|
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului
Marathon 7500
Bike marathon 4 Mountains
Cazare Predeal
Cazare, Pensiuni, Hoteluri
Parteneri
 
|
Jurnale - Fagaras - supararea zeilor
Fagaras
supararea zeilor | |  |
trenul se taraie pe liniile dilatate de canicula. ajungem in sibiu cu
intarziere - eu oricum nu ma grabesc pt ca trenul spre turnu rosu e la 3.23.imi
caut o banca in parc, confortul e rezonabil, si incerc sa motai.
e 4.00, drumul ma asteapta, ies din sat, e senin si nu am nevoie de lanterna.
trec pe langa manastire si la 7.30 sunt pe chica pietrii. e bine, e soare, dar
pe creasta e ceata. ma indrept spre zona crepusculara, trec de 2 turme si
in saua suru imi apare explicatia expresiei "ca magarul in ceata".
o turma de magarusi ma intampina voiosi si nu mai scap de ei, imi continui
drumul urmata de noii mei discipoli. ajung in tara mustangilor, defileaza
in fata mea, sunt superbi, se aliniaza si ma studiaza cu interes, zabovesc
sa le admir eleganta. mai dau de o turma, cainii sunt prea plictisiti sa
ma latre, ciobanii insa se apropie sa ma protejeze in caz ca potaile s-ar
razgandi. au 10 caini, noaptea trebuie sa fie foarte vigilenti pt ca ataca
lupii si ursii.las in urma turma, simtind ca am lasat in urma o civilizatie
muribunda, o lume pe cale de a fi asasinata, iar unul dintre asasini sunt
eu. imi amintesc imaginea amer-indienilor din rezervatii, si realizez ca
sunt si eu un cotropitor, o intrusa in aceasta lume. conservele de pe malul
avrigului noi le-am adus, turistii, noi suntem cei ce facem scandal impotriva
cainilor, a ciobanilor, uitand ca de fapt noi suntem intrusii, nu e lumea
noastra, e lumea lor - cat putem fi de nesimtiti.gandurile imi lasa un gust
amar - stiam eu ca e dureros sa gandesti, tocmai de asta incerc sa evit
si eu, ca toata lumea de altfel, sa ma dedic acestei activitati. ma preumblu
pe carare printre vestigiile unei alte lumi condamnate, la fel ca maya, inca, etc,
si ma consolez amintindu-mi ca nu e altceva decat "survival of the
fittest".uitarea e o calitate, abuzez de ea si regasesc bucuria muntelui.
avrig - peisaj familiar cu ceata deasa ce-mi usureaza viteza mersului. surpriza
- ceata se ridica si, desi trec a treia oara pe aceasta portiune, pt prima
data vad si eu pe unde trec.toata caldarea avrigului precum si creasta spre
scara se asterne in fata ochilor mei uimiti. sunt pe scara si zbor pana
pe serbota - s-a lasat o ceata grea, simt norii grei deasupra, e liniste-mult
prea liniste, oile stau ciorchine...am o vaga senzatie ca va ploua...nu
stiu de ce?!? Custura ma ademeneste si tentatia e prea mare. sper ca voi
avea un ceas de vreme buna, relativ, si pornesc. custura pare o lama de
ras ce taie ceata in 2 - gillete, perfect bolovanesc- din cand in cand caldarile
isi arata obrazul. sunt aproape la iesire si ceata s-a ridicat, privesc
neincrezatoare la coltii ce se astern in urma mea: asta e custura? am o mica
banuiala ca nu voi mai putea trece cu aceeasi nonsalanta pe poteca asta....
incepe bombardamentul. furtuna e foarte violenta, trece pe deasupra mea
si raman muta in fata dezlantuirii cerului.nu ca as avea cui sa zic ceva...
absorb spectacolul, printre rugaciuni. nu e momentul sa-mi fac autocritica
acum, sper ca supararea zeilor nu am provocat-o eu cu indrazneala mea.
fulgerele taie norii si se arunca cu furie asupra piciorului Serbotei, le
vad deasupra mea, un rau imi curge prin bocanci. nu indraznesc sa cobor
in custura, nici sa urc pe creasta, nici sa ma adapostesc sub stanci - stau
in bataia ploii si a grindinei ca un pui zgribulit.
ma bucur cand aud bubuitul traznetelor, preluat de caldari ecoul e mai puternic
decat orice concert de rock de pe lumea asta - si poate si cealalta.ma bucur
pt ca dc aud vocea infuriata a ingerilor inseamna ca nu m-a fulgerat. in
momentul acesta simt ca ma eliberez, nu mai conteaza nimic, problemele zilnice
sunt niste mofturi, si fulgera undeva in mintea mea, demonstrandu-mi ca
toata lupta cu serviciul, impozitele, emigrarile, imobilele, investitiile,
etc, e o zbatere inutila. merit dojana cerului, si simt cum suvoaiele ce
curg din norii revoltati se scurg prin mine. parca as fi apa, pacat ca maine
, dc scap cu viata, voi uita lectia si ma voi agita din nou cu toate acele
lucruri inutile care iti consuma viata. a trecut furtuna, cerul ramane insa
innorat. oare sa cobor la cabana negoiu? ma gandesc cu groaza la drumul
pana la porumbacu.
urc pe negoiu. incepe sa ploua linistit, si cobor strunga dracului constienta
ca sunt inconstienta. toate paraurile isi gasesc calea prin strunga dracului,
lanturile sunt alunecoase si inutilizabile, cobor cu multa grija blagoslovindu-mi
lenea la fiecare alunecare. in fine, ajung aproape la caltun cand ma intalnesc
cu 2 temerari ce merg sa urce pe negoiu. incerc sa-i sfatuiesc s-o ia pe
la strunga doamnei, dar cred ca mi-am gasit echivalentii la incapatanare,
pt ca se duc pe strunga dracului. e de-abia 7, si soarele se gandeste sa
arunce o privire in urma potopului - curiozitate morbida? vantul vine si
el si asa reuseste sacul meu de dormit sa se usuce rezonabil, in timp ce
eu sunt pe post de sfoara de rufe. sunt sigura ca maine dimineata va fi
senin si frumos.
dimineata! hip, hip, hura! ce priveliste familiara - e o ceata de nu vezi
la 2 metri. e bine totusi, bate un vant foarte convingator, nu te tenteaza
sa stai pe loc pt ca vrei sa eviti hipotermia. marian, colegul de prici de
la caltun, renunta la gandul de a strabate custura si pornim spre balea.
ceata ne insoteste mereu, cand coboram la lac, evident, se ridica. traversam
tunelul cu gand sa vedem si cealalta parte a transfagarasanului. ne gandim
ca probabil sunt vreo 30km, ca si in partea dinspre sibiu, asa ca putem
merge si pe jos. mergem linistiti cu gandul asta pana la prima borna: curtea
de arges, 83km! linistea ne paraseste brusc. norocul ne surade si ne ia
la stop o masina de bucuresti: miram-as! soferul e austriac, miracolul s-a
explicat deci. incepe potopul frate mai mare cu cel de ieri. pe la 5 suntem
in bucuresti, am tren de noapte direct la timisoara si ma intorc, inca zdruncinata
de supararea zeilor.
| | | Photo Gallery | |  |
| Autor: adina semua
Înscris de: adina semua
Vizualizări: 6670, Ultima actualizare: Joi, 27 Iul 2006 |
Legaturi cu Ghidul Montan:
|
| O poză: [N-am găsit] |
|
Un articol: [N-am găsit] |
|
| Un traseu:
|
|
| Comentariu |  mihaela barbu, Vineri, 28 Iul 2006, 0:45
Frumos povestit. Mi-a palcut mult de tot...dar se pare ca zeii s-au suparat doar in zona Negoiu. Vistea-Moldoevanu si Podragu au scapat cu fata curata...ce pacate ai comis? 
| Daneş Tudor, Miercuri, 2 Aug 2006, 11:52
Da, nu e rau..mi-a placut povestea ta.
| mugur popescu, Luni, 7 Aug 2006, 19:29
te pricepi la scris adina
frumos
pe cand iarasi o tura impreuna?
|  Claudiu Craciun, Miercuri, 9 Aug 2006, 15:28
Se spune ca atunci cand zeii vor sa ne pedepseasca, ne indeplinesc dorintele... tu nu vroiai acea ploaie, deci, clar, nu vroiau sa te pedepseasca  . Poate doar sa-ti spune altceva. Din ce ai scris, cred ca ai inteles mesajul.
| | Comentarii pentru acest articol |
|
mihaela barbu, Vineri, 28 Iul 2006, 0:45 
. Poate doar sa-ti spune altceva. Din ce ai scris, cred ca ai inteles mesajul.