Obiective: cabana Susai. Lacul Roşu, pasul Predeluş. Timp necesar: 5½ -6 ore (până la pasul Predeluş). Marcaje: Cioplea-Susai (bandă roşie); Susai-Lacul Roşu (triunghi roşu); Muntele Roşu-vf. Paltinu-Sloeru-Mărcuşanu (bandă roşie). Accesibil îndeosebi vara şi toamna, pe timp senin.
Traseul străbate sectorul nordic al Munţilor Baiului şi asigură legătura, în general, pe culme, între văile Prahovei, Azugii, Doftanei. Din pasul Predeluş poate fi continuat spre Teleajen şi staţiunea Cheia. Se pleacă din gara orasului Predeal spre NE, urmărind timp de 30-40 minute şoseaua care duce la hotelul şi cabana Cioplea. Pe acest sector pot fi folosite şi autobuzele care asigură legătura între cele două puncte. Pe parcurs, spre vest şi nord, pot fi observate crestele nordice ale Bucegilor (îndeosebi sectorul munţii Morarului-Buc-şani). culmile împădurite ale Crăbucetelor Predealului, abruptul sudic al Munţilor Postăvaru, despicătura Timişului şi o parte din Munţii Piatra Mare. De la cabana Cioplea, drumul se desfăşoară către sud-cst (jumătate dreapta), coborând usor printr-o splendidă pădure de conifere (rezervaţie silvică) timp de 7-10 minute, până se ajunge într-o poiană largă, în valea Puriştoaca. Înainte de a intra în pădure, pe dreapta drumului vedem un panou turistic pc care este prezentat în ansamblu traseul de creastă (bandă roşie) care leagă regiunea Predealului de Munţii Ciucaş (staţiunea Cheia). Unele secţiuni ale drumului care va fi prezentat în continuare se desfăşoară şi pe marcajul bandă roşie. De aceea este bine ca acesta din urmă să fie cunoscut (Predeal-Cioplea - Susai - şaua Pietricica - vf. Andrei - vf. Paltinu - pasul Predeluş - vf. Prisaca - vf. Urlăţelu - vf. Zănoaga - vf. Bobul Mare - pasul Bratocea). Alături de banda roşie, pe arborii din pădure apar şi alte semne de marcaj (cruce roşie, cruce albastră, punct albastru) care leagă Predealul de obiective turistice din Munţii Piatra Mare sau de cabana Susai.
În poiana din valea Puriştoaca, drumul pe care am coborât de la Cioplea îşi schimbă direcţia, desfăşurîndu-se către vest şi urmărind albia acesteia pe dreapta până la şoseaua naţională din Predeal. De altfel, acest traseu poate fi urcat într-o a doua variantă, la Susai pe valea Puriştoaca, avind ca punct de plecare podul C.F.R. (la sud de gara Predeal), într-o oră. El este marcat cu cruce roşie, care apare mai des de la intrarea în pădure (amonte de pîrtia de schi). Din poiana de pe valea Puriştoaca continuăm traseul din bucla pe care o face drumul şi unde există un stâlp de marcaj cu săgeată (arată direcţia către cabanele Susai şi Piatra Mare). Se urcă spre est pe o potecă lată, către marginea pădurii. Pe un stâlp de marcaj apar traseele către vârful Piatra Mare prin Pietricica (punct albastru, 5 ore) şi spre Cioplea (10 minute). În continuare, prin pădure, panta devinc mai mare, urcuşul este mai dificil, apar dublări şi triplări ale potecii. După încă 30 minute se ajunge aproape la 1 320 m înălţimc, pe creasta culmil care separă valea Limbăşelului Mic (est) de bazinul superior al Puriştoacei (vest). Poteca urmărită se întîlncşte cu alta ce vine din sud, dinspre cabana Clăbucet-Plecare (cruce albastră, 1 oră şi 30 minute până la Gîrbova). De la întersecţie, traseul continuă în stânga, urcând către nord-est prin pădure, timp de circa 5 minute, până la un stâlp cu două săgeţi (15 minute până la cabana Susai - bandă roşie şi cruce albastră; 3-4 ore până la Piatra Mare - cruce roşie). Urmează o nouă modificare de direcţie către est (dreapta), sectoarele cu pantă uşoară altemînd cu pante ceva mai repezi; în dreapta, printre molizi, se vede drumul forestier de pe valea Limbăşelului Mic. Se iese din pădure într-o poiana, în mijlocul căreia se află cabana Susai (1420 m). Au trecut 60 minute de la
ple-carea din Cioplea şi 2-2½ ore de la plecarea din Predeal pe valea Puriştoaca. Se impune un popas pentru odihnă şi pentru a admira panorama care se deschide spre est şi sud. Identificăm cîteva vârfuri şi culmi mai importante din Munţii Baiului. În faţa se deschide valea împădurită a Limbăşelului, care separă culmea Clăbucetul Azugii (1 585 m; stânga, cu poiana mica şi stână) de Clăbucetul Taurului (1 519 m; dreapta, cu poiana şi baliză); în dreapta, vf. Cocoş (1478 m, împădurit); spre est, peste vârfurile molizilor, apare o parte a culmii (cu păşune) ce coboară către nord din vârful Paltinu (1 899 m, ca o cupola); urmează şaua Paltinu şi trei vârfuri ascuţite, dintre care cel din mijloc (vf. Neamţu, 1923 m) atînge altitudinea maxima din regiunea prezentată. La dreapta (sud) de acestea se profilează o culme cu aspect trapezoidal (Ştevia, 1906 m), apoi o şa largă (la obârşia văii Unghia Mica), după care urmează în sud-est culmea Rusului (semicirculară şi cu ravenă putemică pe mijloc) şi vârful semeţ al Unghiei Mari (1 847 m). Dincolo de acestea, spre sud, apar culmi mai joase (1550-1650 m) şi împădurite până aproape de creasta (Muntele lui Petru în stânga, vf. Cazacu în cen-tru şi vf. Urechea în dreapta). În spatele lor mai pot fi zărite cîteva înălţimi ce depăşesc 1 700 m. Între acestea se impune Baiul Mare, din care se desprinde spre vest Muntele Cumpătu. Prin des-chiderea Limbăşelului, către sud-vest, în ultimul plan, pot fi identificate cu uşurînţă cîteva vârfuri mai importante din estul Munţilor Bucegi (Coştila, Caraiman, Jepii, Fumica, Vârful cu Dor). Către vest, printre crengile molizilor şi brazilor, se recunosc culmea Cheii din Munţii Postăvaru şi o bună parte a crestei principale a acestuia.
De la cabana Susai se pot urmări mai multe trasee: poteca marcată cu band a roşie (din spa-tele cabanei spre şaua Pietricica - vf. Paltinu); poteca marcată cu cruce albastră (traseu comun cu precedentul până în şaua Pietricica, apoi pe valea superioară a Azugii, de unde urcă pe culmea de la N, unde se întîlneşte cu banda roşie în şaua de la sud de vf. Andrei); poteca nemarcată ce pleacă spre sud, prin pădure, până în po-iana de pe vf. Clăbucetul Azugii, de unde coboară în valea Azugii, în spatele păstrăvăriei Limbăşel; drumul forestier din lungul Limbăşelului; poteca marcată cu triunghi roşu ce duce la Lacul Roşu (Găvan), iar de aici la cabana Renţea.
Reluăm traseul propus. Poteca străbate spre est poiana Susai (triunghi roşu). După cîteva minute, ajungem la margineapădurii, de unde începe coborîşul spre albia Azugii, unde se ajunge după circa 30 minute. La început (8-10 minute), poteca foarte lată trece prin cîteva poieniţe şi are o pantă lină, apoi coborîsul devine mai susţinut, sectoarele cu înclinare de 30-35 grade altemînd cu cele de 5-10 grade. Ultimele 3-5 minute aparţin unei pante mari, pe care pădurea este mai rară; aici, din drumul principal se desprind lateral poteci secundare. Se iese într-o poiana străbătută de drumul forestier şi de albia Azugii, la o altitudine de 1 175 m. Pe malul stâng al râului există o bancă pentru odihnă şi săgeţi îndicatoare (spre cabana Susai şi spre cabana Renţea pe la lacul Găvan, 4 ore). De lîngă bancă, poteca se desfăşoară prin poiana, către nord (marcaje pe doi molizi grosi), apoi prin pădure. Imediat, o săgeată îndică modificarea direcţiei spre est (dreap-ta). Poteca urcă o pantă mai mare timp de 7-10 minute, întră apoi într-o rarişte, taie o buclă a drumului forestier de pe Pârâul Roşu (se vede În stânga creasta Pietrei Mari), suie taluzul drumului pe cîteva trepte amenajate şi apoi versantul pe o pantă de 20-250. La capătul ei suntem la 1 320 m şi la circa 20 minute de la plecarea din albia Azugii. În continuare, poteca lată urcă domol printr-o pădure de molid, trece prin cîteva poieniţe, de unde poate fi zărită creasta sud-estică a Pietrei Mari. După 40-50 minute de la plecare (1 460 m înălţime), direcţia traseului se schimbă către nord-est, întrînd într-o poiana largă, pe culme, în mijlocul căreia se află un observator de vânătoare. Din capătul celălalt al poienii, peste vârfurile molizilor, spre sud şi vest, vedem abruptul estic al Bucegilor (între vârfurile Fumica şi Bucşoiu), apoi o parte a crestei
Pietrei Craiului şi abruptul sud-estic al Munţilor Piatra Mare. Spre sud-est se pot urmări bazinul de obîrsie al Retevoiului, vârfurile Turcu (1833 m), Paltinu (1 823 m), Neamţu (1 923 m). Unghia Mare (1 847 m), iar în spate Baiul Mare.
In continuare, poteca urcă uşor timp de 10- 15 minute pe lîngă un pîlc de conifere, străbate o
poiană (pe dreapta se vede im observator do vânătoare), trece treptat sub nivelul culmii şi intră în pădure, schimbîndu-şi direcţia către est (dreapta). Se ajunge la cabana de vînătoare Lacul Roşu după aproape 3½ ore de la plecarea din Cioplea. Se recomandă un popas şi alimentarea cu apă de la izvorul din spatele cabanei, întrucît în continuare pe traseu sursele de apă sunt mai rare, iar debitul lor mult mai mic. De la cabana, poteca foarte lată se desfăşoară aproape în curbă de nivel, mai întîi spre est, apoi către sud-est, trece pe stânga culmii (la nord), iar după 700-800 m pe dreapta, ocoleşte două vârfuri secundare ale culmii Retevoi, după care începe să coboare către sud-est (jumătate dreapta). Întâlnim un stâlp cu săgeţi care îndică 100 m până la lacul Găvan (Lacul Roşu), dar în realitate distanţa este ceva mai mare. Lacul Roşu este un ochi de apă circular format într-o mica depresiune de culme, cu adincime sub 1 m. De jur-împrejur, o poieniţă. De aici, marcajul triunghi roşu coboară în stânga (spre nord) în valea Azugii, de unde urcă la Clăbucetul Mare şi la cabana Renţea în circa 21/2 ore. Două săgeţi îndică şi timpul necesar pentru deplasare spre cabanele Cioplea şi Renţea.
Reluăm traseul din poieniţa de pe malul Lacului Roşu, urmărând în dreapta o poteca nemarcată care trece pe la sudul lacului. Ea întră în pădure şi iese după cîteva minute la stâna de pe Muntele Roşu. În continuare se menţine la limita dintre pădure şi păşune, ocolind bazinul de recepţie al văii Lacul Roşu. După 10 minute de la plecarea de la lac se întîlneşte drumul ce urcă din valea Azugii pe Piciorul Boului. De aici, traseul urmăreşte poteca (mai slab conturată) ce suie spre est, dind roată bazinului pârâului Turcu. Urcuşul e mai dificil, datorită pantei mari. Cei aproape 70 m diferenţă de nivel sunt parcurşi în circa 10 minute. Poteca ocoleşte vârful şi iese într-o şa aflată la obîrşiile Azugii şi ale pârâului Turcu. Aici se deschide o panorama frumoasă în toate direcţiile, ceea ce impune un scurt popas. Spre nord vedem bazinul de recepţie al văii Azugii şi vf. Tigăi apoi (la nord-est) mai întîi valea Doftanei Ardelene, iar în ultimul plan valea Tărlungului, pe care poate fi observată o fîşie din lacul de acumulare Tărlung. Mai la dreapta se impun crestele Ciucaşului (vârful principal în centru), prelungite în nord prin Colţii Nitrii, iar la sud culmea Bratocea, terminată cu Colţii Bratocei. În faţa Munţilor Ciucaş mai apar două vârfuri partial împădurite (la N Dungu, iar la S Tesla) care domină cu 300-400 m culmile ce coboară spre Tărlung. La dreapta Munţilor Ciucaş, în ultimul plan, se disting culmea Gropşoarele (mai înaltă) şi vf. Zăganu (în dreapta), iar în faţa lor culmea teşită a Muntelui Bobul. Într-un plan mai apropiat remarcăm obârşia văii Turcu, dominată în stânga de vf. Turcu, apoi vîrfurile Neamţu, Rusu, Unghia Mare, Baiul Mare; spre sud-vest, privirea urmăreşte văile ce coboară spre albia Azugii, cotul acesteia la sud de vf. Clăbucetul Azugii, dincolo de care se impun vf.
Cazacu şi ampla faţadă estică a Bucegilor; spre vest apar poiana Susai, vf. Cocoş, Clăbucetul Taurului, cabana Clăbucet-Plecare, Munţii Piatra Craiului, iar în zilele senine cîteva vârfuri din Munţii lezer. În sfîrşit, la nord-vest, dincolo de Clăbucetele Predealului, deosebim un mic sector din depresiunea Braşov şi abrupturile munţilor Postăvaru şi Piatra Mare. În şa este reîntîlnit marcajul bandă roşie care vine din nord, de la vf. Tigăi. El este aplicat pe stâlpi, la distanţă mare. Poteca este îngustă, de aceea se impune sporirea atenţiei.
Reluăm drumeţia urcând spre sud un vârf secundar al culmii Turcu (în 7-10 minute), după care mergem aproape în curbă de nivel pe la nord-est de vf. Turcu, până în saua Turcu, dintre acesta şi vf. Paltinu. De aici, privind spre nord, poate fi observată şi culmea Renţea. În continuare, poteca ocoleşte vârful Paltinu, intersectînd două ravene (în prima există un izvor cu debit mic). După încă 15-20 minute se ajunge în saua Paltinu (dintre vf. Paltinu şi vf. Neamţu), unde se deschide o frumoasă perspective asupra bazinului Muşiţei şi pasului Predeluş, dincolo de care se impune Muntele Sloeru-Mărcuşanu (versanţi împăduriţi şi largi platouri cu păşune la partea superioară); către SE apar Munţii Grohotiş. Din sa se poate merge spre sud, peste vf. Neamţu, la vf. Rusu, cu posibilităţi de coborîre spre valea Azugii sau spre valea Doftanei (prin bazinul Muşiţei). De lîngă stâlpul cu marcaj (bandă roşie), traseul marcat coboară însă pe versantul sudic al vf. Paltinu (la 100-150 m sub vârf), întersectînd mai multe ogaşe. După 10-15 minute se ajunge pe piciorul Predeluş, pe care se va coborî până în pas (se ajunge după încă 30 minute). Aici se întâlneşte drumul care face legătura dintre văile Doftana şi Doftana Ardeleană. Marcajul continuă prin pădure spre Muntele Sloeru - Mărcuşanu, pe care-l ocoleşte pe la sud, iar de acolo spre Muntele Babes şi pasul Bratocea. Din pasul Predeluş, urmărind drumul care coboară în lungul Doftanei, putem ajunge după circa 8 km în bazinetul Valea Neagră, unde, la nevoie, se poate înnopta într-una din cabanele forestiere.
