Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului(3)

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului(3)

O Tura in Muntii Baiului(3)

 

Duminica 12 Martie, 2006. O iesire cu Floare de Colt - Bucuresti. Ziua nu se anunta prea promitatoare, mohorat, innegurat, de pe la Sinaia incepuse si un fel de lapovita, si pe deasupra nu paream nici prea hotarati. O colega ne-a vandut pontul ca fusese cu un grup mare sambata pe Sorica pana pe Vf. Urechea cu coborare pe Plaiul Urechea. Ne-a mai spus ca era multa zapada, dar ca nu au avut probleme cu gheata. Asa ca ne-am decis sa incercam aceeasi tura.                                                                                                       Ne-am rostogolit din tren in Azuga in jur de 10.15. Cu mici variatii, personajele obisnuite: Mihai, George, Virginica, Minela, Irina, Ioana, Veronica, Rodica cu Tara, si cu mine. De la biserica am luat-o spre sud pe soseaua nationala, si dupa cam jumatate de Km am prins un drum pe stanga care urca in panta domoala. Am dat de urmele tovarasilor nostri, asa ca am urcat Culmea Sorica ca pe scara pe o zapada bine sedimentata. Mai sus lapovita s-a transformat in mazariche, grauntele acelea de zapada mici si frumos rotunjite. Cam doua ore pana la telescunul de pe Sorica. Cu toate ca era devreme, ne-am oprit la Popasul Schiorilor pentru un ceai si ceva mancare din traista. Placut, mobilier frumos, soba calda. Mai era un grup acolo, care a pornit inaintea noastra in aceeasi directie. Dupa vreo jumatate de ora ne-am urnit si noi. Intre timp se mai innegurase, si pe masura ce urcam pe Culmea Urechea vantul parca se intetea. In varf, marcat cu o piatra cubica, vizibilitatea era cam de 5m, si vantul batea suficient de tare ca sa ne impinga binisor. Dupa sunetul de motocicleta facut de vechea si credincioasa mea jacheta de munte trebuie ca batea cu cel putin 70Km/ora. Am inceput imediat coborarea pe Plaiul Urechea. Pe masura ce coboram vantul s-a potolit. Daca pe culme urmele inaintasilor erau abia vizibile, in padure nu mai era nici o problema. O luasera pe marcaj forestier banda rosie. Cantitatea de zapada pe prima parte, care este mai abrupta, greu de crezut. Cateodata ne afundam pana la brau, si era greu sa te eliberezi din zapada care avea consistenta piureului de cartofi. Mai in jos erau cativa "bulgari" de zapada de marimea unui frigider, si o mica avalansa de vreo 25m care gasisie un fagas liber printre pomi. Apoi panta se indulceste, am urmat in continuare urmele, asa ca nu a trebuit sa ne batem capul cu gasirea rutei. Pe la ora 15.00 eram la baza partiei de schi, si la 15.30 eram la "d-na Neti" unde am pus-o de o sedinta prelungita. La "d-na Neti" este o circiuma atmosferica din centrul Azugii fercventata mai mult de localnici. Virginica era acolo cu grupul de la  Floare de Colt - Brasov cu care coborase. Am baut cate o bere, si am rontait tot ce mai era in traista. Cu atatea flori ai fi putut sa crezi ca e primavara, afara ningea insa linistit, mazarichea de dimineata se transformase in fulgi mari care se cerneau usor.

In gara sala de asteptare nu era incalzita de data asta. Trenurile de Brasov si Bucuresti vin unul dupa altul. Ne-am luat ramas bun de la brasoveni, ei aveau o calatorie scurta, noi una mult mai lunga din pacate. Poate punem de o excursie in comun candva la primavara. Am gasit locuri intr-un vagon bine incalzit. Cu ocazia asta am aflat ca George a fost campion balcanic la schif in 1978. E un munte de om care radiaza buna dispozitie, pe  traseu ii place sa cante. In Bucuresti la 20.30, ploaie.

Revenind la traseul de astazi, este o tura frumoasa, ne-au trebuit cam 5 ore de mers efectiv, insa poteca era sparta. Zapada foarte multa pe versantii care dau spre V. Azugii, un loc foarte bun pentru cine vrea o baie de zapada. Pe vreme buna se poate continua pana pe Vf. Cazacu si cobori pe culmea cu acelasi nume. Pe vreme rea se poate cobori rapid pe partia de schi. Ture faine!

 

Dan Golopentia      

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6676, Ultima actualizare: Miercuri, 15 Mar 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Sinaia-Valea Cainelui


Obiectiv: izvoarele minerale. Timp necesar: 30-40 minute. Poteca nemarcată şi drum forestier Aceesibil în orice anotimp



Se pleacă din staţia de autobuz de pe dreapta Prahovei (în dreptul Uzinei de mecanică fină) sau din halta Sinaia-Sud. În prima situaţie se traversează râul peste podul de lemn, pe când în cea de a doua se traversează liniile de cale ferată şi se merge pe poteca de pe stânga acestora, pe lîngă stâlpul de înaltă tensiune. În faţa vedem drumul care urcă pe valea Câinelui, albia acestuia (în dreapta) şi mai multe clădiri. Urmărim drumul şi după circa 20 m în stânga depăşim o amenajare veche de izvor mineral, în prezent neutilizată. Drumul pietruit duce la cîteva case; din el se desprinde în stânga o poteca lată pe care o urmăm; la început ea urcă uşor, apoi se menţine în acelaşi plan, la circa 5-10 m deasupra albiei râului. Drumul trece apoi prin pădureă de fag în care apar şi exemplare de molid. După cîteva minute, în albie se vede o frumoasa cădere de apă pe un baraj vechi. Poteca începe să urce o pantă ceva mai mare (100) timp de 15 minute, apoi coboară la albie, unde întîlneşte drumul forestier care vine de la Izvorul Rece şi urcă pe valea Câinelui. În marginea acestuia întâlnim o cişmea. Traseul continuă în amonte, pe drumul forestier, Încă aproape 800 m, pe o pantă mică (100). Se trece pe lîngă punctul de captare parţială a râului, iar după un cot, la circa 150 m, în malul stîng se vede construcţia din sectorul de captare a apelor minerale. În prezent, zidăria este afectată de o alunecare de teren, unul din izvoare este secat, iar printre crăpăturile zidului se văd mai multe ţâşnituri. În centru există un izvor cu un debit bogat (1 litru în 10 secunde). Pentru a ajunge la acesta este necesară traversarea pârâului. Sunt izvoare sulfuroase, cu o mineralizare totală de 446,1 mg/l. Din albia pârâului, privind către est, se zăreşte o parte a culmii Piscul Câinelui, cu plantaţia de zadă. Continuând drumul încă 2 km, se ajunge la punctul de exploatare a lemnului, de unde se poate vedea panorama bazinului de obârşie, încadrată de vârfurile Mierlei (dreapta) şi Piscul Câinelui (stânga). La înapoiere, aproape tot timpul vom avea în faţa o parte a abruptului Bucegilor (Vinturiş - Vârful cu Dor).


 

Comentariu
Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Joi, 16 Mar 2006, 9:03

Salutare. Nu stiam cine intrebase de mine:-D Acum am aflat. Cam "zburlita" tura asta. Mi-au povestit colegii aseara, si am vazut si prin fotografii. Puteti gasi pe Floare de Colt si jurnalul Florilor de Colt din Brasov, si niscaiva fotografii.
Toate cele bune.

Corneliu Negulescu Corneliu Negulescu, Duminică, 19 Mar 2006, 13:03

Luati-ma taicule si pe mine cu voi! Unde isi are sediul "Foarea de colt"? Sau in telefon ceva! Ca stau printre betoane p-acilea!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii