Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Plimbari in jurul casei

Bookmark and Share

Plimbari in jurul casei - Ulitma pagina

-3-

....alături. Începem dezmătul gastric. Apoi se iveste soarele si pune în valoare stâncăriile sudice ale Secăturii, Gutâiul Doamnei. Plecăm după prânz, adunând ghebe, admirând perspectiva deschisă spre vest : calota chelioasă a Ignisului, Poiana Soarelui-Izvoare, vf.Plesca, zona Cheilor Tătarului...Ne adăpăm din izvoarele rece ghiată. Cete de tineri turisti se întorc dinspre Creasta Cocosului. Multi sunt din Ungaria . Altii elevi, studenti băimăreni. Un tată cu doi copii, un blonziu-roscat băietel de vreo 5-7 ani , rumen, cu caschetă albă de colonialist britanic si surioara lui, satenă, cu o largă pălărie pleostită , din spalt de porc, gen Crocodile hunter .Bravo lor !
  Vopsitorii-si continuă pensulatiile monotone la înăltime. Briza le poartă spusele îngânate. Mai jos îi asteaptă auto-speciala RENEL. Am scăpat de ploaie. A fost o zi fructuoasă, dovadă saciosele burdusite cu ghebe si piciorul căprioarei din care mai adunăm câteva frumoase exemplare . Terasa Gutâi. E trecut de ora 15. Un autobuz . Maidanezi obraznici. Autoturisme autohtone. Patru Skoda , din Ungaria, probabil ale tinerilor întâlniti în traseu. Valsăm spre Baia Sprie-Baia Mare.
  Seara regal HBO : The Insider , cu Al Pacino si Russel Crowe .
  Duminică 4 oct. Altceva. E soare în timp ce ne îndreptăm spre Ferneziu-Cariera Tăul Rosu -Groape. Ce superb e Ignisul ! Se văd stâncăriile vestice. Si peretele Lespezi-lor. Posibilă tintă de azi. E rece totusi dimineata. Surpriză : Mihaela & Lucia Orosan, gata de decolare definitivă spre Canada mă cadorisesc cu o micută busolă Philips. Ce-or fi insinuând mintile lor diabolice ?
  Traversăm zona Carierei Tăul Rosu. De-o parte vechile utilaje, ruginiti mastodonti autohtoni, putin productivi, arhaică tehnologie science fiction. În cealaltă tehnologia Lafarge, miniaturală parcă, imaculată bijuterie, de n+1 ori mai productivă. Puternicele Caterpilar, americane .Alături Stalowa-Vola, si ele în variante vechi , nu numai moral perimate. Si o nefericită compilatie : un elevator frantuzesc la care i s-a adaptat (inventiv-ingenios-mioritic ) un deflector ordinar, românesc, mizerabil debitat, sudat, cârpocit, ruginit din start. Socantă revelatie ! Jenantă , brutală punere-n bancă ! De orgolii nu ducem însă lipsă.
  Bolovani lăcrimati de condens. Soare jucându-se printre coroanele fagilor partial despuiati. Vale scursă anemic în deapta. Autumnale brânduse, firave, cu stilate petioluri incapabile să sustină povara capitulelor pal albastre. Câteva , stinghere garofite de câmp. Alături întârziate margarete. O tăiem spre borcutul Chiuzbăii lăsând la dreapta micuta pârtie de schi-scoală si câteva căsute de vacantă. Ferigi pârlite de brumă. Urias păr sălbatic cu fruzulite pătate, rosii-sângerii, aurii. Un cires sălbatic în flăcări. Alb-negri, eleganti , gratiosi mesteceni. Stufos-răvăsiti peste decenii , clasici meri. Secat Tăul Porcilor. Câteva exemplare de piciorul căprioarei . Căldură de vară. Soare înfierbântând spatele, bratele, cefele. Apoi cărarea serpuind la umbra răritului codru . Punct albastru reînoit. Abandonat de noi pentru a ataca o creastă stiută, la stânga, continuând spre un afinis acaparat de câteva superbe exemplare de cazaci cu caschete cărămizii . Multime de ghebe aciuate strategic la tulpina mestecenilor. Iască, proaspete exemplare frumos mirositoare, albe, catifelate, crescute pe trupurile murinzilor mesteceni doborâti de furtuni. La dreapta un pârâias , ades secat, nu si azi. Scăldători negricios mocirloase, de mistreti. La stânga un alt pârâu născut la buza platoului sudic al Ignisului. Continuăm pe creastă până dăm în carosabilul forestier de centură ce conduce la vest , pe sub Lespezi , spre poienita din traseul v.Slipului.
  Cer imaculatalbastru otel. Soare mai mult decit generos. Meandre ale drumului si subit, în fată, impresionat peretele andezitic cu aspect de scurs fagure : Lespezi. Poposim la un izvor născut incredibil câteva zeci de metri, mai sus, în haosul geologic. Abia a trecut de ora 11. Decidem să sărbătorim prin solarizare si lenevire praznicul Cuvioasei Paraschiva. Dezmătul culinar pare inevitabil. Dăm dovadă de spirit de auto-sacrificiu dând năvala în bucate . Câtiva ciupercari urcă dinspre Ferneziu îndreptându-se spre molidisul tânăr de sub Ignis în căutare de mânătărci. După ora 12 începem urcusul spre Lespezi pe un torent haotic de bolovani, oscilante lespezi (la scară mică Valea Albă-Bucegi ) , hătas de zmeur, mur, lăstăris de fag. E cald. Si nespus de frumos. Lucian dispare-n stânga si nu peste multă vreme o să-l vedem pe marginea superioară a impresionantelor coloane desfăsurate-n uriasă cortină andezitică cu zeci de miniaturale surplombe. Ce mult seamănă cu o imensă aripă de liliac ! Noi înotăm-plutim-schiopătăm spre dreapta printre bălării, tufe de alun, escaladând bolovani, putrezinde trunchiuri de fagi sau paltini seculari . Strigând îl sfătuiesc pe Lucian(care habar n-are ce-l asteaptă, să abordeze în jos primul vâlcel-torent pentru a nu da de peretii, citadelele , clăile uriase , de piatră , ivite mai la dreapta( neinvestigate nici prin tehnici alpine, cu asigurare) , în apropierea traseului marcat pct. albastru. O altă variantă ar presupune pentru el urcusul pe vâlcel până la liziera platoului alpin si revenirea pe la izvor pe pct. albastru, la vale.
Trupa e bine dispusă, neatentă, Papa reusind să treacă peste cărare-marcaj îndreptându-se aiurea, spre est, spre Brâul de Mijloc în timp ce ceilalti culegem ghebe de la poalele molizilor tineri, uneori acestea acaparându-le trunchiurile mustind de răsină parfumată. Ce recoltă ! Câtă generozitate ciclică a naturii !
  :Grupuri de tineri urcă în vervă spre Ignis. E 14,30 h. O luăm la vale, îl reânâlnim pe Papa care făcuse o suplimentară, amplă voltă pe la pavilionul de vânătoare-hrănitoarea ursilor-depozitul fosilifer Chiuzbaia , revenind spre marcajul pct. albastru. Coborâm împreună , la Tăul Porcilor dăm de o turmă de mioare , ne bucurăm de atacul surpriză al unor vicleni câini ciobănesti apoi dăm de fântâna cu borcut. Ne răcorim în timp ce constatăm cu tristete că fosta sarpantă-chiosc , din dranită de stejar , se surpă, căpriorii au putrezit, sute , poate uneori mii de litri de borcut sunt extrasi zilnic de băimăreni, chiuzbăieni...Nimeni însă nu bate un cui în acoperisul protector confectionat odinioară în gen pavilion chinezesc de conducerea Minei Herja , concomitent cu amenajarea pavajului, scurgerea igienică a apei, un loc penru foc, etc.Nimic nou sub soare !
  Întoarcem adesea privirile admirând zborul Icarilor parapantisti , albe, roze, liliachii aripi imense de mătase plutind deasupra făgetului pastelat , purtati de ascendentele termice , pierzânduse-n oceanul cerului albastru .
  Plasele ne sunt pline de ghebe . Obrajii arsi de soare. A fost putin ? A fost de-ajuns ? Nicicând nu-i de-ajuns în sânul naturii. În minte-mi sfredeleste viermele unei ture mari, în Retezat. Voi reusi oare să-mi împlinesc visul ? Mai e ceva până la proximul week end.Si-atunci...

Petru Goja

Autor: Petru Lucian Goja
Înscris de: Elvis Grandin
Vizualizări: 4926, Ultima actualizare: Duminică, 25 Nov 2001


Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii