Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diverse - Un monument al naturii in pericol: Piatra Craiului

Bookmark and Share

Un monument al naturii in pericol: Piatra Craiului

La începutul acestei luni am avut inspiraţia să fac o "incursiune" prin Piatra Craiului. Spun inspiraţie, atât pentru că momentul ales venea, mărturisesc cu părere de rău, după o perioadă îndelungată în care am "neglijat" Piatra Craiului, dar şi pentru că vremea a fost foarte frumoasă, ceea ce pentru acest masiv chiar este extraordinar. Puţine au fost ocaziile în care să pot spune că am prins vreme bună, muntele vrând parcă să-şi conserve astfel "nestematele" pe care le deţine de sute de ani, ţinându-le departe de privirile curioase, de multe ori de intenţiile nu tocmai bune sau de neglijenţa unor aşa-zişi iubitori ai muntelui.

Revederea cu Piatra Craiului a fost deosebită, spectaculoasă chiar. Traseele la care visam deunăzi, citind descrierile, Brâul Ciorânga, Brâul de Mijloc, care se întinde ca un şir de mărgele sub Creasta Nordică pe versantul vestic, Padina Lăncii, care se pierde atât de surprinzător pentru o vale atât de stâncoasă în verdeaţa nesfârşită parcă din Poiana Închisă,  şi alte monumente ascunse de Creasta Sudică, cunoscute iubitorilor acestui masiv, le-am putut admira în toată splendoarea lor. După unele încercări timide, pare-se că muntele mi-a dat credit.

Piatra Craiului se arată ca o coroană de calcar, iar pe partea vestică, cea mai spectaculoasă de altfel, mai preţioasă în maiestuozitatea ei ca orice altă piatră preţioasă, o îmbinare de piatră albă, pe alocuri roşiatică şi galbenă, străjuită încă de pădurile de la poale. Pe ansamblu, Piatra Craiului este ca o bijuterie, un monument al naturii şi pentru mine poate cel mai frumos tezaur pe care îl păstrează Munţii Carpaţi în ţara noastră.

Nu vreau să încerc realizarea unei monografii a Pietrei Craiului pentru că aceasta este binecunoscută tuturor iubitorilor muntelui şi a fost făcută de oameni mai cunoscători şi mai inspiraţi decât mine. Ceea ce vreau să arăt prin aceste rânduri, asemeni tuturor alpineţilor care au comentat şi condamnat referitor la acest subiect, să amintesc celor care uită sau se fac că uită, ceea ce reprezintă de fapt pentru noi toţi muntele şi în speţă Piatra Craiului.


În toată această splendoare, există ceva ce întristează şi face să ne fie ruşine că suntem semeni cu anumiţi indivizi care văd muntele o sursă sigură de îmbogăţire prin exploatare. Ceea ce se vede de pe munte este trist şi tinde să devină un dezastru ecologic, pădurile care străjuiesc acest monument sunt tăiate cu o indârjire greu de înţeles pentru mine, chiar cu acordul autorităţilor, dar şi cu nepăsarea noastră. Sunt câteva aspecte cel puţin curioase chiar şi într-o ţară a tuturor posibilităţilor: de ce sunt date în proprietate privată păduri din interiorul Parcului Naţional, cine şi cum face evaluările masei lemnoase ce este exploatată şi pe ce considerente se autorizează această exploatare, mai ales că din punct de vedere legislativ, Parcul Naţional Piatra Craiului intră în categoria ariilor protejate, care au şi un regim special, subliniat de altfel şi în ultima lege apărută, denumită chiar   "legea muntelui". Sigur, ca în toate domeniile la noi, legi există, mai greu să fie şi aplicate. Poate că odată şi-odată cineva se va simţi să ia măsuri în această privinţă, dar nu atunci când ar fi prea târziu. Dacă autorităţile locale şi cele care au competenţe silvice teritoriale nu fac nimic, cei ce se ocupă cu administrarea Parcului Naţional şi care cunosc mai multe detalii despre această situaţie să trimită o sesizare la adresa Autorităţii Naţionale de Control, instituţie superioară ierarhic Gărzii Naţionale de Mediu, cu prezentarea situaţiei actuale mai detaliată, inclusiv aspectele pe care le-am menţionat mai sus, în speranţa că există cineva care e dispus să treacă peste lehamitea şi indolenţa care domină această ţară.

Autor: Cristian Moisoiu
Înscris de: Cristian Moisoiu
Vizualizări: 11030, Ultima actualizare: Joi, 29 Iul 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Comentariu
Fără foto Ciprian Thomas, Miercuri, 28 Iul 2004, 18:52

Dupa cum probabil stii (sau nu) pe lista alpinet2k s-a discutat si se va mai discuta intent despre aceasta problema MARE cu care se confrunta Piatra Craiului si implicit noi. S-au facut petitii la Presedentie, Guvern, etc. Suntem mai multi care am incercat sa facem ceva sa oprim aceasta barbarie...pana acum insa fara sorti de izbanda. Sunt abonati ai alpinetului si diversi membri ai conducerii Parcului National si daca te uiti in postarile si stirile anterioare tot de pe acesti site, ai sa vezi pozitia dansilor si a organelor competente. Luptam-luptam-luptam:?

Ionut C Ionut C, Joi, 29 Iul 2004, 9:19

Din recenta tura pe care am facut-o in Piatra Craiului am strans si eu ceva poze ce arata defrisari masive in Piatra Craiului. Pe langa defrisari insa pe mine m-a socat si cat de populat este muntele asta. Toate traseele marcate pe care am fost erau pur si simplu populate de turisti. Nu ar fi fost nici o problema asta dar unii isi risca pur si simplu viata prin inconstienta cu care abordeaza muntele iar unele refugii arata jalnic; au devenit adevarate focare de infectii (vezi Ref. Varful Ascutit). Chiar la refugiul Varful Ascutit am intalnit un grup de 7-8 persoane care nu mai avea decat jumatate de litru de apa si erau echipati cu ce au gasit si ei prin casa (tenisi, adidasi, pantofi etc.) Am renuntat la un litru jumate de apa si i-am indrumat spre baza muntelui.

Fără foto Cristian Moisoiu, Joi, 29 Iul 2004, 11:30

Am urmarit parte din discutii, pana la urma cu cat sintem mai multi care atragem atentia la aceasta situatie, cu atat mai bine.
Asta cu suprapopularea e alta treaba si nu e specifica Pietrei Craiului. Cred ca ar fi o idee sa fie un paznic sau un "arbitru" la intrarea pe trasee si sa verifice macar daca amatorii de plimbari montane au strictul necesar, pt siguranta lor de altfel... Pe de alta parte, am inteles ca salvamontistii, cei care ar trebui sa se ingrijeasca de modul in care sunt folosite refugiile si calitatea celor care le folosesc, trec destul de rar, pana la urma e mai cald in cabana in Plaiul Foii...:-(

Razvan Zgondea Razvan Zgondea, Joi, 29 Iul 2004, 15:24

Ba da... ce direct esti.:-D trebuia sa scrii prima parte cu alb:-D

Fără foto Grigore Sârbu, Joi, 29 Iul 2004, 21:22

"Pe de alta parte, am inteles ca salvamontistii, cei care ar trebui sa se ingrijeasca de modul in care sunt folosite refugiile si calitatea celor care le folosesc, trec destul de rar, pana la urma e mai cald in cabana in Plaiul Foii..."

Vor fi avind cei din Salvamont unele bube dar nu e drept sa le mai punem si noi in circa altele. Treaba Salvamontului nu este sa dea permise de libera trecere sau sa evalueze gradul de inteligenta sau educatie al celor care le trec prin fata. Daca este mizerie in refugii nu Salvamontul este de vina ci mitocanul care in loc sa stea lipit de circiuma de linga groapa de gunoi a orasului (acolo unde s-ar potrivi perfect in peisaj) isi scoate la plimbare propria "civilizatie". Nu Salvamontul este obligat sa dea cu matura, sa stringa gunoaiele si sa neutralizeze miresmele. Cu totul altele sint indatoririle sale. Din punctul meu de vedere singura vina pe care o gasesc Salvamontului consta in faptul ca, desi era clar ca refugiile vor fi curind napadite, a insistat si a incurajat ridicarea noilor refugii din creasta.
Din pacate refugiile si-au pierdut de mult rolul pentru care au fost construite. Ele nu mai sint adaposturi pentru cazuri de necesitate. Au devenit (in viziunea unora, destul de multi) oportunitati de cazare fara plata si fara obligatii.

Educatie, civilizatie, cultura, respect... hmmm... mult prea multe cuvinte!

--
Grig

Fără foto sorin sava, Marţi, 3 Aug 2004, 21:55

m-am intors in seara asta dintr-o tura in Piatra Craiului.
Ca am putut sa vad nu mi-a incantat deloc sufletul. Legat de refugii - pline de resturi de mancare sticle de plastic... si extrem de murdare. In urma cu cativa ani am stat in refugiul de langa vf. Ascutit - era mult mai curat decat ca am vazut acum in Spirlea si in noul refugiu din La Om.
la cabana Brusturet am ajuns in jurul orei 20:00 in cursul zilei de ieri si am avut neplacuta surpriza sa constat ca la acea ora cabanierul se urcase in masina si se indrepta spre casa... (probabil dupa o zi istovitoare de privit peisajul)... Astfel fabuloasa mea cina la care ma gandeam de pe la pranz s-a transformat intr-o bere rece, si aia cumparata pe fuga dupa m-am rugat de cabanier sa-si faca mila cu mine. Noroc cu ciobanii cu care ma intalnisem cu vreo ora mai devreme si care mi-au dat sa mananc niste mamaliga cu branza si ceva lapte batut.
Mi-am montat cortul nu departe de cabana... de fapt in singurul loc unde se poate campa, printre resturi de copaci taiati, gunoaie ramase de la cei care fugeau cu masina pentru un strop de are curat si un gratar in aer liber alaturi de o bere rece si...multe manele...si pe un teren neamenajat care mustea de apa.
Cumplit decor daca se mai adauga si zgomotul facut de diferitele utilaje forestiere si de camioanele ce treceau incarcate cu busteni.
Dimineata... pe langa turma de vaci care nu reprezenta un pericol,:) am fost desteptat de vreo trei camioane care au inceput sa claxoneze de sarea cortul de pe mine...
Cam asa s-au incheiat cele cateva zile petrecute in Crai, insa mi-am promis ca nu voi mai trece prea curand pe la cabana Brusturet...

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii