Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Jurnal Apuseni. Gilau-Muntele Mare

Bookmark and Share

Jurnal Apuseni. Gilau-Muntele Mare - Partea a III-a
Untitled Document

         Lângă noi o gospodărie tipică, cu grajd, şură, dependinţe , ideal prim plan pentru imortalizarea vf. Colţul Bleanţului ( 1368 m) la stânga , vf. Scăriţa Belioara la dreapta ( 1382 m) şi Coşul Boului, grota cu tavan surpat situată sub vf. Negrila , deasupra văii seci, spre limita estică a Scăriţei-Belioara. Am făcut aprox. o oră până aici. Fânaţa era acaparată de margarete, campanule, sunătoare, cimbrişor , tufe de măceş etalând florile roz pal , uriaşe bucheteînmiresmate, de mireasă. Pe versanţii est-sud-estici alte gospodării. Înguste parcele cultivate cu cartofi, ovăz câteva brazde abia cosite. Civilizaţie la limita dispariţiei. Irecuperabilului. Cine să mai ia aminte la toate aceste desuete mofturi etno-ecologiste ?
         Nu ne mai săturăm să parcurgem cu privirile, de la poale spre creste, pereţii abrupţi , lustruiţi de netezi, abia dantelaţi de smocurile de iarbă, străpunşi de milenare fuioare de apă, turnuri semeţe depăşind 120-150 m, cu decorativi mesteceni tremurându-şi bănuţii frunzelor delicate , sălbatice vâlcele invadate de un lăstăriş dens de păducel, carpen, sânger, corn, măceş, alun , arţar ...ascunzând săritori surplombate.
         Într-un mic popas Dinu ne vorbeşte de obiceiurile locului , de sensul cuvintelor vărat, iernat şi în veci neauzitul până acum muntărit. Urcăm apoi muchea lungă a Brădăţelului , spre lizieră, ne angajăm pe o cărare îngustă tangentă stânga, ciugulim aromate frăguţe, admirăm uriaşi clopoţei albaştri şi la 1,45-2 h de la plecare poposim în poieniţa de la Cornul Pietrei .
         Ne dregem setea , stimulăm energiile interioare cu smochine, napolitane, jeleuri de fructe, Dinu ne pune în teren arâtându-ne obârşia pârâului Scăriţa în avalul căreia se desfăşoară pe aprox. 5,5 km Cheile Pociovaliştei, spre nord vest culmea dincolo de care curge firul cu debit mai mare a Runcului traversând cheile cu acelaşi nume, lungi de 1,5 km, în depărtare masivul Bedeleu ...Plecăm după aprox. 20 min. şi imediat dăm de marcajul turistic, triunghi albastru, imens , plasat de Dinu pe un fag secular pentru a fi uşor remarcat de ocazionalii drumeţi.
         Marcajul vine dinspre Cheile Pociovaliştei , din poieniţa Cornul Pietrei spre Şesul Craiului fiind comun cu cel nemarcat până aici, venit din Poşaga de Sus-Răstoaca.
         Urmează urcarea spre rezervaţia Şesul Craiului , trecând pe lângă vf. Scăriţa Belioara, urmând, pe un soare tot mai intens uşor infiltrat printre coroanele pinilor decimaţi de incendiu , serpentinele tot mai scurte ale cărării bine demarcate, luând aminte la o pleiadă de inflorescenţe , minunate flori, multe din ele endemisme .
         Mai poposim câteva minute şi ne rehidratăm într-un loc de belvedere spre Pociovalişte-Bedeleu apoi continuăm spre vest-nord-vest, traverăsm zona rezervaţiei dendrologice marcată-delimitată cu o tablă indicatoare şi pătrate roşii-alb incadrând un R-negru , cu fagi, mesteceni, carpeni, molizi, pini, arţari, plopi , alun , frasini ...convieţuind atipic , arăt companionilor un şarpe de sticlă ( maroniu-nes , lucios, aparent translucid, nu mai lung de 25-28 cm , furişându-se timid printre ieruri) după care ieşim în gol alpin , deasupra masivului, versanţilor sud estici acidentaţi, şi mai spectaculoşi din acest loc . Alt popas. Şi fotografii . Ce minunate exemplare de ochiul boului, albastre-violet corole , galben portocaliu intens stamine,văzute pe pereţii Cheilor Turzii în urmă cu două săptămâni , în Gutâi, pe Creasta Cocoşului dispăruseră de vreo câţiva ani (semnele poluării băimărene ?).Continuăm urmând spre vest-nord-vest creasta golaşă, custură pe alocuri la stânga, împădurită spre dreapta. Ne oprim pe succesivele locuri de belvedere indicate de Dinu şi Marlene , ajungem şi la ad hoc botezata Trambulina lui Kalman , locul de unde nefericitul clujan se avântase în urmă cu ani şi ani .precum legendarul Icar , în gol.
         De aici admirăm Staţiunea Băişoara, Muntele Mare (1826m) , cătunele munteneşti frumos grupate, sub noi, într-o poiană acoperită cu fânaţă , La Măteoaie, un loc de vărat cu o casă , grajd, şură specifice . Refugiu nevisat pentru Dinu şi Marlene într-o tură

-3-

Autor: Petru Lucian Goja
Înscris de: Vasile Coţovanu
Vizualizări: 5213, Ultima actualizare: Duminică, 5 Nov 2000



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii MUNTELE MARE  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii