ale ONG-urilor, problemele subiective profesionale ale ONG-urilor, lipsa (cu prea putine exceptii) de încredere între sectorul neguvernamental si cel guvernamental; toate acestea reflectate în situatia actuala a mediului. Aducerea acestor date la cunostinta opiniei publice, a structurilor guvernamentale din România si structurilor internationale cu responsabilitati în protectia mediului, este un pas modest dar, credem noi, necesar de depasire a situatiei prezente, în care societatea civila este amintita ca fiind partener social esential în activitatile de protectia mediului doar în diferite discursuri "pentru export" în contextul integrarii euro-atlantice. Publicarea acestor date, se poate constitui în premisa a sprijinului reciproc între cele doua sectoare ale societatii, în vederea depasirii starii de lipsa de încredere si a problemelor foarte bine evidentiate pe care le întâmpina în îndeplinirea rolurilor ce le revin în dezamorsarea stagnarii în rezolvarea problemelor de management al mediului în România. Rezultatele obtinute vor fi facute cunoscute la: 40 de IPM-uri si 70 de ONG-uri, ministere de resort, departamente de specialitate ale ambasadelor, asociatii, fundatii, finantatori nationali si internationali, cetateni. Numai identificarea problemelor reale ale celor doua sectoare si asumarea transparenta a lor, credem noi, ofera sansa initierii de masuri concrete si ameliorarea situatiei protectiei mediului. În final, aceasta actiune îsi doreste: stimularea creearii unui cadru general de conlucrare între ONG-uri si sectorul guvernamental cu responsabilitati în protectia mediului; creearea unei retele de ONG-uri de mediu la nivel national care prin activitatile curente sa gestioneze relatia cu IPM-urile astfel încât sociatatea civila sa îsi exercite în mod real dreptul legal de influentare a deciziei de mediu conform principiilor dezvoltarii durabile; educarea publicului în spiritul implicarii în luarea deciziilor de mediu.

Doru Banaduc - Sibiu

PARCUL "SUB ARINI" EMBLEMĂ

A UNUI ORAŞ EMBLEMATIC PENTRU SPAŢIUL TRANSILVAN (II)
Demersurile membrilor a 14 institutii si organizatii neguvernamentale de mediu românesti si internationale (Ecotur Sibiu, Catedra de Ecologie si Protectie a Mediului Sibiu, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu, Fundatia Comunitatii Sibiu, Universitatea Essen, WWF Germania, SKV Sibiu, Asociatia Amicii Muntilor Sibiu, Crispus Sibiu, Bios Sibiu, Alteea Sibiu, Cercetasii României Sibiu, Fundatia Edelweiss Sibiu, NABU Germania) si de asemenea, a multor persoane particulare, au produs diverse reactii din partea responsabililor planificatei actiuni de reducere a suprafetei zonelor verzi a parcului Sub Arini. Este inutil în acest moment (problema fiind aproape rezolvata) ca datorita jalnicei lor pozitii, sa mai prezentam, cum intentionam, persoanele (cu pozitii de decizie) care au pledat cu ridicole pseudo argumente vis-ŕ-vis de "necesitatea" schimbarii folosintei pentru o suprafata de teren în chiar inima valorosului parc, pe cele care au exercitat continue si neprincipiale presiuni politice si economice, etc. Nu merita sacrificiul copacului din care s-a facut hârtia pe care în acest moment cititorul o parcurge, sa o înegrim cu numele acestor triste personaje. Acestora le sugeram, ca astfel de initiative de schimbare a folosintei unor terenuri din spatii verzi în orice altceva, sa si le limiteze la cele din jurul caselor lor de vacanta si a gradinilor proprii, nu la cele care apartin întregii comunitati. Înca de la începutul zbaterilor noastre, în conditiile realitatii românesti, mici erau sperantele de solutionare a problemei, si subtiri/superioare - a viziuni cu mori de vânt, zâmbetele celor (majoritari) care stateau pe margine. O speranta ne mâna însa, si anume, faptul ca primarul Sibiului, domnul KlausW.Johannis, ca reprezentant al bunului renume al sasilor, nu va dezamagi comunitatea care l-a ales, pentru un mic (dar de loc modest financiar si politic) grup de interese. În fata sesizarilor si protestelor împotriva planificatei schimbari din parc, din fericire domnul primar nu s-a ascuns în spatele vreunor justificari mai putin sau deloc onorante ci (rara avis) a avut verticalitatea sa recunoasca ca unei intentii nefericite care urma sa afecteze parcul si locuitorii Sibiului tocmai urma sa i se dea curs, si a sistat imediat lucrarile, urmând ca distrugerile deja provocate terenului respectiv sa fie remediate. În prezent grupul de interese mai sus amintit a dat în judecata primaria!!! Sa speram ca ratiunea si justitia va învinge în cele din urma. Sincere felicitari pentru decizia pe care a-ti luat-o domnule primar, chiar în conditiile presiunilor în stil "mioritic" exercitate asupra dumneavoastra si echipei dumneavoastra pentru ca mârsavia sa se comita totusi. Danke schön! De asemenea, multumim acelora care au sustinut demersul initiat de Ecotur si acelora care au initiat demersuri paralele, concentrare de forte fara de care poate, eforturile noastre nu ar putea avea totusi UNFINALFERICIT. Asa cum am promis, asteptam eventuala solicitare din partea primariei pentru voluntariat în vederea refacerii zonei afectate.

Doru Banaduc - Sibiu

.

CONSTITUIREA ADMINISTRATIILOR REZERVATIILOR BIOSFEREI, PARCURILOR NATIONALE SI PARCURILOR NATURALE
Acest subiect a fost abordat în Hotarârea Guvernului nr. 230/2003, care poate fi consultata în Monitorul Oficial nr. 190. Administratiile rezervatiilor si parcurilor vor fi alcatuite din director; sef paza; economist; responsabil relatii cu comunitatile si educatia ecologica; biolog; informatician; 6 - 17 agenti (de teren), respectiv: - Parcul National Domogled - Valea Cernei - 20 persoane, dintre care 14 agenti; - Parcul National Retezat - 17 persoane, dintre care 11 agenti; - Parcul Natural Portile de Fier - 23 persoane, dintre care 17 agenti; - Parcul National Cheile Nerei - Beusnita - 17 persoane, dintre care 11 agenti; - Parcul Natural Apuseni - 21 persoane, dintre care 15 agenti; - Parcul National Muntii Rodnei - 18 persoane, dintre care 12 agenti; - Parcul Natural Bucegi - 17 persoane, dintre care 11 agenti; - Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas - 12 persoane, dintre care 6 agenti; - Parcul National Ceahlau - 12 persoane, dintre care 6 agenti; - Parcul National Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenti; - Parcul National Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenti; - Parcul National Piatra Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenti; - Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenti; - Parcul National Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenti; - Parcul National Muntii Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenti; - Parcul Natural Balta Mica a Brailei - 13 persoane, dintre care 7 agenti; - Parcul Natural Vânatori-Neamt - 17 persoane, dintre care 11 agenti.

MonitorulOficial nr. 190 din 26 martie 2003

STAREA ECOLOGICĂ A TÂRNAVEI MICI (II)

ZONA SUBCARPATICĂ

Râul Târnava Mică, afluent de ordinul II al Mureşului, are un bazin hidrografic de 20049 km2 şi o lungime de 191 km. În sectorul subcarpatic râul Târnava Mică, străbate un relief accidentat, format din înălţimi de 600 - 1000 m altitudine şi depresiuni submontane (Praid, Sovata), aparţinând Subcarpaţilor Transilvaniei (alcătuiţi din o parte a Dealurilor Mureşului şi a Târnavelor). Depresiunea intramontana de tip golf Praid - Sovata s-a format prin eroziunea cuverturii de aglomerate vulcanice. A rezultat un relief cu aspect de culoar, lung de aproape 30 km strapuns de sâmburi de sare. Albia râului este însotita, în mod permanent, de depozite aluvionare, acestea, având pe margini andezite bazaltoide, nisipuri, argile, conglomerate, tufuri andezitice si piroclastite.
Fragmentarea reliefului de către culoarele văilor, rocile puţin rezistente la eroziune şi utilizarea agricolă a terenurilor favorizează diversificarea şi accentuarea proceselor de modelare. Sunt prezente, cu precădere pluvio-denudarea, eroziunea în suprafaţă, ravenarea, alunecările de teren şi dizolvarea formaţiunilor salifere. Sunt prezente mai multe tipuri de soluri: brune acide, andosoluri, local argiloiluviale podzolice sau argiloiluviale brune podzolite, brune şi brune acide. În acest sector, pe valea Târnavei Mici, se păstrează activă eroziunea lineară şi transportul de aluviuni şi în plus mai apare eroziunea de mal. Acumulările de aluviuni, apărute în urma acestor procese de aluvionare şi de asemenea a celor de colmatare, se fac vizibile prin ostroave sau mici grinduri marginale şi depuneri în luncă, la inundaţii, mai frecvente în zona localităţii Praid. Iernile sunt reci şi umede, iar verile răcoroase, cu zile călduroase puţine la număr şi cu precipitaţii abundente. Caracteristicile climatului local sunt ceva mai blânde în ceea ce priveşte temperaturile medii comparativ cu sectorul din amonte (media lunii ianuarie -5şC; media lunii iulie 17şC; mediile anuale 6şC - 9şC). Cantităţile medii lunare de precipitaţii pentru luna ianuarie sunt 40 - 50 mm, cantităţile medii lunare pentru luna iulie sunt 500 - 700 mm, iar cantităţile de precipitaţii medii anuale sunt de 700 - 800 mm). Panta râului are o tendinţă continuă de scădere treptată, de la media valorilor caracteristice pentru sectorul montan şi submontan de 13o/oo, până la 5o/oo şi înspre avalul sectorului chiar la 3o/oo. Debitul mediu multianual al Târnavei este aici de aproximativ 4 m3/s. Afluenţii Târnavei Mici, în acest sector, sunt de dimensiuni reduse, mai important, fiind afluentul de dreapta Sovata. Această depresiune intramontană oferă primul spaţiu favorabil pentru existenţa aşezărilor umane. În localitatea Praid care are un total de 7050 locuitori, se desfăşoară activităţi economice legate în general de exploatarea sării geme, turism, exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea vitelor şi cultivarea terenurilor. La o distanţă de 8 km, în aval de Praid, se află localitatea Sovata cu 10.500 locuitori, unde se desfăşoară intense activităţi legate de turism (cu precădere în staţiunea balneo-climaterică Sovata), prelucrarea lemnului şi cultivarea terenurilor. Pe acest tronson, râul colectează apele reziduale fecaloid - menajere ale celor două localităţi Praid şi Sovata. În aval de Sovata, structura comunităţilor de nevertebrate bentonice şi analiza fizico-chimică a apei râului indică existenţa unei poluări moderate cu substanţe organice, dar apa este bine oxigenată ceea ce face posibilă existenţa, aici, a unei numeroase populaţii a gastropodului oxifil Ancylus fluviatilis. Dacă în sectorul din amonte de localitatea Praid, poate fi pescuit numai păstrăvul indigen, acesta apare rar în aval doar în perioadele cu ape mari la viituri, fiind înlocuit, aici, de nu mai puţin de şapte specii de peşti (domină beldiţa împreună cu molanul şi mreana de munte, alături de clean, nisiparniţă şi porcuşorul comun), cu populaţii cu un număr mare de indivizi. Condiţiile hidrologice şi biotice sunt favorabile proceselor de epurare naturală a apei.

Angela Curtean Bănăduc -Sibiu

PLANTAŢII RUTIERE
Plantatiile rutiere constituie un element esential al peisajului rutier, dupa modul si locul de amplasare îndeplinesc atât functii de confort optic, siguranta circulatiei, consolidare a corpului drumului si a taluzurilor, ameliorarea conditiilor microclimatice si biologice, cât si functii estetice si functii economice. Având în vedere aceste functii, plantatiile rutiere trebuie privite ca fiind unul din elementele de baza ale drumurilor. Prin "plantatii rutiere", se înteleg toate amenajarile cu arbori, pomi, arbusti, liane, plante floricole sau înierbari, care se executa: în zona de siguranta a drumurilor; în perdelele de protectie contra înzapezirii drumurilor; în perdelele de protectie antisoc; în paravane antifonice; în plantatiile de stavilire a avalanselor si de retinere a nisipului; la taluzuri; pe drumuri cu sensuri de circulatie separate prin banda mediana; în insulele de dirijare a circulatiei; în locurile de parcare si la fântâni; în incinta cantoanelor si la sediile unitatilor de drumuri; alte amenajari care au rolul încadrarii lucrarilor de arta sau de mascare a aspectelor inestetice din zona drumurilor. Termenul de "plantatie rutiera" poate fi asimilat cu "vegetatie rutiera". Plantatiile rutiere sunt realizate în zonele care marginesc drumurile în scopul îndeplinirii unui complex de functii cu predominarea celor tehnice, rutiere, ecologice si peisagere: a) functia tehnica: sa asigure protectia taluzurilor erodate; sa retina zapada, nisipul si praful purtate de vânt, prevenirea si depunerea lor pe platforma drumului; sa asigure asanarea apelor care vin spre partea carosabila; b) functia rutiera: sa contribuie la siguranta circulatiei prin jalonarea drumului, în special iarna si pe ceata; sa asigure confort si agrement prin peisajul si umbra pe care o formeaza pe timp de arsita; sa asigure marcarea si accentuarea zonei de relief a traseului; c) functia ecologica: sa realizeze un microclimat favorabil; sa reduca zgomotele prin creeare de ecrane vegetale; sa constituie filtru al noxelor provenite din evacuarea gazelor care conduc la poluarea mediului ambiant; sa serveasca drept adapost faunei; d) functia peisagera: sa se încadreze în peisajul înconjurator; sa îmbunatateasca aspectul estetic al zonei, evitând monotonia; sa mascheze aspectele neplacute si suprafetele degradate din vecinatatea drumurilor. Speciile plantate în zona de siguranta a drumurilor trebuie alese de asa maniera încât sa nu provoace înzapezirea drumurilor, sa nu produca daune conducatorilor auto, sa nu murdareasca partea carosabila, sa nu constituie mediu propice pentru boli si daunatori. În plantatiile rutiere sunt admise în general toate speciile de arbori, pomi fructiferi, arbusti fructiferi si ornamentali, flori si gazon. Acestea trebuie alese în functie de rolul pe care trebuie sa-l îndeplineasca. Desigur, utilizarea în scopuri alimentare a florilor si fructelor de pe marginea soselelor nu este recomandata datorita acumularii de catre acestea a unor substante toxice din gazele de esapament. Plantatiile cu arbori si/sau arbusti se executa de regula pe zona de siguranta pe ambele parti ale drumului, iar distantele minime de plantare a acestora în profil trasversal se stabilesc în functie de clasa tehnica a drumului (M. Z. A. - media zilnica anuala: vehicule/zi), astfel: pentru drumuri din clasa tehnica I - III (M. Z. A. > 3500) - distanta minima fata de marginea platformei este de 2, 25 m; pentru drumuri din clasa tehnica IV - V (M. Z. A. < 3500) - distanta minima fata de marginea partii carosabile este de 2, 25 m. Plantatiile rutiere se vor executa, de regula, în perioada repausului vegetativ. Realizarea plantatiilor de toamna va începe odata cu încetarea vegetatiei (caderea frunzelor). Plantatiile de primavara se vor executa în intervalul de la începerea dezghetului si pâna la începerea vegetatiei (deschiderea mugurilor). Plantarea puietilor cu balot de pamânt la radacina se va executa de preferinta în timpul iernii, exceptând perioadele cu temperaturi sub -10° C, sau vara. Lista arborilor si arbustilor utilizati în plantatiile rutiere, si adaptabilitatea acesteia la conditiile de clima si sol, nu este limitativa. În concluzie, plantatiile rutiere au un rol însemnat în protejarea caii de rulare si a localitatilor strabatute de drumuri, în asigurarea confortului participantilor la trafic si rezidentilor localiatilor amintite, în ameliorarea ecologica a zonelor cu drumuri, ceea ce presupune acordarea atentiei meritate în realizarea/întretinerea acestora.

Claudiu Florin Balan -Bucuresti

DUNĂREA - UN FLUVIU CU O LUNCĂ VERDE
Sectorul românesc al Dunarii parcurge de la Portile de Fier pâna la varsarea - prin cele trei brate ale deltei - în Marea Neagra, un traseu de peste 900 km. Dunarea este însotita de o lunca cu latime variabila de la 4 pâna la 25 km în dreptul Baltii Brailei. Suprafata integrala a luncii - a fostei zone inundabile a Dunarii - este de 5402 km2 la care se adauga Delta Dunarii cu 4800 km2 (inclusiv complexul lagunar Razim - Sinoie). Zona inundabila a Dunarii inferioare este bine conturata pe malul stâng fata de malul drept, în zona de frontiera cu Bulgaria, unde se evidentiaza aproape pe o linie continua marginea platoului cretacic prebalcanic. Lunca inundabila (sau "balta") cuprinde o retea de cursuri mici de apa, gârle, japse sau privale, lacuri, zone umede cu stufarisuri si rogozuri si grinduri fluviatile cu zavoaie de salcie si plop. Balta ofera habitate pentru o mare diversitate de plante si animale a caror viata depinde de apa. Schimbul dinamic între ape mari si ape mici, între inundare si desecare joaca un rol important în dezvoltarea ecosistemelor. Prin interrelatiile dintre fluviu si lunca si prin procesele naturale care au loc, luncile îndeplinesc importante functii hidrologice, biogeochimice si ecologice care evidentiaza o serie de resurse naturale si valori existentiale de care ar putea beneficia populatia locala. Unitatea dintre fluviu si lunca adiacenta a fost în cea mai mare parte întrerupta dupa 1960, când largi suprafete ale zonei inundabile au fost despartite de fluviu prin diguri, fiind desecate si transformate în suprafete agricole cca 4500 km2. Astfel s-au pierdut nu doar largi zone de lunca ci si multiplele lor functii naturale, cum ar fi zonele de reproducere si habitate pentru pesti si pasari acvatice sau ca biofiltru pentru poluanti. Schimbul de organisme dintre fluviu si lunca a fost întrerupt pe mari sectoare ale Dunarii inferioare. Pe lânga benzile de lunca din zona dig - mal, supuse în mod regulat inundarii, cele peste 100 de ostroave de pe acest sector al Dunarii sunt acele zone naturale sau aproape naturale, care au ramas în continuare supuse dinamicii fluviului. În cuprinsul lor s-au pastrat procesele naturale, o mare biodiversitate si un înalt potential ecologic. Îndiguirea unei mari parti a luncii inundabile a Dunarii a avut repercusiuni si asupra situatiei ecologice a deltei, care se resimt si în prezent. Totusi, delta a ramas mai putin afectata pâna când dupa 1980 au început interventii antropice. Prin îndiguiri si construirea de amenajari agricole, piscicole si forestiere s-au pierdut 974 km2 cu ecosisteme naturale, ceea ce reprezinta 20% din suprafata actuala a Deltei Dunarii. Exista patru categorii majore de functii ale luncii, afectate de impactul antropic: functii hidrologice, functii biogeochimice, functii ecologice si functii socio-economice. Functiile hidrologice: stocare de apa, retinerea si atenuarea undei de viitura; transport de sedimente/echilibrarea liniei de mal; îmbogatirea pânzei freatice, stocare de apa freatica si autopurificare; factor de echilibru în regimul hidrologic, în circuitul apei/îmbunatatirea climei. Functiile biogeochimice: circuitul carbon/azot/fosfor; retentie si reciclare de nutrienti; retentie de sedimente si substante toxice (pesticide, metale grele)/biofiltru; transformare de poluanti organici în anorganici. Functiile ecologice: habitat pentru plante si animale (loc de reproducere pentru pesti, cuibarit, popas, hrana pentru pasari); rezervor de resurse genetice si biodiversitate; biocoridor/schimb genetic; bioproductivitate/ lantul trofic. Functiile socio-economice: folosirea resurselor naturale si practicarea pescuitului, vânatorii, recoltarii stufului, silviculturii, colectarii de plante medicinale etc.; functia economica pentru navigatie, protectia contra viiturilor, utilizarea apei etc.; ecoturism, educatie, recreere. Cu noile impulsuri pentru protectia naturii si a mediului înconjurator în Europa de Est, dupa 1989 s-au ivit noi posibilitati si perspective atât pentru Delta Dunarii cât si pentru Dunarea inferioara. Restaurarea de foste zone umede - prin reconectarea la regimul hidrologic al fluviului - a fost abordata odata cu declararea Deltei Dunarii ca Rezervatie a Biosferei (1990). În cadrul unei fructuoase colaborari între Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii din Tulcea si Institutul german pentru ecologia luncilor al Fondului Mondial pentru Natura WWF din Rastatt, au fost realizate primele proiecte pilot de reconstructie ecologica a incintelor agricole abandonate (Babina - 2100 ha în 1994 si Cernovca - 1580 ha în 1996), situate pe bratul Chilia, în nord-estul deltei. Ostroavele Babina si Cernovca, îndiguite în 1985 - 1990, au fost reconectate la dinamica apelor Dunarii. Habitatele cu biodiversitatea caracteristica zonei s-au redezvoltat relativ repede, ostroavele preluând functiile lor ecologice naturale. În anul 2000 au fost reabilitate înca 3600 ha din zona incintei piscicole Popina. Astfel în Delta Dunarii au fost reabilitate 7300 ha, ceea ce reprezinta cea mai mare zona reconstruita ecologic din Europa. Succesul international recunoscut dupa implementarea primelor proiecte de reconstructie ecologica în Delta Dunarii, precum si relatiile ecologice strânse între delta si lunca Dunarii, au dus la reflexiuni privind îmbunatatirea situatiei ecologice si în amonte de delta prin masuri aditionale de protectie, de reconstructie ecologica si la dezvoltarea de concepte si modele pentru folosirea durabila a resurselor naturale. Pe baza datelor cartografice si hidrologice, a informatiilor despre utilizarea terenurilor si de raspândire a unor bioindicatori, s-a realizat o prima evaluare a potentialului ecologic si de restaurare a luncilor Dunarii. Având în vedere functia de filtru a luncilor, iar prin aceasta prin rolul lor esential în reducerea poluarii, au fost propuse pentru o restaurare viitoare mai multe zone importante din punct de vedere ecologic.

(material WWF/INDD preluat cu acordul autorilor)

Erika Schneider -RastattGermania

si Romulus Stiuca -Tulcea

"NONŞALANŢĂ"ŞIBULDOZEREÎNPARCULNAŢIONALMUNŢIIRODNEI(II)
La 1 iunie 2003 a expirat cel de-al doilea termen acordat primarului localitatii Borsa pentru obtinerea retroactiva a avizelor/autorizatiilor privind "santierul" Iezerul Bistritei Aurii, lacul alpin buldozerit în 1 - 5 octombrie 2002 în plin Parc National Mtii Rodnei (alaturi de cel al Deltei Dunarii si din Retezat recunoscut de UNESCO!).
Pe 31 mai am revăzut zona, impresiile sunt devastatoare. Sincer mă îndoiesc că vreun for românesc va avea interesul/tăria/mijloacele impunerii legii, că frumosul lac glaciar, zona limitrofă, vegetaţia, fauna din căldarea nordică a Gărgălăului vor mai fi vreodată ceea ce au fost înainte de 1 octombrie 2002 sau, mai bine, prin 1989, când braconierii mai aveau ceva frică, nu de Dumnezeu ci de miliţie şi activiştii de partid (care, sic, erau braconierii şefi, ca şi astăzi de altfel!). Dacă Comisia Monumentelor Naturii va elibera avizul, dacă se vor obţine prin mafie/presiune politică celelalte autorizări, în maxim doi ani căldarea Gărgălăului dinspre Poiana Ştiol va deveni o altă latrină alpină, de genul Bucegi - Poiana Izvoarelor. În urmă cu trei săptămâni am prezentat unui german doctor în management turistic fotografii ale Iezerului Bistriţa Aurie post buldozerire. M-a întrebat dacă autorul este în puşcărie. I-am atras atenţia că trăim în România "tutulor posibilităţilor" şi nu în spaţiul Schengen. A ramas perplex. La noi ca la nimenea, toata lumea o ştie... degeaba! Cu tristeţe şi fără speranţe de mai bine.

Lucian Petru Goja - Baia Mare

PERSEIDE 2003
Societatea Astronomica Româna de Meteori (SARM) organizeaza editia a XI-a a manifestarii PERSEIDE. Aceasta activitate de tineret unica în tara este menita a promova simbioza astronomie - cultura - arta - educatie - societate. Numele manifestarii vine de la curentul de meteori Perseide (al carui radiant se afla în constelatia Perseu) activ în aceasta perioada. Partea a I-a, Corbasca, Bacau, 15-26 iulie, tabara nationala de astronomie pentru tineret 1. Scoala astronomica de vara: - cursuri/ateliere de lucru: initiere în astronomie, meteori, fotografie, instrumente, stele variabile, obiecte deep-sky, soft astronomic, meteorologie; cursurile vor fi însotite de materiale si proiectii de imagini; - observatii astronomice: meteori, obiecte deep-sky, fotografie ghidata, desene si schite folosind instrumentele, etc.; - propuneri proiecte si programe viitoare; 2. Expuneri, referate discutii, proiectii imagini si video; 3. Expozitie internationala de fotografii, publicatii si postere astronomice; 4. Biblioteca de carti, reviste si atlase astronomice; 5. Concurs national de astronomie pentru tineret, cu premii; 6. Târg de instrumente astronomice; 7. Gala a Festivalului de cosmopoezie; 8. Excursii si drumetii, program cu publicul si mass media. Partea a II-a, 26 iulie - 14 august, retea nationala de observare a curentului meteoric Perseide si a maximului curentilor de vara. Expeditii simultane în toata tara. Rezultatele manifestarii vor constitui lucrarile de participare la Conferinta Mondiala de Meteori din Germania în luna septembrie 2003 unde SARM va reprezenta România. Proiectul este finantat de Ministerul Tineretului si Sportului si Directia Tineret si Sport Dâmbovita. Informatii despre editiile precedente la: www.sarm.ro sau www.geocities.com/valisarm Informatii suplimentare si conditii de participare la: sarm@romwest.ro Va asteptam!

Valentin Grigore - Târgoviste

BREVIAR

AURUL, ALESII

SI ACADEMIA ROMÂNA Academia Româna este împotriva intentionatelor noi exploatari aurifere din Muntii Rosia Montana. Motivele sunt cele evidente de protectie a mediului natural si a unor situri arheologice cu valoare exceptionala pentru istoria neamului românesc. Credeti ca decidentii zilei vor da doi bani pe aceasta recomandare facuta de cel mai înalt for stiintific al tarii? Deocamdata tacerea acestora si evitarea acestui subiect este cel putin îngrijoratoare. Luând însa în considerare faptul ca metalul galben se poate transforma foarte usor în ochiul dracului, iar tentatia irizatiilor privirii acestuia în conturi etern hamesite este greu de evitat, se vor gasi poate destui sa-si puna "glorioasa" semnatura pentru aprobarea contestatului proiect. Ramâne de vazut ce va fi! Daca am facut un proces de intentie gratuit, îmi cer scuze si... poate totusi nu este înca totul pierdut!

NOUTATI LA CENTRUL INFORMATIV ECOTUR La centrul informativ, pot fi consultate doua noi publicatii deosebit de valoroase si utile. Monografia Flora Judetului Sibiu, autor C. Dragulescu, prezinta (raspândire, forma biologica, elementul floristic, preferintele ecologice si fitocenologice, categorie de ocrotire) 2455 de specii de plante din flora acestui judet, fiind de un real folos botanistilor, biologilor, silvicilor, agronomilor, pratologilor, pedologilor, IPM-urilor, studentilor biologi si ecologi, primariilor, ONG-urilor. Diversitatea Lumii Vii, Determinatorul ilustrat al florei si faunei României, vol. II Apele continentale, editor S. Godeanu, trece în revista (distributie, origine, biogeografie, caracterizare, chei de determinare) reprezentantii tuturor organismelor din apele curgatoare si stagnante din România. Prima lucrare româneasca în care sunt cuprinse totalitatea vietuitoarelor acvatice, se adreseaza cadrelor didactice din învatamântul superior si mediu de biologie si ecologie, studentilor si elevilor, membrilor ONG-urilor, specistilor din unitatile cu preocupari în domeniul calitatii si protectiei mediului, agriculturii, medicinei legale etc.

MEDALION BIOGRAFIC MINISTRUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI

ILIE SÎRBU Responsabilitatea calitatii mediului, dupa remanierea guvernului P. S. D - Adrian Nastase, a trecut de pe umerii domnului Petru Lificiu licentiat în automatica si calculatoare, pe cei ai domnului Ilie Sîrbu licentiat în teologie, agronomie si de 5 ani în management Va oferim CV-ul noului ministru pentru a aprecia, orizontul de asteptare vis-a-vis de mediu în România, în viitorul apropiat.
Informaţii personale: născut la 26.05.1950, sat Ciuta, com. Obreja, jud. Caraş-Severin, căsătorit, 1 copilStudii: 1975, licenţiat în Teologie, Institutul Teologic Sibiu; 1985, specializare Ecumenism, Institutul Ecumenic Geneva (Elveţia); 1989, Perfecţionare Limba Engleză, Universitatea Birmingham (Anglia); 1990, curs perfecţionare în marketing, sediul central al firmei 'Convent' (Germania); 1990, curs perfecţionare în domeniul culturii cartofului şi a plantelor tehnice, Grup Firme Fangmaier (Germania); 1990, curs marketing şi management, relaţii bănci, Kreissparkasse (Germania); 1998, licenţiat în Ştiinţe Economice, specializare management, Universitatea Craiova.Activitate profesionala: 1976 - 1981, Profesor/Director, Seminarul Teologic Caransebes; 1981 - 1991, Consilier economic, Mitropolia Banatului; 1991 - 2000, Director general, Grup "Fangmeier" (agricultura si morarit); 2000, Presedinte Consiliul Judetean Timis; 2000, Ministrul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Pasiuni: vânătoare, literatură, muzică

PRIMA PERLA A ÎNCA UNUI CAZ DE FORMA FARA FOND Nici doua zile trecute de la numirea domnului ministru Ilie Sîrbu si amar se releva, cum era de asteptat de altfel, posibilitatile modeste ale dânsului de implicare în domeniul protectiei mediului. În prima conferinta de presa televizata, ni se comunica faptul ca una dintre problemele importante în care se va implica prioritar ministerul dânsului va fi, îl citam pe domnul ministru "ecosistemul Dunare, Delta, Marea Neagra"!!! Ce parere au studentii (cu examenele promovate) de anul I - II ai oricarei facultati cu profilul de ecologie, protectia mediului, biologie, geografie, etc.?

ONG-URI DE MEDIU

PE SPRÂNCEANA 13 ani dupa încetarea experimentului comunist, constatam ca cei ce ar fi trebuit sa înteleaga între timp faptul ca forta societatii civile trebuie potentata si utilizata pentru rezolvarea numeroaselor probleme din tara, asa cum se întâmpla în tarile civilizate, dorm visând probabil la acel trecut. Faptul ca reprezentantii societatii civile sunt buni doar "la afisajul pentru export", în rest fiind tratati ca unii care nu prea au ce face si îi deranjeaza doar de la munca pe truditorii care ne conduc destinele, este subliniata si de una dintre multele circulare care ne guverneaza si ne..... sidereaza. Astfel, stupefianta circulara catre IPM-uri, a ministerului de resort, conform careia acestea trebuie sa aibe relatii de parteneriat numai cu ONG-urile de utilitate publica, adica-telea cu acele ONG-uri care au obtinut de la structurile guvernamentale statutul de utilitate publica conform Ord. 37/2003, fac sluj si dau mumos. Cât despre impresiunile dorite de noi toti pe unele organe ale personajelor cu astfel de idei,..... scrutam viitorul evolutiv!

Doru Banaduc

Redactor: Angela Curtean Banaduc* (: Informatii despre actiunile si publicatiile O. N. G. Ecotur Sibiu le puteti obtine la tel. 0722604338, e-mail ecotursb@yahoo.com Adresele autorilor din acest numar: Erika Schneider - auen@wwf.de; Romolus Stiuca - office@indd.tim.ro; LucianGoja - alfasoft@alphanet.ro; ValentinGrigore - grigorevalentin@yahoo.com; MihaiCraciunas mihai_craciunas@yahoo.com; Claudiu FlorinBalan - ecoflorin2003@yahoo.com; Angela si DoruBanaduc - banaduc@yahoo.com Aceasta publicatie apare trimestrial si este oferita scolilor, primariilor, ONG-urilor si cetatenilor interesati.