Ghid montan - Trasee în Munţii Baiului

Obiective: valea Azugii, păstrăvăria Limbăşel, Muntele Susai. Timp necesar: 3½ - 4 ore . Drum forestier: potecă spre cabana Susai (marcaj - triunghi roşu, în ultima parte).



Este un traseu uşor de parcurs atît din aval în amonte (plecând din oraşul Azuga), cît şi invers (coborând de la cabana Susai). El poate fi utilizat parţial pentru ascensiuni în Munţii Neamţului, la vârfurile- Paltinu, Neaniţu, Ştovia, Husu, Unghia Mare, Cazacu etc. Se pleacă din staţia de autobuz de lîngă biserica din centrul oraşului, către est, urmărind şoseaua care străbate localitatea pe aproape 2 km. Pcntru turiştii care nu doresc să viziteze orasul, intrarea în trascu se va face de la staţia fînală a liniei de autobuz aflată în margineade est a oraşului Azuga. Înainte de plecare se impune un scurt tur de orizont în care se pot urmări: spre sud culmea împădurită Sorica; în SV, prin. deschiderea Prahovei, peste creasta cu molizi a Clăbucetului Baiului, o parte din abruptul Bucegilor Între Jepi şi Coştila; către est, albia râului Azuga şi vf. Rusu; la nord, deasupra caselor, apare Plaiul lui Moş Mihai, ce coboară din Clăbucetul Taurului şi care spre Azuga se termină cu un versant cu pantă mare, împădurit cu molizi şi pini. Înaîntăm spre est, prin oraş, lăsăm pe dreapta fabrica de postav, fabrica de bere, întreprinderea de vinificaţie, iar pe stânga cea mai mare parte a zonei rezidenţiale a oraşului. Totodată, către vest, dispar treptat din cîmpul privirii Jepii şi Caraimanul, dar se deschide o perspectivă frumoasă asupra sectorului superior al văii Cei'bului, Colţii Morarului, vf. Bucşoiu. După aproape 30 minute de la plecare suntem la capătul estic al oraşului. Spre sud (dreapta) se văd versanţii împăduriţi ai văii Urechea, ale cărei izvoare se află sub vârful omonim. În ultima parte a traseului, drumul asfaltat continuă cu o şosea forestieră. La confluenţa cu Limbăşelul (principalul afluent de pe dreapta râului), drumul se bifurcă. O variantă urcă spre nord, în lungul Limbăşelului, până la cabana Susai. Poate fi utilizat la încheierea ex-cursiei, pentru întoarcere la Azuga (1 oră si. 30 minute). Cea de a doua variantă se desfăşoară către nord-est, urmărind albia Azugii. În amonte de confluenţă, pe stânga drumului, se află păstrăvăria Limbăşel, ale cărei înstalaţii şi bazine pot fi vizitate. De asemenea, din spatole păstrăvăriei se poate urcă pe potecă, prin pădure, la plaiul şi stânele de pe vârful Clăbucetul Azugii (2-21/2 ore; suiş anevoios în prima parte).

Continuăm traseul pe valea Azugii; după circa 15 minute, direcţia se schimbă către est. În ultimul plan, la limita superioară a pădurii, vedem vf. Rusu, iar către sud (în dreapta) un vârf acoperit aproape în întregime de pădure (aparţine culmii Unghia). Se depăşeşte apoi confluent a cu pârâul Cazacu, la obârşia căruia se observă vârful cu acelaşi nume (despădurit). La el se poate ajunge pe valea Cazacu, pe o potecă. După câteva minute, albia Azugii şi drumul descriu un cot larg către sud, iar un pîrîiaş de pe dreapta face o cascadă de 3-4 m înălţime pe un prag format din mamo-calcare dispuse aproape vertical. O nouă schimbare de direcţie către NE până la confluenţa cu pârâul Frumoasa, unde albia Azugii se lărgeşte foarte mult. Suntem la capătul a 90 minute de la plecare şi se poate face un mic popas. Spre sud, pe valea Frumoasa, urcă un drum forestier (circa 3,5 km). Din el, spre est, pe potecă, se poate ajunge la vf. Unghia Mare şi vf. Rusu.

Continuăm traseul pe valea Azugii. Timp de 30 minute străbatem un sector mai îngust al văii şi destul de bine împădurit. La confluenţa cu pârâul Unghia Mica (pe care există amenajări hi-drotehnice), drumul îşi schimbă direcţia către nord. De aici, valea se lărgeşte foarte mult. Se trece printr-o suită de poieniţe cu flori multicolore, cu molizi şi brazi tineri. Către sud se poate urmări profilul ascuţit al vf. Unghia Mare, iar spre vest versantul estic al Clăbucetului Azugii. În albia Azugii există praguri amenajate pentru creşterea păstrăvilor. La confluenţa cu pârâul Ştevia, pe dreapta, în pădurcă de conifere, se vede silueta unei cabane silvice. Aici, către dreapta (est), pe valea Şteviei, urcă la vf. Neamţu un drum forestier şi o potecă.

Încă 25-30 minute, traseul continuă pe drumul de lîngă albia râului, care se menţîne mai întâi pe stânga, apoi pe dreapta acestuia; valea se îngustează, iar pădurcă devine mai deasă; se trece pe lîngă cîteva barăci, se depăşeşte confluenţa cu pârâul Roşu, de lîngă care se poate urcă pe potecă, pe culmea Retevoi, la cabana de vinătoare Lacul Roşu. În continuare, pe valea Azugii, după încă 40 minute, se ajunge într-o poiană unde se întîlnesc semne de marcaj turistic (triunghi roşu) care due spre stânga la cabana Susai, iar spre dreapta la Lacul Roşu. Către nord, drumul forestier continuă la obârşia Azugii.

După cîteva minute de odihnă la margineaalbiei Azugii sau pe banca de pe dreapta drumului se reia traseul spre stânga la cabana Susai, pe poteca mai lată îndicată cu marcaj turistic (triunghi roşu). La început panta este aceentuată şi necesită efort, apoi survin patru altemanţe de sectoare cu înclinare mai mica şi mai mare. Poteca se strecoară printr-o frumoasă pădure de conifere, apoi prin poieniţe din care, peste vârfurile arborilor, către nord-vest, pot fi zărite crestele Postăvarului şi Pietrei Mari. După 30-40 minute şi după ce se parcurge o diferenţă de nivel de circa 200 m se întră într-o poiană ceva mai lar-gă, din care se iese pe culme; în mijlocul aces-teia se află cabana Susai. Aici există cîţiva stâlpi de marcaj cu săgeţi pe care sunt inicate traseele ce pot fi urmărite: cruce albastră spre Clăbucet-Plecare (2Vi ore) (traseul 12); cruce rosie, bandă roşie spre Predeal, prin Cioplea (11/4 oră); cruce roşie către Piatra Mare (31/4 ore).

De la cabana se poate coborî şi spre oraşul Azuga, urmărind drumul pietruit care pleacă de la sud vest de aceasta, pe sub vf. Cocoşului, pe valea Limbăşelului. Îndiferent de varianta aleasa, se impune ca în momentele de repaus să se realizeze un scurt tur de orizont spre est, sud şi sud-vest (vezi traseul 13).