Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Speologie - Tripticul carstic de la Balta

Bookmark and Share

Tripticul carstic de la Balta

Intreaga zona a podisului Mehedinti este marcata de efectele reliefului carstic pe care acesta este asezat. La lumina zilei ne va fi foarte usor sa admiram frumoasele lapiezuri de la Ponoarele, podul natural de aici, depresiunile carstice din zona inalta a muntilor si cheile misterioase ale Topolnitei, Cosustei sau Clisevatului.

Insa cu ochii mintii vom vedea mereu bijuteriile de piatra ascunse adanc sub pamant, in faimoasele pesteri de aici: Topolnita, Epuran, Isverna, Ponoarele fiind adevarate repere pentru cei pasionati de speologie. Ceea ce propunem aici sunt cateva incursiuni in pesteri mai putin cunoscute dar usor accesibile care ne pot face surprize frumoase vizitand lumea lor tacuta.

Comuna Balta din Mehedinti este punctul de pornire catre cele trei pesteri care compun asanumitul "triptic" de la Balta (C. Lascu, Pesteri din Romania, 1984). Accesul la Balta se poate face, teoretic cel putin, din 4 directii: Balvanesti, Sfodea, Ponoarele si Podeni. Accesul cu mijloace auto este insa posibil doar dinspre Balvanesti, Sfodea si Ponoarele, pe drumuri nemodernizate. Drumul dinspre Malarisca si Podeni este inpracticabil.

Indiferent din ce directie ajungem la Balta, peisajul de podis carstic ne va iesi in fata ochilor. Cornete de calcar, sorburi misterioase (ca cel dinspre Coada Cornetului), bolovani albi ce se raspandesc pe suprafete mari, cursuri de apa ce apar si dispar pe cai nestiute.

Voi prezenta aici caile de acces catre pesterile Balta, Sfodea si Curecea. In ceea ce priveste parcursul lor subteran, descrieri detaliate gasim in "Pesteri din Romania", ambele editii (1976 si 1984).

Pestera Balta

Pornim din centrul comunei Balta, catre Sfodea, pe langa o troita. Trecem peste apa Topolnitei, pe un podet improvizat, si incepem sa urcam pe o vale destul de ingusta, cu versanti impaduriti. Dupa aproape jumatate de kilometru si cateva serpentine, iesim pe un platou intins, pe care drumul merge drept spre Sfodea, in directia sud. Suntem in Campul Pesterii, o suprafata destul de neteda, acoperita ici-colo de ferigi, ciuruita de doline si impartita in petice de culturi si gardurile salaselor de vara. In stanga noastra, sus, se vede marginea inalta a podisului Mehedinti iar in dreapta, cornetul Balta. De aici se pot admira Muntii Mehedinti, intre Domogled si Varful lui Stan

Dupa aproximativ inca 300m, cotim stanga pe un drum de caruta abia conturat de urmele de tractor, acoperit aproape integral de iarba. El ocoleste prin stanga o dolina foarte aplatizata si tinand oarecum culmea principala a unui plai usor bombat, urca putin si ne scoate la o casa abandonata. Aici e un palc de pruni. Drumul se termina. Trecem de casa si incepem sa coboram destul de brusc catre fundul vaii ce se vede in fata, prin ferigi si tufisuri. Este valea paraului care iese din pestera. In maxim 10 minute ajungem la baza peretilor de piatra ce se vedeau de sus, adica chiar la gura pesterii.

Este vorba de intrarea aval a pesterii (resurgenta). Ea este orientata spre sud-est. Accesul este facil in galeria principala. Ea se ramifica apoi in doua galerii paralele, una inchisa (Galeria cu Gururi) iar cealalta (Galeria de Legatura) comunicand cu exteriorul prin insurgenta paraului.

Cu exceptia ultimul sector al Galeriei de Legatura, care prezinta doua trei ingustari mai serioase ce presupun o oarecare tehnica pentru ale depasi, restul pesterii nu pune probleme de orientare sau alte dificultati.

Insurgenta este destul de greu de gasit iar daca o folosim pentru a iesi din pestera, ne vom situa la o distanta nu foarte mare (cca 250m) de prima intrare.

Pestera Sfodea

Exista 2 cai de acces: 1. Ne folosim de acelasi drum ce pleaca din Balta spre satul Sfodea. Parcurgem cam 3km pana la Sfodea. La un moment dat, in sat, drumul coboara si trece apa Topolnitei pe un podet. De aici, pornim pe malul stang al apei, trecem de o fantana si dupa 150m, urcam in stanga, pe dealul abrupt si pietros, cautand o fisura nu prea larga, in care se afla intrarea, bine ascunsa, a pesterii. 2. Venind dinspre Balvanesti, in satul Siroca se afla un indicator spre Sfodea - 3km. Drumul este destul de ingust si foarte abrupt, coborand in cateva serpentine taiate in loc, pana in fundul vaii Topolnitei, pe care o traverseaza si urca apoi, ceva mai bland pana in Sfodea. Cautam podetul mentionat mai sus (drumul trece chiar peste el) si apoi pornim in aval sa gasim intrarea.

Pestera Sfodea apare ca un tunel, dezvoltat in cea mai mare parte pe diaclaza. Galeria se stramteaza uneori pana la 70-80 cm iar alteori se largeste la 3-4m. Cateva coborari ale tavanului ne silesc sa mergem taras, mai ales in partea terminala. Punctul terminus il constituie un sifon nisipos acoperit de un mic lac. Inainte de final cu vreo 10m, in dreapta, se deschide o diaclaza foarte ingusta si greu accesibila dar interesanta de explorat.

In rest, pestera are doar doua puncte ceva mai dificile: la cca 20m de intrare este nevoie sa urcam un prag de 3m, in stanga, dincolo de care se continua galeria. Acest loc ne poate insela, ne poate lasa impresia ca galeria se sfarseste. Al doilea il reprezinta bolovanii uriasi din singura sala a cavitatii, care trebuie escaladati in catarare libera verticala, vreo 8m. Cu atentie si surse de lumina din partea colegilor se poate depasi insa si acest obstacol.

Spre deosebire de Pestera Balta, la Sfodea spatiile sunt mult mai stramte. Vom gasi insa concretiuni foarte frumoase iar pragul din apropierea intrarii a filtrat in mod drastic de-al lungul timpului vizitatorii. Ca urmare, vom gasi frumoase draperii (neciopartite ca la Balta) si pereti nemurdariti de grafiti.

Pestera Curecea

Pestera Curecea este sapata in Dealul Curecea, situat intre Balta si Malarisca. Pornim din Balta pe drumul catre Podeni. Dupa circa 350m de la drumul principal, cotim la stanga, lasand in dreapta drumul de caruta ce merge la Costesti. Urcam domol prin sat, trecem de o mica inseuare si coboram pe o vaioaga, marginita de fanete. Dupa aproximativ un km ajungem in lunca larga a Ponorelului. Drumul coteste la dreapta si se inscrie intr-un parcurs liniar, marginit de plopi. La capatul acestui sector zarim podul de lemn de peste paraul Ponorelul. Inainte cu 150 m de pod, parasim drumul si pornim in stanga, peste lunca. Drumul este placut, lunca este acoperita cu iarba grasa. Trecem vreo doua paraiase ascunse in iarba si ne apropiem de marginea impadurita a platoului Curecea, care se afla in dreapta.

Cand ne apropiem de capatul luncii, urcam in dreapta pe platou, prin rariste si ajunsi sus, ne orientam spre stanga. Cu putina rabdare vom gasi avenul (crovul lui Rascracea) in care se afla intrarea pesterii.

Coborarea in aven se face fara dificultati majore dar cu multa atentie, mai ales in zona inferioara unde grohotisul este alunecos si instabil. Racoarea ne-a patruns. Coboram pana in fundul avenului si vom ajunge direct in galerie, ramificata aici in doua directii.

In dreapta, vom patrunde in ramura mai scurta, care dupa circa 250 m devine greu accesibila si presupune o oarecare tehnica de catarare, deoarece urca spre un nivel superior. In aceasta zona sunt si multi lilieci.

Ramura din stanga este mult mai larga si in anumite zone, foarte usor de parcurs. Tavanul este plat pe spatii extinse iar apoi galeria coteste de nenumarate ori, dandu-ne iluzia ca se infunda. Doar in vreo doua-trei locuri trebuie sa ne strecuram pe sub si peste niste bolovani uriasi, foarte alunecosi. Intreaga pestera prezinta de altfel o umiditate ridicata.

Iesim din grota prin cealalta intrare, mai mica si situata in fundul unei vai inverzite. In prima faza este greu sa ne orientam in lipsa unui reper. Putem urca in susul vaii, trece, pe langa niste ogase si incepem sa urcam accentuat in dreapta pana ajungem la un drum. O luam la dreapta pe drum si vom ocoli astfel pe la vest, Dealul Curecea. Suntem in apropierea satului Malarisca. Drumul este foarte placut, cu privelisti generoase spre Muntii Mehedinti si cornetele de la CernaVarf, dar este total impracticabil pentru autoturisme. La un moment dat coboram si ajungem in Lunca Ponorelului de unde revenim in Balta pe acelasi drum.

Toate cele trei pesteri prezentate se pot parcurge fara dificultati majore si necesita echipament minimal: haine groase, cizme sau bocanci, casca si surse bune de lumina. Este clar ca parcurgerea lor trebuie sa se faca in perioade secetoase. Durata parcurgerii lor si hartile se gasesc in volumul mentionat la inceputul articolului.

Accesul la intrarea lor s-ar usura daca ar exista un marcaj, mai ales pentru Balta si Curecea.

Autor: Andrei Tiberiu Sturek
Înscris de: Andrei Tiberiu Sturek
Vizualizări: 12384, Ultima actualizare: Joi, 1 Nov 2007



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii MEHEDINTI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Baile Herculane (Piata Hercules)-Varful Domogled-Saua Topolova

 

Comentariu
Viorel Borteş Viorel Borteş, Marţi, 6 Nov 2007, 15:45

Interesant!!! De ce n-ai pus ceva poze?

http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_avenul-din-grind_id_2337.html

Fără foto Zoltan Bartha, Marţi, 6 Nov 2007, 22:11

Si de data aceasta aflam lucruri intersante, la fel ca si din celelate articole despre muntii si podisul Mehedinti, publicate de tine! :-):-)

Virgil Iordache Virgil Iordache, Duminică, 18 Nov 2007, 8:28

Foarte interesant, multimim. Pentru orientare ar fi fost buna si o schita. Abia astept sa ajung pe acolo:)

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii