CHEILE KRESNA - CONSERVARE SAU DISTRUGERECheile Kresna, o vale stâncoasa de 17 km lungime în sud-vestul Bulgariei, în lungul râului Struma, adaposteste un numar ridicat de plante si animale deosebite, care sunt amenintate de realizarea unui proiect de constructie a unei autostrazi. Drumul principal si calea ferata dintre Sofia (Bulgaria) si Thessaloniki (Grecia), parte a coridorului de transport IV Helsinki strabate deja aceste chei. Realizarea planurilor pentru constructia autostrazii în chei ameninta biodiversitatea unica si valoarea peisagistica a zonei, care este protejata de legile din Bulgaria si este candidata la a fi desemnata ca arie protejata în cadrul retelei Natura 2000.
Cheile sunt localizate în zona de demarcatie dintre zonele climatice continentala si mediteraneana, fapt care explica extraordinara abundenta de specii într-un teritoriu restrâns de numai 15.000 de hectare. Cheile cuprind versanti stâncosi si abrupti, vegetatie cu specii de conifere si cu frunze cazatoare mediteraneene si sub mediteraneene, terenuri agricole, pasuni si mici asezari umane. În chei exista ursi, lupi, vidre, 17 specii de lilieci; 135 de pasari cuibaritoare; 32 de reptile si amfibieni, 13 de pesti, 942 specii de fluturi. Cheile gazduiesc 34 de specii de plante rare si 6 periclitate incluse în listele rosii ale Bulgariei.
Cheile Kresna sunt în mod particular importante pentru conservarea unui numar de specii endemice si a unor specii incluse în Directiva Habitat si Conventia de la Berna: cinci specii de pesti (Aspius aspius, Vimba melanops, Chondrostoma vardarense, Barbatula bureschi, Cobitis strumicae), broaste testoase (Testudo graeca ibera, Testudo hermanni boughteri), serpi (Elaphe situla, Elaphe quatorlineata quatorlineata, Telescopus fallax, Typhlops vermicularis); lilieci (Rhinolophus euryale, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus). Cheile Kresna sunt cel mai important coridor ecologic din sud - vestul Bulgariei, pentru conectarea habitatelor ursului si lupului din Bulgaria si din Macedonia.
Cheile Kresna reprezinta o importanta arie de protectie a pasarilor, cuprinzând populatii numeroase a 23 de specii incluse în Anexa I a Directivei Pasari, cele mai multe specii caracteristice pentru habitatele mediteraneene din Europa. Cheile sunt situate în lungul traseului european de migratie a pasarilor - Via Aristotelis, si este o regiune cu un front de migratie îngust.
Zona acestor chei are importanta pentru conservare a doua tipuri de habitate incluse în Directiva Habitat - paduri de lunca cu Platanus orientalis si asociatii vegetale cu Juniperus excelsa.
Situl include Rezervatia Naturala Tissata, protejata de legile din Bulgaria, care adapostesc paduri foarte vechi de Juniper. În Programul CORINE referitor la habitate, situl este desemnat ca fiind situl CORINE Cheile Kresna.
Ca parte a dezvoltarii extensiei retelei trans-europene de transport în tarile care doresc aderarea la Uniunea Europeana, exista planuri de constructie a unei autostrazi care sa treaca prin Cheile Kresna si prin Rezervatia Tissata. Aceasta va necesita taieri ale pantelor si constructia unor poduri joase în chei. Daca aceste planuri sunt implementate, va rezulta o distrugere directa a habitatelor, deteriorarea habitatelor prin cresterea zgomotului, poluarii, eroziunii, deranjarii prin aparitia unor bariere în traseele de migratie ale diferitelor specii de animale. Pe lânga pierderea habitatelor prioritare, autostrada va afecta de asemenea asezarile umane limitrofe prin demolari a proprietatilor, pierderea unor suprafete de teren agricol foarte fertile, cresterea zgomotului, poluare, riscurile de accidente si reducerea farmecului ambiental. Planuita autostrada va trece la o distanta de 30 m de cladiri ale orasului Kresna.
Începând cu anul 1997, o coalitie de O. N. G. - uri din Bulgaria, cu suportul W. W. F., Bird Life International si Friends of the Earth, desfasoara o campanie pentru salvarea Cheilor Kresna. Aceasta coalitie a cerut reprezentantilor guvernului Bulgariei si Comisiei Europene crearea unui traseu de autostrada alternativ, care sa evite Cheile Kresna, astfel încât aceasta zona naturala unica sa fie protejata. Membrii Parlamentului European au cerut oficial si în repetate rânduri reprezentantilor Comisiei Europene sa sprijine salvarea Cheilor Kresna. Între 2000 si 2001, Comisia Europeana a facut numeroase promisiuni referitoare la luarea în considerare a unei rute alternative propuse inclusiv, pe baza unei evaluari de mediu corecte. Cu toate acestea, acest lucru nu a devenit realitate pâna în prezent.
Programul U. E. PHARE - Cooperare Transfrontaliera Bulgaria - Grecia a finantat un studiu de fezabilitate si proiectare a autostradei. Guvernul Bulgariei, reprezentat prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si a Lucrarilor Publice a primit o suma totala de 3.342.450 Euro pentru proiectul E-79 Studiu de Proiect Detaliat al autostrazii Sofia - Kulata (Autostrada Struma). În anul 2002, acest proiect a fost definitivat fara a fi inclusa si varianta promisa a rutei alternative.
Acesta a fost motivul principal datorita caruia în anul 2002, organizatii neguvernamentale de mediu din Bulgaria au angajat o companie de proiectari care sa ofere argumente pentru o ruta alternativa, care sa ocoleasca Cheile Kresna. În prezent, au fost propuse doua variante, dezvoltate pentru realizarea unei alternative, ambele fiind fezabile din punct de vedere tehnic si ocolind pe la est atât Cheile Kresna, cât si orasul Kresna.
În urma unui apel, din anul 2001 al O. N. G. - urilor de mediu implicate catre Biroul Conventiei de la Berna, o echipa a acestui organism a vizitat Cheile Kresna în anul 2002. Ca rezultat al raportului acestei echipe, în decembrie 2002, cel de-al douazeci si doilea Comitet Permanent a adoptat o recomandare oficiala Bulgariei. În aceasta se cere dezvoltarea unor proiecte alternative prin afara Cheilor Kresna, pregatirea unei evaluari de mediu cuprinzatoare si protejarea Cheilor Kresna, ca sit în retelele de arii protejate Emerald si NATURA 2000.
În anul 2004, proiectul autostradei Struma va fi proiect prioritar în planul U. E. de dezvoltare a Retelei de Transport Trans - Europeana.
În prezent, coalitia de O. N. G. - uri cer Guvernului Bulgariei si Comisiei Europene respectarea recomandarii Biroului Conventiei de la Berna si a legislatiei europene - Directiva Pasari, Directiva Habitate, Directiva pentru Evaluarea Strategica de Mediu, Directiva 97/11/EC, care stipuleaza conditiile pentru evaluarea impactului de mediu, la nivelul proiectelor.
Persoanele implicate în aspectele de protectie a mediului sunt chemate sa aplice aceleasi standarde de mediu ale politicii de transporturi pentru statele în curs de aderare la U. E. ca si statele care sunt deja state membre. Aceste persoane sunt invitate sa ia în considerare situri potentiale Natura 2000, cum este si cazul Cheilor Kresna, ca situri de importanta comunitara. Factorii de decizie sunt rugati sa previna posibilul impact negativ a proiectelor de transport asupra naturii, prin aplicarea celor mai bune practici în implementarea articolului 6 a Directivei Habitat si prin alegerea alternativelor celor mai favorabile mediului, fara a se lasa influentati de costurile si timpul necesare proiectarii si construirii acestora.
Pentru mai multe informatii sau pentru implicarea în actiunea de salvare a Cheilor Kresna, va rugam sa consultati site-ul - www.kresna.org sau sa ma contactati în mod direct.
Andrey Kovatchev - Sofia
