Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diverse - Originea numelui Cozia

Bookmark and Share

Originea numelui Cozia

       Acest toponimic are o arie de raspandire relativ vasta, dar cel care ne intereseaza pe noi este acela referitor la Masivul si Manastirea Cozia, ambele situate in N-E judetului Valcea la iesirea Oltului din defileul cu acelasi nume, intr-o regiune bine inpadurita.
       In privinta originii si evolutiei acestui topomin exista 2 ipoteze principale formulate de Iorgu Iordan pe de o parte, si Emil Petrovici pe de alta parte. Trebuie amintit faptul ca acestea 2 au fost formulate acum mai bine si aproape o ˝ secol.
       Iorgu Iordan sustine ca “ Sinonim cu Nucetul este Cozia: celebra manastire intemeiata de Mircea cel Batran, ce se chema la inceput <Nucet>, dar deja in actul de la 1387dat de ctitorul ei, figureaza actualul nume – Cozia a carui tema este Turca: KOZ – NUCA. Nu – I vorba insa de un cuvant turcesc propriu zis (adica osmanliu), fiindca pe la sfarsitul sec. XIV nu puteau exista in limba noastra astfel de elemente lexicale, ci de unul peceneg sau cuman.”
       Emil Petrovici este convins ca “numele Cozia este incontestabil slav: KOZA - CAPRA”
       Dupa parerea noastra ipoteza lui E. Petrovici isi pierde vaalbilitatea din urnatoarele motive:
       1.Pentru ca acest nume (de sorginte slava) sa prinda radacini adanci in acele loc era necesar ca numele sa-I fie atribuit cu o buna bucata de timp inainte jumatatea sec XIII(cel putin ž de secol sau un secol ) deoarece populatia vlaha era deja cristalizata si bine individualizata in nordul Olteniei atat in sec. VI cand si-a facut aparitia cel de al 2-lea val migrator ( avarii, slavii si bulgarii).
       2.In secolele VIII – XIII invaziile salve au continuat tot pe aceleasi directii ca si la inceput si anume pe culoarul Siretului spre Pen. Balcanica si prin Campia Panoniei spre coasta Adriaticii (R.F. Yugoslavia), ocolind in buna masura teritoriul tarii noastre. E adevarat, in decursul secolelor VI - XII au existat numeroase incursiuni in teritoriul Carpatic dar acestea s-au lovit de formatiunile prestatale si statale surprinzator de bine organizate si au fost subliniem incursiuni; putinele grupuri slave care s-au statornicit aici au fost rapid asimilate. Deci fondului lexical autohton (de pe Valea Oltului) fie nu s-a modificat, fie s-a modificat extrem de putin in nici un caz neducand la crearea de toponime majore precum Cozia.
       3.Substantivul “capra “ este irelevant si neconcludent in a stabili o caracteristica a unei astfel de zone, aceasta fiind, pe de o parte, bine impadurita deci neexistand pasunile adecvate intretinerii unui numar importane de capre, iar pe de alta parte regiunea are alte elemente mult mai importante care o poate caracteriza. Acesta, de altfel, fiind unul din cele mai serioase argumente
       4.Trebuie subliniat si faptul ca ultimele valuri slave care ar fi trecut pe aici (asa cum am mai amintit este putin probabil) in sec X-XIII ar fi gasit aici o populatie cumana stabilita aici la mijlocul sec X.
       Asadar prin prisma acestor argumente consideram ca numele de ‘Cozia’ nu are nimic in comun cu limba slava, legatura vazuta de Emil Petrovici fiind pur intimplatoare.
       In ceea ce priveste provenienta turca a toponimului Iorgu Iordan se apropie cel mai mult de adevar, dar printr-o subtila nuantare savantul se delimiteaza de natura problemei Exista si aici cateva argumente care vin in sprijinul ipotezei conform careia Cozia nu este de origine turca propriuzisa.
       1.Imperiul Otoman devine limitrof spatiului romanesc abia la sfarsitul sec.XIV ( in anii 1388-1389 otomanii au atacat prima oara frontiera sud-estica romaneasca – deci dupa ctitorirea Manastirii Cozia!)
       2.Singurele contacte intre romani si otomani inainte de de sfarsitul secolului XIV au fost numai in scurtele conflicte din peninsula Balcanica.
       3.In ceea ce priveste originea turcica propriuzisa “KOZ” – “NUCA”, la prima vedere este plauzibila; inca si azi, la peste 600 de ani diferenta, la iesirea Oltului din defileu se pot intilni insemnate intinderi de nucete acestea dainuind in toponimia locala :La nucet, Nucetel, etc. Insasi locul pa care a fost ridicata Manastirea Cozia se numea inainte de ctitorire “La Nucet”.
       4.Din punctul anterior se intelege ca exista denumirea de “La Nucet” exista inca din sec. XIV si aceasta a fost folosita oarecum in paralel cu denumirea Cozia – asa cum vom demonstra mai jos. Asadar nu exista nici o posibilitate ca sa se adopte o denumire – care intr-adevar reprezinta relitatea locului – venind dintr-o limba efectiv necunoscuta atunci pe teritoriul romanesc si mai mult primele contacte turco-romane au fost dupa anul 1387.
       In concluzie exista foarte putine sanse ca provenienta toponimului “Cozia” sa fie din limba turca chiar se poate afirma ca este mai putin verosimila decat ipoteza slava.
       In ceea ce priveste cea de a trei-a ipoteza - originea cumana a topominului – se impun de la inceput cateva precizari cu privire la originea si existenta cumanilor pe teritoriul romanesc.
       Cumanii, ca si pecenegii, triburi de origine turanica – fac parte din cel de al 2-lea val migrator, dar spre deosebire de pacenegi care si-au facut aparitia in anul 987 si s-au stabilit in stepa panonica, cumanii si-au facut aparitia mai tarziu, in anul 1057, si s-au stabilit intr-o regiune ce cuprindea “ toata Moldova si tara Munteneasca”. Dovada ca acesti migratori se intindeau pana la vest de Olt sunt 2 toponime: Cumanii si Vadul Cumanilor. (A. D. Xenopol). De asemenea conform cercetarilor istorice “in Moldova si Muntenia se aflau vreo 33 de numiri care amintesc de numele cumanilor si sunt cunoscute de la documentele de la 1247 si din bula papala din 1234 ca Muntenia si Moldova purtau numele Cumania .”
       Despre statornicia lor pa aceste meleaguri A. D. Xenopol afirma urmatoarele:” Cumanii au parasit de mult barbaria primitiva; ca unii cumani isi trimiteau chiar fetele la Constantinopol, unde ele se crestinizau, si ca aceasta religie le devenise atat de iubita, incat fiica unui rege se calugareste…”
       Asadar putem afirma fara echivoc ca si teritoriul din zona Masivului Cozia se afla sub stapanire cumana in sec. XI - XIII. Deci numele de Cozia poate fi foarte bine de provenienta cumana.
       In ceea ce priveste originea stricta a denumirii : COZA – COZIA, aceasta ar fi foarte posibila deoarece Coza se traduce prin Foc, fenomen ce poate reprezenta o carcaterisitca a locului, si inca una foarte evidenta. Este foarte posibil ca focul sa fi cuprins padurea din Defileul Oltului si ca urmare sa poarte un nume semnificativ.
       Pentru a sintetiza iata argumentele ipotezei procumane:
       1.Regiunea a fost sub stapanire cumana incepand cu sec. XI.
       2.Desi au fost neam migrator acestia s-au statornicit pe aceste locuri.
       3.Denumirea de “Cozia” este foarte aproape de cuvantul cuman “coza”.
       4.Coza - foc reprezinta un fenomen care este foarte probabil sa fi avut loc, fiind de asemenea o caracteristica reprezentativa a locului.
       Desi la prima vedere aceasta ipoteza sustine tezele maghiare conform carora romanii (vlahii) au venit pe aceste locuri ulterior cumanilor, acestea sunt infirmante de existenta numelui Cozia ca toponim major (impus de populatiile cuceritoare ) care a circulat in tanden cu toponimele minore - “Nucet” – in speta si de hidronimul “Alutus” – “Oltus” – “Olt” care a ramas neschimbat in ciuda faptului ca populatiile cumane au aparut in postura de cuceritori, deci elementul romanesc era foarte pronuntat.
Cristi Pitulice
Autor: Cristi Pitulice
Înscris de: Cristi Pitulice
Vizualizări: 13368, Ultima actualizare: Joi, 23 Aug 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii COZIA  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Bivolari (barajul Lacului Turnu)-Poiana La Musetel-Saua La Troita

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii