Situata în partea de nord a judetului Prahova, la confluenta râului Prahova cu pârâul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, având coordonatele de identificare 45 grade 37' latitudine nordica si 25 grade 33' longitudine estica. Orasul are 5.213 locuitori.
Este o localitate tipica de munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atât Muntilor Clabucetele Predealului (N-V) cât si Muntilor Gârbovei (S-E), orasul propriu - zis, desfasurându-se în lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km pâna la confluenta cu Prahova.
Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a României - Valea Prahovei - respectiv DN 1\ E60 si magistrala feroviara dubla, electrificata Bucuresti - Brasov, la cca 135 km fata de Bucuresti si 36 km fata de Brasov. Se învecineaza la nord cu jud. Brasov, la vest si sud cu orasul Busteni, iar la sud si est se afla comuna Valea Doftanei.
Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului, înconjurati de masive mai înalte (Postavarul, Piatra Mare si Gârbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m în Vf. Omu), se înfatiseaza ca o arie coborâta, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. Între Prahova si Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m (Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m), cu pante a caror topografie si înclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m (Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m) iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Gârbovei din sud si est sunt mai proeminenti (Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m).
Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C iar cea de iarna de -4,7. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1028 mm; în distributia anuala se constata ca maximul se înregistreaza la sfârsitul primaverii si începutul verii, iar minima, în sezonul rece.
Vânturile dominante sunt de directie NE si E si se canalizeaza în lungul Vailor Azuga si Prahova, sub forma curentilor.
Reteaua hidrografica este reprezentata de râul Prahova si pârâul Azuga. Exista de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului, Limbasel.
Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute în aria montana, respectiv zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam pâna la 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului padurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar si cu molid. În enclavele de amestec se mai intâlnesc si alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurator si zada. La partea superioara a fagului se dezvolta pe o fâsie relativ îngusta de numai 200 - 250 m (1400 - 1600/1650 m), subzona molidisurilor. Padurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpina se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii de la 1600/1650 m altitudine în sus pâna la cele mai mari înaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin, teposica. Sunt frecvente fânetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa cultivata de catre locuitori gasim marul, care rodeste, însa fructele nu se coc suficient. Se mai gasesc arbusti fructiferi ca: zmeur, paducel, scorusul de munte, coacaz, soc, calin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba, conopida, morcovul, fasolea, pastârnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.
În vegetatia minora cea de primavara care-si grabeste ciclul evolutiv pâna la înfrunzirea fagilor se gasesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, maseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: bradisorul, coada calului, feriga de piatra, feriga obisnuita. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuta si obsiga. Ca plante medicinale întâlnim: sunatoare, chimion, menta, afin, ciubotica cucului.
Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, râs, cocos de munte. În fagetele din zonele mai înalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soareci si veverite.
Ca animale domestice putem gasi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicola este reprezentata de pastrav (Salma trutta faria) si zglavoaca (Cattus gabia) daca ne referim la pâraiele si râurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugii a unei importante pastravarii.
Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, în Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism în Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I - VI), sporturi de iarna (schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius) sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vânatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere - instruire .
Resursele turistice majore sunt în principal urmatoarele:
- peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atât iarna cât si vara;
- clima montana de tip subalpin, similara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene;
- potential schiabil remarcabil în Muntii Gârbovei dar si în Clabucetele Predealului;
- fond piscicol si cinegetic valoros.
Autor: Primăria Azuga Înscris de: Cătălin Olteanu Vizualizări: 7432, Ultima actualizare: Sâmbătă, 17 Dec 2005
