Untitled Document
Apropiate
clăi de fân, cochete, abia umezite de ploaie , răspândind
dulci-parfumate arome amestecate celor tulburătoare, de tei .
Dinu sforăia uşor, la dreapta. Papa şi Iancsi-i răspundeau
în canon, din stânga.
Adormii până
la 3,30 când auzii dinspre vale un fornăit ca de câini
hlizindu-şi provocator-fioros colţii . Ieşii, proiectai
flash-ul violent al lanternei . Nimic înafara pâlcurilor
exuberante de ferigi. Adormii până la 5,30 . Dinu se sculase
şi pregătea primusul cu bezină pentru ceai. Ieşii din cort.
Ne urmară şi ceilalţi.
Nu erau mai mult
de 13-15 C . Cer parţial acoperit de nori albi, zdrenţuiţi,
frumoşi.
O altă
dimineaţă superbă. Iancsi fac un capucino-nes îmbunătăţit.
Luarăm micul
dejun. Copios.
Marlene , apoi
Dinu ne re-delectă cu două albume foto Piatra Craiului, trasee
de vis, nemarcate, veritabilă incitare-invitaţie de
nerefuzat.
Scot o hartă mărită xerox a zonei
Scăriţa Belioara-împrejurimi , apărută în nr. 3 din M-ţii
Carpaţi , complementară unei descrieri uşor confuze a lui
I.Palcser. Dinu face completările/corectările ce se impun. Apoi
mă cadoriseşte cu un pliant-hartă Masivul Gilău-Muntele
Mare. Binevenit în colecţia documentaristică montană.
Dorind să nu mai suport calvarul
unei reveniri la Baia Mare în plină dogoare a soarelui , după
consultarea prealabilă, seara, cu Papa şi Iancsi , îl rog pe
Dinu, care iniţial dorise pentru duminică realizarea în comun
a unui traseu-spectacol, de aprox. 5-6 ore, din Valea Arieşului,
aproape de Sălciua , din dreptul izvorului cascadat peste
pieptul unei stânci galbene căptuşite cu muşchi (loc de popas
pt. autoturişti, loc de răcorire cu apă rece adusă printr-un
furtun protejat de un jgheab de lemn peste Arieş spre malul stâng
) spre Fereastră , ceva similar Ferestrei din Vâlcelul
cu Fereastră din Piatra Craiului , să ne indice un obiectiv
abordabil rapid, în max. 2-3 ore, ceva care să ne permită
retragerea din Valea Arieşului duminică dim. pe la 10.30-11,30,
cel târziu.
Dinu nu mă înţelege
, crezând că noi dorim ca după tura la Fereastra din
Bedeleu-Sălciua şi masa comună de prânz dorim să facem ceva
suplimentar. Ne recomandă aşadar pârâul şi Cascadele
Borzeşti , spre amonte după care plecarea spre Turda,
vizitarea Salinei şi abia la căderea nopţii
întoarcerea, pe răcoare, la Baia Mare.
Pârâul Borzeşti-Cascadele
Mici şi Mari (Cheile Borzeşti )
Parcurs 25 06 2000
Adunăm
corturile umezite de ploaie, bagajele şi plecăm spre ora 9 dim.
din amontele Cheilor Turului admirând crestele mângâiate de
razele roşcate ale soarelui. Pe măsură ce intrăm în chei
întrevedem o altă zi toridă. Ne oprim pentru a imortaliza
frumuseţi de neuitat. La un moment dat îl las pe Dinu în faţă
şi la intrarea în şoseaua asfaltată o zbugheşte spre
Sălciua-Câmpeni .
Nu ne luaserăm
rămas bun. Ciudat. Caut să-l urmez , claxonez, semnalizez cu
farurile. Degeaba ! Ne privim contrariaţi cu Papa şi Iancsi.
Ceva penibil pluteşte în atmosferă după clipele de excepţie
trăite împreună.
Ce să fie ?
-S-au dus să
facă traseul la Fereastră-Bedeleu şi după masa o să
revină spre Băişoara , la căbănuţa în amenajare, încerc să
explic eu.
-Cum de nu
ne-am luat rămas bun ? întreabă Papa iar Iancsi subscrie.
-Îîî ,
îngân eu.
-6-
