Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Legislaţie montană - Rezolutia Forumului Montan Roman

Bookmark and Share

Rezolutia Forumului Montan Roman

     Adunarea Generala a Forumului Montan din Romania, organizatie neguvernamentala reprezentand societatea civila "pro-munte", membra a Parteneriatului Montan International, intrunita la 17 decembrie 2005, la Institutul de Cercetare -  Dezvoltare pentru Montanologie - Cristian, Sibiu, in prezenta membrilor sai si a reprezentantilor institutiilor specializate pentru specificul montan: Academiei Romane, Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice, universitaţilor din Cluj, Iasi, Timisoara, Bucuresti, Arad, Sibiu, altor institutii de profil agricol, silvic, cultural si din administratia publica, reprezentata prin primarii localitatilor montane si conducerea Asociatiei Comunelor din Romania, ai organizatiilor neguvernamentale nationale si locale cu activitati de protectie si dezvoltare durabila a zonei montane;

     Ca urmare a dezbaterilor aprofundate, pe baze stiintifice, marcate de responsabilitate, fata de viitorul populatiei si mediului montan din Carpatii Romaniei;

     Constatandu-se o situatie fara precedent, dramatica sub aspect social, economic si de mediu, care s-a instalat insidios in ultimii 15 ani in zona montana si mai ales starea de criza progresivă instalată in agricultura montana, prin:

ˇ        Reducerea drastica a efectivelor de ovine si bovine si a volumului de ingrasaminte organice, cu consecinta distrugerii irecuperabile a florei pajistilor naturale montane;

ˇ        Degradarea majora si in crestere continua a calitatii furajere din cele 2, 1 milioane hectare de pasuni si fanete montane, cu afectarea si a biodiversitatii;

ˇ        Degradarea grava a sistemului de reproductie si ameliorare a taurinelor din zona montana, neadaptat la specificul zonei (dispersia gospodariilor, vacarii si stane mixte, distante mari);

ˇ        Derentabilizarea grava a cresterii animalelor, a agriculturii montane, cu saracirea tot mai accentuata a majoritatii populatiei rurale - prin politica de preturi "de jaf" practicata de numerosi intermediari verosi, pentru materiile prime, mai ales la lapte si carne, cu instalarea de practici monopoliste in absenta unei protectii eficiente din partea statului, infiintarea de asociatii "fantoma" pe langa unitatile de procesare pentru preluarea disimulata a subventiilor;

ˇ        Absenta unor politici montane de protejare reala, prioritara a producatorilor agricoli montani si incurajarea tinerilor pentru a continua bunele traditii agro-zootehnice;

ˇ        Pierderi masive ale locurilor de munca din zona montana, mai ales in rural;

ˇ        Parasirea definitiva si in numar alarmant de mare a activitatilor agricole de catre tineretul montan si migratia masiva spre urban - unde sporeste rata somajului;

ˇ        Afectarea capacitatilor de consultanta, proiectare si formare profesionala a tinerilor agricultori montani, prin reducerea sistematica a numarului de cadre tehnice agricole si absenta sau insuficienta sprijinului financiar pentru institutiile specializate ale MAPDR/ASAS;

ˇ        Slaba preocupare pentru pastrarea si protejarea patrimoniului national din zona montana de fenomene de degradare si de poluare excesiva;

ˇ        Slaba preocupare pentru conservarea si valorificarea patrimoniului etno-cultural;

ˇ        Neadaptarea sistemului de invatamant din ruralul montan la specificul agricol si la realitatile vietii la munte;

ˇ        Neorganizarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii a scolilor profesionale de agricultura montana, in conformitate cu Legea Muntelui nr. 347/2004, si foarte slaba cooperare a MEC cu MAPDR pe acest subiect;

ˇ        Pierderi masive si irecuperabile in domeniul meseriilor traditionale si artizanatului;

ˇ        Atitudini de evitare sau de ignorare cu privire la punerea in aplicare a prevederilor Strategiei de dezvoltare durabila a zonei montane si ale Legii Muntelui, nr. 347/2004, cu actualizările necesare;

ˇ        Sprijin aproape inexistent din partea Guvernului pentru organizatiile neguvernamentale cu activitati in zona montana;

ˇ        Ignorarea rezultatelor valoroase obtinute prin crearea de obiective - pilot cu sprijin financiar extern, prin relatii de cooperare bilaterale si din partea Comunităţii Europene si necrearea de conditii pentru multiplicarea acestora in zona montana;

ˇ        O foarte slaba responsabilitate fata de starea muntelui, la factorii de decizie, mai ales la MAPDR - insotita de o slaba "vointa politica" in masura sa previna si sa combata starea de criza din agricultura montana;

ˇ        Numeroase alte aspecte ce conduc la distrugerea sistematica a gospodariilor taranesti montane si traditiilor vizand bunele practici agricole si aspectele cultural-spirituale, care cumulate, determina afectarea grava a echilibrului natural, a intereselor de ordin strategic pe termen indelungat, privind Carpatii Romaniei - care au fost, sunt si trebuie sa ramana munti populati, cu gospodarii si traditii viabile, supuse modernizarii durabile;

-   Adunarea Generala a Forumului Montan din Romania a pus in dezbatere pentru prima oara, textul Conventiei Carpatice, constatand că:

ˇ     Folosirea in text a termenului "regiunea Carpatilor" ar permite imixtiuni riscante, in Carpatii Romaniei, prin lipsacompetentelor specifice, din partea unor tari aproape fara munti

ˇ     Termenul de "regiune" creaza confuzie si suspiciuni, neexistand o delimitare printr-o harta clara si unanim acceptata dupa criteriile stabilite prin Rezolutia 1257/99 a Comisiei Europene, permitand abaterea de la ideea initiala a transferului de tehnologie dinspre Muntii Alpi spre Muntii Carpati. Munţii, ca zone ecologic fragile şi defavorizate social şi economic nu pot fi asimilaţi, pe criterii regionale, cu alte zone, colinare sau de câmpie;

ˇ     Referirile de substanta includ accentuarea protectiei mediului si a biodiversitatii, cu tratarea in secundar sau chiar ignorarea factorului uman autohton, a protectiei producatorilor agricoli si identitatii lor cultural-traditionale;

ˇ     Se creaza astfel posibilitatea ca prin restrictii severe de mediu, lipsite de compensatii echivalente sa se creeze un si mai mare dezechilibru agro - silvic fata de cel actual, cu consecinta accelerarii depopularii, a "dezumanizarii" Carpatilor Romaniei, aşa cum este deja, in mare masura, situatia in Carpatii Cehiei, Slovaciei si Ucrainei, datorita, in mare parte, colectivizarii fortate a agriculturii montane, proces regretabil din perioada comunista;

ˇ     In 2005, in Carpatii Romaniei exista doua sisteme agricole montane, radical diferentiate si necompatibile. Orice influente de tip colectivist, altele decat cele traditionale, la nivelul productiei, sunt inacceptabile pentru situatia actuala si de perspectiva din Carpatii Romaniei.

ˇ     Romania, cu cca. 60% din muntii Carpati, este prima si singura tara carpatica, care si-a creat dupa 1990 institutii specializate,si-a delimitat oficial teritoriul montan dupa criteriile Comisiei Europene, detine o Strategie de dezvoltare durabila a zonei montane, prin act normativ si este a treia tara din Europa - membra a Parteneriatului Montan International,  care are o Lege a Muntelui, dupa Italia si Franta. Orientarea de perspectiva vizeaza exemplul Austriei, Elvetiei, Italiei, Frantei, Germaniei, s.a., cu muntii populati.

Fata de cele de mai sus, cu inalt simt de responsabilitate pentru viitorul societatii si mediului montan romanesc, in contextul integrarii europene, Consiliul Director al Forumului Montan din Romania, cu aprobarea Adunarii Generale a FMR, se adreseaza Presedintiei Romaniei, Guvernului Romaniei, principalelor institutii responsabile de evolutia situatiei din zona de munte, Parlamentului si, cu recomandarea de a se intreprinde, in regim de urgenta, un grup de masuri, avand ca obiectiv oprirea depopularii Carpatilor Romanieisi asigurarea consolidarii exploatatiilor agricole viabile;

-         Se consideră ca problemele agriculturii montane sunt prioritare, deoarece pierderile privind tineretul agricol montan si flora furajera a pajistilor montane nu sunt recuperabile, iar rentabilitatea scazuta se cere compensata de calitatea produselor si prin serviciile de ingrijire a mediului, recunoscute de societate, ratiunile de ordin strategic fiind prioritare.

PROPUNERI DE MASURI

1.      Sustinerea si finalizarea initiativei parlamentare  - prin  proiectul legislativ prezentat de 6 deputati din partide diferite - pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane, in baza prevederilor Legii Muntelui, cu asigurarea cadrelor tehnice, agricole si de alte specialitati la nivel comunal, districtual, judetean si central;

2.      Aprobarea unui Program special, de urgenta, pentru protectia producatorilor agricoli montani, a pajistilor montane  si a biodiversitatii, care sa includa:

-   pret minim garantat pentru produsul lapte de vaca, incepand cu 2006, prin care sa se asigure minima rentabilitate pentru producatori - la nivel de cel putin 12000 lei/litru de lapte, stas, cu corectare anuala in functie de rata inflatiei, obligatoriu pentru toti procesatorii;

-   acordarea unor subventii prin plati directe pe cap de animal, (la nivel de cel putin 50% fata de sistemul ce s-a practicat in UE), in 2006 - 2008, si corelarea, dupa 2008, a nivelului acestor subventii cu cel practicat in UE, (integral) dupa 2008. Mentinerea acestor subventii in paralel cu subventiile prevazute de CE pentru zonele defavorizate, la unitate de suprafata, cel putin pana la asigurarea redresarii numarului de animale normat, acoperitor fata de suprafata de pasuni si fanete naturale existente in 2006;

Negocierea stransa cu Comisia Europeana pentru acceptarea acestui obiectiv care vizeaza aspecte economice , sociale si de mediu, interconexate;

                                  3.   Modificarea Codului Silvic, in sensul acceptarii accesului limitat al ovinelor si bovinelor in liziera padurilor montane, pentru umbra, apa si completari de hrana, in sezonul de pasunat, la stane si vacarii, indiferent de proprietarul produselor;

                                  4.  Alimentarea financiara de catra MAPDR a Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie - Cristian, Sibiu si a Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati - Vatra Dornei, la nivelul necesar indeplinirii sarcinilor specifice acestor institutii specializate;

                                   5. Cooperarea intensiva a Ministerului Educatiei si Cercetarii cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru aplicarea prevederilor Legii Muntelui, prin:

ˇ     adaptarea invatamantului gimnazial din ruralul montan la specificul agricol local;

ˇ     infiintarea primelor 5 scoli profesionale agro-montane-"pilot", la nivelul principalilor masivi muntosi, cu perspectiva multiplicarii acestora in functie de necesar;

6.Asigurarea numarului necesar de abatoare locale, in interiorul zonei montane, pe bazine/vai, la distante accesibile producatorilor si asigurarea protectiei acestora fata de intermediari, prin preturi minimeobligatorii pentru carnea de taurine, ovine si caprine, in viu. Deschiderea astfel a posibilitatii de recunoastere a calitatii de tip "ecologic" pentru carnea de taurina, cu recunoasterea I. G. P;

7.Orientarea tehnologiilor productiilor de lapte, carne, fructe si fructe mici, care se obtin in zona montana, spre "produse ecologice" de "nişa" si marci locale recunoscute;

8.Crearea -  prin program, asistenta si protectie specială, din partea guvernului, a primelor asociatii de producatori de tip cooperatist - "pilot", prin care sa se valorifice in primul rand laptele obtinut in conditii ecologice, cu valorificarea oportunitatilor prin SAPARD/ Fondurile structurale. Combaterea si prin aceasta cale de (concurenta loiala) a practicilormonopoliste instalate in zona montana;

9.Reactualizarea si punerea in valoare a "Programului pentru dezvoltarea durabila agro-rurala montana" sustinut de FMR, cu includere in Planul National de Dezvoltare pentru 2006-2013 si valorificarea prin solicitare de sprijin din partea Comisiei Europene;

10.                                                                                                  Sprijinirea de catre Guvern a organizatiilor neguvernamentale reprezentand societatea civila "pro-munte" ca Forumul Montan din Romania si Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala Rurala Montana - ROMONTANA, alte organizatii neguvernamentale - pilot din zona montana, pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor dezvoltarii montane durabile, in parteneriat cu institutiile guvernamentale si in corelare cu politicile pentru zonele defavorizate ale Comisiei Europene;

ˇ  Ameliorarea Legii Muntelui in consens cu nevoile reale actuale si orientarile de perspectiva si asigurarea de catre Guvern, indiferent de succesiunile politice, a aplicarii unei politici montane constante prin care sa se asigure obiectivul strategic al muntilor populati, cu exploatatii agricole viabile, in echilibru agro-silvic si cu pastrarea identitatii  culturale a comunitatilor montane, urmand exemplul Italiei, Austriei, Frantei, Elvetiei s.a.;

ˇ  Activarea, conform H. G.nr.328/2004 a Comitetului Interministerial si a Comitetelor Judetene ale muntelui, pentru indeplinirea misiunii complexe de coordonare a acestora.

- Forumul Montan din România isi precizeaza pozitia si fata de Conventia Carpatica, astfel:   

    a) Aria de activitati se va referi numai la zone de munte, delimitate oficial, dupa criteriile Comisiei Europene: Termenul de "regiune" să vizeze explicit zonele de munte;

  b)  Textul Conventiei sa includa precizari clare privind protectia populatiei, a producatorilor agricoli montani, cu compensatii satisfacatoare  pentru restrictiile de mediu;

     c)  Sediul permanent al Conventiei Carpatice sa fie amplasat pe teritoriul Romaniei, care deţine peste jumătate din teritoriul Carpaţilor, Brasovul constituind o oferta rezonabila;

      d) Romania sa fie recunoscuta ca tara - pilot pentru dezvoltarea durabila in Carpati, avand in vedere acumularile de ordin calitativ (institutii, legislatie, obiective-pilot, experti,  experienta internationala);

                 e) Sistemul "o tara - un vot" nu poate fi acceptat pentru Convenţie, in conditiile in care Carpatii Romaniei detin 824 de localitati montane, cu peste 3500 de sate, adică aproape 60% din suprafata totala, iar alte tari detin 15, 10, 5 sau chiar sub 2 % din muntii Carpati, cu slabe competente calitative, experienta limitata, mult insuficienta.

     Se propune adoptarea criteriului proportionalitatii, în functie de suprafata si populatia zonei montane.

                 f)  Orice actiuni care vizeaza modificari in viata economico - sociala a comunitatilor montane vor fi precedate de consultarea larga si acordul majoritar al acestora, ca gestionari şi proprietari de drept ai majoritatii terenurilor montane.

g)      In conditiile precizate mai sus, Forumul Montan din România poateagrea ideea ratificarii Conventiei Carpatice, axata pe transfer tehnologic selectiv intre muntii Alpi si muntii Carpati si va putea aduce o contributie constructiva in aplicarea acesteia.

 

                 Adoptat de Adunarea Generala a FMR, la 17 decembrie 2005.

     Rezolutia FMR - se transmite factorilor de decizie principali, la nivel central (Presedintie, Guvern, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Academia Română, Academia de Ştiinţe agricole şi Silvice) si locali (prefecturi, consilii judetene, Directii Agricole si de Dezvoltare Rurala, comunitatile montane din cele 28 de judete cu zona montana) si se da publicitatii.  

 

                                     Semneaza pentru:

Consiliul Director al Forumului Montan din Romania

 

                                                                             Presedinte

                                                                             Prof. dr. Radu Rey

Autor: Radu Rey
Înscris de: Ică Vasile Giurgiu
Vizualizări: 10007, Ultima actualizare: Sâmbătă, 25 Feb 2006


Comentariu
Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Feb 2006, 9:36

"Reducerea drastica a efectivelor de ovine si bovine si a volumului de ingrasaminte organice, cu consecinta distrugerii irecuperabile a florei pajistilor naturale montane" -??????

"Se creaza astfel posibilitatea ca prin restrictii severe de mediu, lipsite de compensatii echivalente sa se creeze un si mai mare dezechilibru agro - silvic fata de cel actual, cu consecinta accelerarii depopularii, a "dezumanizarii" Carpatilor Romaniei, aşa cum este deja, in mare masura, situatia in Carpatii Cehiei, Slovaciei si Ucrainei, datorita, in mare parte, colectivizarii fortate a agriculturii montane, proces regretabil din perioada comunista" -?????????

"Referirile de substanta includ accentuarea protectiei mediului si a biodiversitatii, cu tratarea in secundar sau chiar ignorarea factorului uman autohton, a protectiei producatorilor agricoli si identitatii lor cultural-traditionale" -??????????

:-?

Cosmin Ciortan Cosmin Ciortan, Luni, 27 Feb 2006, 11:09

Dumnezeule, ce de timpenii... cum s-or fi descurcat sarmanii munti milioane de ani fara oile si vacile care sa le dea ingrasamint/hrana pentru plante?? Acu', de, s-au boierit... vor numa' ingrasamint de calitate... indesat bine cu copita.:-(
Mai departe, nu mai comentez...:-x

Ioan Şteţca Ioan Şteţca, Luni, 27 Feb 2006, 11:50

Carpatii nostri arata asa cum ii vedem astazi si datorita oamenilor care au locuit si trait de secole la poalele lor!
Exista o legatura stransa intre pasunatul estival si flora montana, care s-a dezvoltat ca rezultat al acestui pasunat.
Nu confundati activitatile traditionale, care se desfasoara de mii de ani fara efecte negative, cu defrisarile, taierea jnepenilor, turism intensiv si alte activitati de acest gen.
Cei care ati fost in masive care sunt folosite mai ales pentru pasunat, poate reusiti sa vedeti diferenta, dintre Godeanu si Bugegi de exemplu!
Nu cred ca ar mai fi atat de interesanti niste Carpati goi, parcursi din cand in cand de turisti, fara o stana, fara un sat de munte!
Nu cred ca ar trebuii sa traim toti la Bucuresti!:-P

Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Feb 2006, 14:26

Sorry, dar aici vorbim de:
- suprapasunat
- agresarea faunei salbatice din cauza numarului prea mare de ovine / bovine / cabaline si caini de stana. Exemplu: situatia caprelor negre aflate in serios regres in perioada exploziei numarului de septel dupa anii '50, animalele domestice acaparand locurile de pasunat traditionale ale primelor. Plus imbolnavirea caprelor negre cu viermele de galbeaza adusa de oi.
- inlocuirea plantelor de valoare stiintifica mare cu altele gen nardus stricta, fara prea multa valoare. Altfel spus, majoritatea pasunilor montane din tara contin cam aceleasi specii, tocmai din cauza pasunatului excesiv vreme de secole
- defrisarea jnepenisurilor, inenuperetelor si pasunilor impadurite. Imi pare rau dar ciobanii sau localnicii fac asta si nu oameni veniti de aiurea. Imi amintesc si acum cum zeci de localnici jumuleau in '92 vesantul estic al Leaotei de rododendron. Daca mai punem la socoteala si experimentele aberante facute in timpul comunistilor cu folosirea ingrasamintelor gen azotati pe pajistile alpine, e clar.
- "accentuarea protectiei mediului si a biodiversitatii, cu tratarea in secundar sau chiar ignorarea factorului uman autohton" - asta se refera la proprietarii de paduri nemultumiti din zona Hategului sau Bicazului Ardelean care nu pot sa-si taie linistiti padurile din cauza Parcurilor Nationale, nu?
Baieti, fiti linistiti, luati exemplu de la PN Piatra Craiului.

Ioan Şteţca Ioan Şteţca, Luni, 27 Feb 2006, 15:27

toate chestiile acelea cu suprapasunatul, agresarea faunei, defrisarea jnepenilor, colectarea lor de catre Plafar, ingrasaminte...au fost aberatii ale comunismului! s-au cam dus acele vremuri, iar pericolul suprapasunatului este departe, din moment ce nu mai sunt atatea animale si atatia tarani care sa aiba grija de ele.
pericolul adevarat este intradevar cel al dezpaduririi!
io ma refeream la chestia de principiu si la cea de istorie, nicidecum la lobbyul acestei organizatii!

Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Feb 2006, 16:32

In general corect, dar inca persista obiceiul extinderii pasunilor prin incendierea jnepenisurilor / ienuperetelor, fapt observat de mine anul trecut pe Arjana.

Si eu ma consider "pro munte" dar nu simt catusi de putin ca as fi reprezentat de 'societatea civila' numita F. R. M.

Fără foto Radu Mititean, Miercuri, 8 Mar 2006, 19:16

Mi se pare un abuz grosolan folosirea titulaturilor "Forumul MOntan Roman" si "societatea civila pro-munte" si alte asemenea expresii generalizatoare, cand in realitate este vorba numai de AGRICULTURA MONTANA. De fapt aceste deturnari terminologice se gasesc si in acea lege numita in mod tembel "Legea muntelui" desi nu se refera la problemele generale ale zonei montane ci aproape exclusiv la cele de agricultura / zootehnie si este evident scrisa da niste ingineri agronomi care nu au inteles aproape nimic din turism, protectia mediului, sporturi montane, conservarea peisajului etc. si nici chiar din probleme culturale si sociale specifice, fiind limitati aproape numai la agricultura / zootehnie ba chiar mai rau, la o anumita viziune asupra acesteia... Dealtfel acapararea cuvintelor si atributiilor despre "zona montana" s-a vazut inca din 1990., cand s-a facut Agentia Nationala a Zonei Montane apoi comisie, directie etc. in cadrul ministerului agriculturii, populata cu ingineri agronomi de formatie veche, dar care cu tupeu si-a arogat tot ce tine de zona montna in general inclusiv turismul... Si in cursul Anului International al MUntelui si-au facut acele comitete judetene si un comitet national si apoi ceva structuri permanente... toate chipurile pe teme de munte in general, in realitate axate pe agricultura / zootehnie montana... De altfel s-a vazut si in componenta comitetului national... reprezentate mai toate ministerele si alte autoritati centrale, numai turismul NU! Aferim politica "montana".

Imi pare rau ca pe Alpinet comunicatul asta apare ca o cestie serioasa in loc sa fie prezentat ca o mostra de abordare ingusta si opaca a problemei zonei montane....

Cu sila,

Radu Mititean
CCN

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii