SECŢIUNEA 1
Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane
ART. 27
Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să prezinte interes şi să facă legătura între două sau mai multe obiective;
b) să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care se vor evita, atât cât este posibil, versanţii sau crestele expuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. În condiţii speciale de altitudine sau de teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) să evite zonele favorabile producerii avalanşelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive de pietre;
d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podeţe, balustrade, trepte - şi să permită îmbunătăţirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate -, fără cheltuieli mari;
e) să nu traverseze zone întinse de grohotişuri sau de mlaştini.
ART. 28
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevăzute în anexa nr. 2.
ART. 29
În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc următoarele sisteme de marcaje:
a) marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe diferite trasee;
b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c) marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecare şi de sosire;
d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit şi magistrală, în general traseu de creastă, din care se ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare;
e) marcaje pentru traseele dus-întors.
ART. 30
Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale se utilizează semnele prevăzute în anexa nr. 3.
ART. 31
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.
ART. 32
Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi şi pentru modificarea traseelor existente se întocmesc de către consiliile judeţene sau locale, după caz, şi de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România şi cuprind:
a) date de bază - traseul, unitatea montană, judeţul sau judeţele în a căror rază se află traseul;
b) date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şi a traseului;
c) harta traseului la una dintre scările: 1: 50.000, 1: 25.000 sau 1: 20.000.
ART. 33
Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaţiei în vigoare, în baza documentaţiilor prevăzute la art. 32 şi la iniţiativa consiliului judeţean sau local, după caz, în a cărui rază se află traseul şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.
ART. 34
Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane se asigură de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror autoritate funcţionează serviciul public SALVAMONT.
ART. 35
Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:
a) periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade, treptele, cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi punţile peste ape şi se înlătură toate obstacolele care barează trecerea;
b) în fiecare primăvară se completează şi se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele, inscripţionările şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbă pe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe aceste porţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.
