Adunarea Generala a Forumului Montan din Romania, organizatie neguvernamentala
reprezentand societatea civila "pro-munte", membra a Parteneriatului Montan
International, intrunita la 17 decembrie 2005, la Institutul de Cercetare
- Dezvoltare pentru Montanologie -
Cristian, Sibiu, in prezenta membrilor sai si a reprezentantilor institutiilor
specializate pentru specificul montan: Academiei Romane, Academiei de
Ştiinţe Agricole si Silvice, universitaţilor din Cluj, Iasi,
Timisoara, Bucuresti, Arad, Sibiu, altor institutii de profil agricol, silvic,
cultural si din administratia publica, reprezentata prin primarii localitatilor
montane si conducerea Asociatiei Comunelor din Romania, ai organizatiilor
neguvernamentale nationale si locale cu activitati de protectie si dezvoltare
durabila a zonei montane;
Ca urmare a dezbaterilor aprofundate, pe
baze stiintifice, marcate de responsabilitate, fata de viitorul populatiei si
mediului montan din Carpatii Romaniei;
Constatandu-se o situatie fara precedent,
dramatica sub aspect social, economic si de mediu, care s-a instalat insidios
in ultimii 15 ani in zona montana si mai ales starea de criza progresivă
instalată in agricultura montana, prin:
ˇ
Reducerea drastica a efectivelor de ovine si bovine si a volumului de ingrasaminte
organice, cu consecinta distrugerii
irecuperabile a florei pajistilor naturale montane;
ˇ
Degradarea majora si in crestere continua a calitatii furajere din cele 2, 1
milioane hectare de pasuni si fanete montane, cu afectarea si a
biodiversitatii;
ˇ
Degradarea grava a sistemului de reproductie si
ameliorare a taurinelor din zona montana, neadaptat
la specificul zonei (dispersia gospodariilor, vacarii si stane mixte, distante
mari);
ˇ
Derentabilizarea grava a cresterii animalelor, a
agriculturii montane, cu saracirea tot
mai accentuata a majoritatii populatiei rurale - prin politica de preturi "de jaf" practicata de numerosi intermediari
verosi, pentru materiile prime, mai ales la lapte si carne, cu instalarea
de practici monopoliste in absenta
unei protectii eficiente din partea statului, infiintarea de asociatii
"fantoma" pe langa unitatile de procesare pentru preluarea disimulata a
subventiilor;
ˇ
Absenta unor politici montane de protejare reala,
prioritara a producatorilor agricoli montani si incurajarea tinerilor pentru a
continua bunele traditii agro-zootehnice;
ˇ
Pierderi masive ale locurilor de munca din
zona montana, mai ales in rural;
ˇ
Parasirea definitiva si in numar alarmant de mare a activitatilor agricole
de catre tineretul montan si migratia masiva spre urban - unde sporeste rata
somajului;
ˇ
Afectarea capacitatilor de consultanta, proiectare si
formare profesionala a tinerilor
agricultori montani, prin reducerea sistematica
a numarului de cadre tehnice agricole si
absenta sau insuficienta sprijinului financiar pentru institutiile specializate
ale MAPDR/ASAS;
ˇ
Slaba preocupare pentru pastrarea si protejarea
patrimoniului national din zona montana de fenomene de degradare si de poluare
excesiva;
ˇ
Slaba preocupare pentru conservarea si valorificarea patrimoniului
etno-cultural;
ˇ
Neadaptarea sistemului de invatamant din
ruralul montan la specificul agricol si la realitatile vietii la munte;
ˇ
Neorganizarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii a scolilor profesionale de agricultura
montana, in conformitate cu Legea Muntelui nr. 347/2004, si foarte slaba cooperare a MEC cu MAPDR
pe acest subiect;
ˇ
Pierderi masive si irecuperabile in domeniul meseriilor
traditionale si artizanatului;
ˇ
Atitudini de evitare sau de ignorare cu privire la
punerea in aplicare a prevederilor Strategiei
de dezvoltare durabila a zonei montane si ale Legii Muntelui, nr. 347/2004,
cu actualizările necesare;
ˇ
Sprijin aproape inexistent din partea Guvernului pentru
organizatiile neguvernamentale cu
activitati in zona montana;
ˇ
Ignorarea rezultatelor valoroase obtinute prin crearea
de obiective - pilot cu sprijin
financiar extern, prin relatii de cooperare bilaterale si din partea
Comunităţii Europene si necrearea
de conditii pentru multiplicarea acestora in zona montana;
ˇ
O foarte slaba responsabilitate fata de starea muntelui, la factorii
de decizie, mai ales la MAPDR -
insotita de o slaba "vointa politica"
in masura sa previna si sa combata
starea de criza din agricultura montana;
ˇ
Numeroase alte aspecte ce
conduc la distrugerea sistematica a
gospodariilor taranesti montane si traditiilor vizand bunele practici agricole
si aspectele cultural-spirituale, care cumulate, determina afectarea grava a
echilibrului natural, a intereselor de ordin strategic pe termen indelungat,
privind Carpatii Romaniei - care au fost, sunt si trebuie sa ramana munti
populati, cu gospodarii si traditii viabile,
supuse modernizarii durabile;
- Adunarea Generala a Forumului Montan din
Romania a pus in dezbatere pentru prima oara, textul Conventiei Carpatice, constatand
că:
ˇ
Folosirea in text a termenului
"regiunea Carpatilor" ar permite imixtiuni
riscante, in Carpatii Romaniei, prin
lipsacompetentelor specifice,
din partea unor tari aproape fara munti
ˇ
Termenul de "regiune" creaza confuzie si
suspiciuni, neexistand o delimitare
printr-o harta clara si unanim acceptata dupa criteriile stabilite prin
Rezolutia 1257/99 a Comisiei Europene, permitand abaterea de la ideea initiala a transferului de tehnologie dinspre Muntii Alpi spre Muntii Carpati. Munţii,
ca zone ecologic fragile şi defavorizate social şi economic nu pot fi
asimilaţi, pe criterii regionale, cu alte zone, colinare sau de câmpie;
ˇ
Referirile de substanta includ
accentuarea protectiei mediului si a biodiversitatii, cu tratarea in secundar sau chiar ignorarea factorului uman autohton,
a protectiei producatorilor agricoli si identitatii lor cultural-traditionale;
ˇ
Se creaza astfel posibilitatea ca prin restrictii severe de mediu, lipsite de compensatii echivalente sa se creeze un si mai mare dezechilibru agro - silvic fata de cel
actual, cu consecinta accelerarii
depopularii, a "dezumanizarii" Carpatilor Romaniei, aşa cum este deja, in mare masura, situatia in
Carpatii Cehiei, Slovaciei si Ucrainei, datorita, in mare parte, colectivizarii
fortate a agriculturii montane, proces regretabil din perioada comunista;
ˇ
In 2005, in Carpatii Romaniei
exista doua sisteme agricole montane,
radical diferentiate si necompatibile. Orice influente de tip colectivist, altele decat cele traditionale, la nivelul
productiei, sunt inacceptabile pentru situatia actuala si de perspectiva din
Carpatii Romaniei.
ˇ
Romania, cu cca. 60% din muntii Carpati, este prima si singura tara carpatica, care si-a creat dupa 1990 institutii specializate,si-a delimitat oficial teritoriul montan
dupa criteriile Comisiei Europene, detine o Strategie de dezvoltare durabila
a zonei montane, prin act normativ si este a treia tara din Europa -
membra a Parteneriatului Montan International,
care are o Lege a Muntelui,
dupa Italia si Franta. Orientarea de
perspectiva vizeaza exemplul Austriei,
Elvetiei, Italiei, Frantei, Germaniei, s.a., cu muntii populati.
Fata de cele de mai sus, cu inalt simt de responsabilitate
pentru viitorul societatii si mediului montan romanesc, in contextul
integrarii europene, Consiliul Director al Forumului Montan din Romania, cu
aprobarea Adunarii Generale a FMR, se adreseaza Presedintiei Romaniei,
Guvernului Romaniei, principalelor institutii responsabile de evolutia
situatiei din zona de munte, Parlamentului si, cu recomandarea de a se intreprinde, in regim de urgenta, un grup de masuri, avand ca obiectiv oprirea depopularii Carpatilor Romanieisi asigurarea consolidarii
exploatatiilor agricole viabile;
-
Se consideră ca problemele
agriculturii montane sunt prioritare,
deoarece pierderile privind tineretul agricol montan si flora furajera a pajistilor montane nu sunt recuperabile, iar
rentabilitatea scazuta se cere compensata
de calitatea produselor si prin serviciile de ingrijire a mediului, recunoscute de societate, ratiunile de ordin strategic fiind
prioritare.
PROPUNERI DE MASURI
1.
Sustinerea si finalizarea
initiativei parlamentare - prin proiectul legislativ prezentat de 6 deputati
din partide diferite - pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane, in baza prevederilor Legii
Muntelui, cu asigurarea cadrelor tehnice, agricole si de alte specialitati la
nivel comunal, districtual, judetean si central;
2.
Aprobarea unui Program special,
de urgenta, pentru protectia producatorilor agricoli montani, a pajistilor
montane si a biodiversitatii, care
sa includa:
-
pret minim garantat pentru
produsul lapte de vaca, incepand cu 2006, prin care
sa se asigure minima rentabilitate
pentru producatori - la nivel de cel
putin 12000 lei/litru de lapte, stas, cu corectare anuala in functie de
rata inflatiei, obligatoriu pentru toti
procesatorii;
-
acordarea unor subventii prin plati
directe pe cap de animal, (la nivel de cel putin 50% fata de sistemul ce
s-a practicat in UE), in 2006 - 2008, si corelarea, dupa 2008, a nivelului
acestor subventii cu cel practicat in UE, (integral) dupa 2008. Mentinerea acestor subventii in paralel cu subventiile prevazute de CE pentru zonele
defavorizate, la unitate de suprafata,
cel putin pana la asigurarea redresarii numarului de animale normat, acoperitor
fata de suprafata de pasuni si fanete naturale existente in 2006;
Negocierea stransa cu Comisia Europeana pentru acceptarea
acestui obiectiv care vizeaza aspecte economice
, sociale si de mediu, interconexate;
3. Modificarea
Codului Silvic, in sensul acceptarii
accesului limitat al ovinelor si bovinelor in liziera padurilor montane, pentru
umbra, apa si completari de hrana, in sezonul de pasunat, la stane si
vacarii, indiferent de proprietarul produselor;
4. Alimentarea
financiara de catra MAPDR a Institutului
de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie - Cristian, Sibiu si a Centrului de Formare si Inovatie pentru
Dezvoltare in Carpati - Vatra Dornei, la
nivelul necesar indeplinirii sarcinilor specifice acestor institutii
specializate;
5. Cooperarea intensiva a Ministerului
Educatiei si Cercetarii cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale pentru aplicarea prevederilor Legii Muntelui, prin:
ˇ
adaptarea invatamantului gimnazial din ruralul montan la specificul agricol local;
ˇ
infiintarea primelor 5 scoli profesionale agro-montane-"pilot", la nivelul principalilor
masivi muntosi, cu perspectiva multiplicarii acestora in functie de necesar;
6.Asigurarea
numarului necesar de abatoare locale, in
interiorul zonei montane, pe bazine/vai, la distante accesibile producatorilor si asigurarea protectiei acestora fata de
intermediari, prin preturi minimeobligatorii pentru carnea de taurine,
ovine si caprine, in viu. Deschiderea astfel a posibilitatii de recunoastere a
calitatii de tip "ecologic" pentru carnea de taurina, cu recunoasterea I. G. P;
7.Orientarea tehnologiilor productiilor de lapte, carne, fructe si fructe mici, care se obtin in zona
montana, spre "produse ecologice" de
"nişa" si marci locale recunoscute;
8.Crearea
- prin program, asistenta si protectie specială, din partea
guvernului, a primelor asociatii de producatori
de tip cooperatist - "pilot", prin care sa se valorifice in primul rand
laptele obtinut in conditii ecologice, cu valorificarea oportunitatilor prin
SAPARD/ Fondurile structurale. Combaterea
si prin aceasta cale de (concurenta loiala) a practicilormonopoliste
instalate in zona montana;
9.Reactualizarea
si punerea in valoare a "Programului
pentru dezvoltarea durabila agro-rurala montana" sustinut de FMR, cu
includere in Planul National de Dezvoltare pentru 2006-2013 si valorificarea
prin solicitare de sprijin din partea Comisiei Europene;
10.
Sprijinirea de catre Guvern a organizatiilor neguvernamentale reprezentand societatea civila
"pro-munte" ca Forumul Montan din Romania si Asociatia Nationala pentru
Dezvoltare Rurala Rurala Montana - ROMONTANA, alte organizatii neguvernamentale
- pilot din zona montana, pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor
dezvoltarii montane durabile, in
parteneriat cu institutiile guvernamentale si in corelare cu politicile pentru zonele defavorizate ale Comisiei
Europene;
ˇ
Ameliorarea Legii Muntelui in consens cu nevoile reale
actuale si orientarile de perspectiva si asigurarea de catre Guvern, indiferent de succesiunile politice, a
aplicarii unei politici montane
constante prin care sa se asigure obiectivul
strategic al muntilor populati, cu exploatatii agricole viabile, in
echilibru agro-silvic si cu pastrarea identitatii culturale a comunitatilor montane, urmand
exemplul Italiei, Austriei, Frantei, Elvetiei s.a.;
ˇ
Activarea, conform H. G.nr.328/2004 a Comitetului Interministerial si a Comitetelor Judetene ale muntelui, pentru indeplinirea misiunii
complexe de coordonare a acestora.
-
Forumul Montan din România isi precizeaza pozitia si
fata de Conventia Carpatica, astfel:
a) Aria de activitati se va
referi numai la zone de munte, delimitate oficial, dupa criteriile
Comisiei Europene: Termenul de "regiune" să vizeze explicit zonele de munte;
b) Textul Conventiei sa includa precizari clare privind protectia populatiei, a producatorilor
agricoli montani, cu compensatii
satisfacatoare pentru restrictiile
de mediu;
c) Sediul permanent al Conventiei Carpatice sa fie amplasat pe
teritoriul Romaniei, care deţine peste jumătate din teritoriul
Carpaţilor, Brasovul constituind o oferta rezonabila;
d) Romania sa fie recunoscuta ca tara - pilot pentru
dezvoltarea durabila in Carpati, avand in vedere acumularile de ordin calitativ
(institutii, legislatie, obiective-pilot, experti, experienta internationala);
e) Sistemul "o tara - un vot" nu poate fi acceptat pentru Convenţie,
in conditiile in care Carpatii Romaniei detin 824 de localitati montane, cu
peste 3500 de sate, adică aproape 60% din suprafata totala, iar alte tari
detin 15, 10, 5 sau chiar sub 2 %
din muntii Carpati, cu slabe competente
calitative, experienta limitata, mult insuficienta.
Se propune
adoptarea criteriului proportionalitatii, în functie de suprafata si populatia zonei montane.
f) Orice actiuni care vizeaza modificari in viata economico - sociala
a comunitatilor montane vor fi precedate
de consultarea larga si acordul majoritar al acestora, ca gestionari
şi proprietari de drept ai majoritatii terenurilor montane.
g)
In conditiile precizate mai sus, Forumul Montan din România poateagrea ideea ratificarii Conventiei
Carpatice, axata pe transfer tehnologic selectiv intre muntii Alpi si
muntii Carpati si va putea aduce o
contributie constructiva in aplicarea acesteia.
Adoptat de Adunarea Generala a FMR, la 17 decembrie 2005.
Rezolutia FMR - se transmite factorilor de decizie principali, la
nivel central (Presedintie, Guvern, Ministerul Agriculturii, Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Academia Română,
Academia de Ştiinţe agricole şi Silvice) si locali (prefecturi,
consilii judetene, Directii Agricole si de Dezvoltare Rurala, comunitatile
montane din cele 28 de judete cu zona montana) si se da publicitatii.
Semneaza pentru:
Consiliul Director al
Forumului Montan din Romania
Presedinte
Prof. dr. Radu Rey