Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Valea Galbenele - Hornul Coamei - Jepii Mici

Bookmark and Share

Valea Galbenele - Hornul Coamei - Jepii Mici



Duminica dimineata la ora 5 suna telefonul. Desi nu dormeam, imi era oarecum greu sa ma trezesc, parca in momentele acestea un minut in plus parca ar insemna ceva foarte mult. Asa ca incet incet, mai mult mecanic ma trezesc, si ma pregatesc sa-mi fac rucsacul. La 5 minute dupa ce am iesit din casa ma suna Corina. Eu am crezut ca vrea sa se asigure ca o sa ma trezesc dar de fapt mi-a spus ca o sa intarzie, datorita mersului autobuzelor, dar o sa-i gasesc pe prietenii ei in Gara de Nord la biroul de informatii de la Clasa a doua. Ma sui in linia 41, iar apoi la intersectia cu B-dul Timisoara si astept vreo 10 minute sa vina tramvaiul. Am ajuns la Gara de Nord la cateva minute trecute de ora 6. Ma indrept spre locul de intalnire si ma uit dupa cei pe care ii cautam. Deoarece nu cunosteam pe nimeni am asteptat putin si apoi m-am dus sa-i intreb daca ei sunt prietenii Corinei. Ei erau. Am facut prezentarile: Diana, Marina, Iulia, Corina, Vlad, Adi, Costin si eu. Am mai asteptat putin si ne-am indreptat spre peron. Urma sa mergem la Busteni cu sageata de 6.30. Corina si Costin au ajuns in ultimele minute. Ne-a fost putina teama ca nu vor ajunge...

Corina mi-a spus ca o sa mergem pe o vale „tare” in Bucegi, valea galbena. Am cautat eu si pe internet si prin carti, dar nimic. M-am gandit ca s-ar putea sa nu fie asta denumirea corecta, dar... am asteptat sa aud de la Costin, deoarece el mai fusese pe aici. Normal, nu despre valea Galbena este vorba, ci despre Valea Galbenele. Dupa cele doua ore petrecute in tren, am ajuns in Busteni, unde spre multumirea noastra soarele isi facea aparitia printre nori iar vremea se anunta foarte frumoasa.

Usor, usor am pornit spre refugiul Costila, pe traseul (triunghi rosu) ce ajunge in Poiana Costilei peste Munticel. O prima ramificatie apare in locul numit „La Masuratoarea Ursilor”, de unde se desprinde spre stanga o poteca ce duce in Valea Alba, iar la a doua ramificatie tot pe stanga este poteca (banda albastra) ce ne va duce la refugiul Costila. Inainte ca poteca sa se accentueze este o piatra pe stanga unde sunt foarte multe placute in memoria celor care au ramas pe munte pentru totdeauna, O parte din acestia sunt (Mihai Cioroianu, in 1999 incercand sa escaladeze K2, a fost lovit de o piatra, Marius Stana si Razvan Petcu in 1996 pe Nanga Parbat au fost surprinsi de o avalansa). Dumnezeu sa-i ierte.

Pe poteca din dreapta urcusul devine mai accentuat, dupa putin timp pe stanga apare un izvor (cred ca este singurul pe care l-am vazut), noi aveam apa de jos din Busteni, deci nu ne-am luat de aici. Inca putin si ajungem pe Valea Costilei si de aici la Refugiul Costila. De aici se poate vedea foarte bine orasul Busteni. Cred ca este o incantare noaptea sa te uiti la oras. Inauntru multa lume. Ne-am luat repede ceva pe noi, deoarece vantul era destul de puternic si te ingheta in cateva minute. Dupa ce am mancat putin inante de urcus, am intrat cu totii in refugiu sa ne incalzim putin inainte de plecare, iar pentru mine a fost o ocazie de a cerceta refugiul deoarece era prima data cand ajungeam aici. Acesa are o capacitate de aproximativ 15 locuri, o masa mare si un dulap fara usi in care se tin cele necesare in refugiu. Am observat ca un geam era spart pe jumatate si cred ca noaptea se face curent in refugiu, dar... asta este doar o presupunere.

Intrarea pe vale este mai anevoioasa, De la refugiu ne intoarcem putin pe drumul pe care am venit, vreo 50 de metri pana in dreptul vaii Costilei, si apoi trebuie sa ne cataram pentru a trece de un pasaj mai dificil. Inca de la inceput trebuie spus ca Valea este cotata ca grad 1B (implica si portiuni de catarare), este bine sa aveti o cordelina la voi. Noi am avut 20 de metri de cordelina de 6mm, pe care am folosit-o destul de mult, si am asigurat aproapte tot timpul la colt de stanca. Intrarea efectiva pe vale incepe dupa, ce trecem de pasajul amintit inainte, poteca continua spre dreapta, iar apoi dupa 10 minute de mers prin padure se ajunge pe vale. Desi nu suntem la inceputul vaii, lucrul acesta se poate vedea uitandu-ne in jos, vedem ca pana sus mai este foarte mult dar peisajul iti fura privirea. Nu mai poti de bucurie sa vezi bolovanii aceia mari, pe care abia astepti sa te cateri. Sunt o serie de saritori la care a trebuit sa fim foarte atenti, cordelina ne-a ajutat in aceste cazuri si cooperarea dintre noi a fost deasemeni foarte importana. Dupa 2 ore de urcat am ajuns in locul numit „Hotel Galbenele”, o grota in care sunt ingramadite mai multe conserve ruginite, si in care se gasea si un culcus. Am aflat dupa aceea de aceasta denumire, dar este trecut si pe harta. Se poate folosi ca adapost in caz de vreme nefasta. De aici in stanga se poate vedea „Hornul Coamei” iar Valea Galbenele se continua in dreapta. Noi am luat-o pe horn. A fost putin mai dificil mai ales ca era putin ud, dar incet si cu mare grija ne-am descurcat. Am trecut de „fereastra ”, niste stanci cazute in horn, si au lasat loc pentru trecere ca si cum ar fi o fereastra. De aici dupa jumatate de ora am fost pe Brana Mare a Costilei. Ne-am adunat in stanga in jurul varfului marcat cu pietre, si am admirat privelistea. In departare se vedea Postavaru, M-tii Baiului, Codlea.







Am iesit apoi la Releul radio Costila, unde ne-am oprit sa mancam intr-un loc mai ferit. Apoi am continuat pe langa Releu, pe poiana, care din pacate este plina de conserve. In stanga releului se afla Blidul Uriasilor doua concavitati de proportii considerabile in pieptul abrupt al muntelui si Valea Alba. Usor, usor urmam valea cu aspect preistoric care brazdeaza platoul, iar la un moment dat facem spre Cabana Caraiman pentru ca am hotarat sa coboram pe Jepii Mici. In 2 ore am ajuns la baza traseului. Dupa jumatate de ora de mers de la Cabana Caraiman, pe mine au inceput sa ma doara genunchii, iar Diana nu putea sa-si mai controleze picioarele. Am ramas noi usor in spate, eu hotarat ca in viitor sa merg la un doctor sa-mi fac niste analize, iar data viitoare sa am la mine genunchiere deoarece s-ar putea ca cineva sa aiba nevoie. Am alergat putin ca sa prindem trenul si am ajuns exact la timp. In tren forfota mare, ingramadeala, oamenii desi erau obositi parca se vedea pe fetele lor ca erau fericiti pentru ziua care tocmai s-a sfarsit. Ne-am inteles cu nasul si la 21.30 am ajuns in Gara de Nord.


In loc de incheiere,

Intr-o dimineata, undeva saptamana trecuta mergeam spre munca. Tocmai iesisem din casa si o ploaie marunta si rece mi-a dat semn ca vara s-a dus si toamna usor usor se va instala in locul acesteia. Am avut parte de vreme buna saptamana trecuta, dar de acum incolo nu o sa mai fim asa norocosi... De cate ori ma gandesc la toamna urmatoarele versuri imi vin in gand:

Ai frunza galbena
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu sa cred
Ca toamna a si venit”

PS:

In Revista Invitatie in Carpati (nr 2 / 1997) si (nr 1 /2001) este descris foarte bine traseul inclusiv istoria vaii. Daca sunteti curiosi de ce se numeste „Valea Galbenele” si cine a pus acest nume vaii, aici gasiti raspunsurile.



Autor: Catalin Andrei
Înscris de: Catalin Andrei
Vizualizări: 17341, Ultima actualizare: Marţi, 26 Sep 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii