Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Concediu 2001

Bookmark and Share

Concediu 2001 - Portitza

Dintai a fost … Portitza !

E frumos si la mare, nu-i asa ?

Plecam pe seara din Pascani, trecem prin Roman de unde ii luam pe Mihaela si Alexandru si ne regrupam in Bacau la Paul acasa pentru citeva ore de somn. In zori ne completam formatia cu familia Romers si o luam pe drumul cel lung catre mare. Trecem Dunarea cu bacul la Braila apoi poposim pentru masa de "dimineta", cind soarele se ridicase deja bine pe cer, pe malul unui lac plin de nuferi care, sfiosi - sau poate din cauza caldurii - nu isi arata frumusetea florilor. Imediat ce iesim din lunca Dunarii, Dobrogea isi face deja simtita prezenta. Dealuri tocite de vreme si pasuni arse de soare dar totusi inmiresmate de parfumul florilor ne intimpina. La "Trei Cantoane" iesim din soseaua principala care duce la Constantza si o cotim la stinga spre Jurilovca. Drumul prafuit si plin de gropi ne scoate dupa aproape o ora de slalom la debarcaderul din Jurilovca. Aici lasam masinile si facem transbordarea bagajelor pe vaporasul care ne va duce la Portitza. Ne apuca risul si apoi plinsul cind vedem ce morman de bagaje se stringe, deoarece stiam de la Paul ca daca vrem sa avem liniste trebuie sa punem tabara cit mai departe de debarcaderul de pe partea cealalta a lacului. Reusim sa inghesuim totul pe vas, ne aciuam pe unde putem si pornim. Citiva mai norocosi stam la lumina, in bataia brizei, restul stau printre bagaje in putinul loc ramas liber. Motorul incepe sa duduie si dupa citeva manevre ne strecuram printr-un canal ingust pina la o uriasa oglinda de apa. In stinga lacul Razelm, in dreapta lacul Golovitza, in fatza, apa cit vezi cu ochii. Tarmul unde trebuie sa ajungem nici nu se zareste. Incet, incet ne departam de mal si plutind pe apele linistite trecem agale printre cordoane de alge, pe linga "Bisericutza" a carui mal abrupt albeste in soare si ajungem dupa mai bine de o ora la tzarmul mult visat.

La prima vedere acesta este copia fidela a celui pe care l-am lasat in urma. Papura si stuful ne inconjoara. Un canal ingust - de-a lungul caruia se afla citeva pontoane-dormitor, il uneste cu lacul. Un grup de cladiri darapanate, acoperite cu stuf, care se vede ca au cunoscut si vremuri mai bune, adapostesc un fel de bar-discoteca-terasa in aer liber. Un turn garniceresc ruginit ca vai de el si o cladire a INMH, aflate in apropiere, intregesc urmele lasate de civilizatie aici la Portitza. Dar este totusi ceva in plus. Imediat ce am dat coltul la cladirea debarcaderului apare MAREA . Practic de aici incepe plaja. Cindva pe locul actualului debarcader era PORTITZA , un canal ingust care lega lacul de mare. Un mic grup de locuinte lacustre (pe piloni, ca-n zorile omenirii) era avanpostul civilizatiei pe aceste meleaguri. Omul grabit ca intotdeauna sa supuna natura a inchis acest canal si in locul caselor vechi a construit niste casute tip camping ce se inghesuie in imediata apropiere a debarcaderului. Asa cum sta bine oricarui loc "civilizat", un munte de gunoaie fumeginde si niste boxe cu mult prea multi decibeli apartinind barului-terasa-discoteca isi fac din plin simtita prezenta si intregesc atmosfera.

Am aflat mai tirziu ca niste barosani vor sa ia pamint aici, sa-si faca si ei citeva "casute". Singurul lucru care-i impiedica, inca, este accesul. Vaporasele sint deocamdata singura legatura cu restul lumii. Cel putin pe timp de vara, iarna se spune ca se poate trece lacul pe ghiata cu carutele. Cele citeva drumuri prafuite care trec in lungul grindurilor se pare ca se impotmolesc, desi citeva carcase de masini care se zaresc prin zona par sa afirme ca se putea ajunge odata aici si cu masina. Probabil cindva, ca multe lucruri din tara asta, drumurile de acces au cunoscut si vremuri mai bune.

Ne hotarim sa ne departam cit putem de mult de decibelii difuzoarelor si de "parfumul" gunoaielor. Deci, incepe "distractia"!

Noi deprinsi cu stilul montan de pregatire al bagajelor scapam "ieftin" deoarece avem aproape totul in rucsaci - chiar daca trebuie sa ne punem "parasuta" de rezerva (adica inca un rucsac in fata) si sa luam in maini plasele cu pepeni proaspat cumparati de la Hanul lui Conachi. Iesim de la debarcader si o luam la dreapta printre casute si apoi pe un drumeag parfuit ce merge de-a lungul plajei. Soarele ne bate drept in crestet si rucsacii parca ne baga in pamint. Ne tiraim citeva sute de metri prin nisipul incins pina la un loc care pare mai linistit. Aici ne dam povara jos din spinare si ne intoarcem sa-i ajutam si pe ceilalti la transportul bagajelor.

Citeva transporturi prin nisipul dogoritor si reusim sa aducem toate bagajele la un loc. Lasam toate gramada si urmeaza … o binemeritata baie in mare. Apa ce sa mai spun? Fiarta! Calda ca niciodata! Poti sa stai toata ziua in ea fara grija frigului. Din pacate mai avem si ceva treaba asa ca iesim in cele din urma din apa si intindem corturile. Apoi ne gospodarim putin. Paul ca mai vechi in ale traiului la malul marii sapa beciul, o groapa adinca unde vom pune alimentele si apa sa le ferim de caldura necrutatoare a soarelui. Deasupra gropii imporovizam un acoperis din carton si citeva scinduri pe care le gasim prin jur. Urmeaza montarea umbrarului-polog. Acesta este un umbrar (parasolar) normal caruia i-au fost atasate perdele de protectie lungi pina in pamint. Nu ca ar fi o piesa esentiala dar o recomand calduros tuturor celor care poposesc pe aici. Ziua te fereste de caldura soarelui (copaci nu prea gasesti pe aici) iar seara te apara de tintarii care daca nu este vint puternic vin cu miile si te maninca de viu! Ancorarea lui cu bolovani imensi adinc ingropati in pamint a fost o adevarata proba de maiestrie. Stia Paul ce stia! Treburile administrative fiind terminate trecem la "program de voie". Fiecare face ce vrea: copiii, plini de energie ca de obicei, intra bineinteles in apa, restul ne intindem la soare, sau la umbra, dupa preferinte si incercam sa recuperam orele nedormite.

Cele 6 zile petrecute pe tarmul marii cu greu pot fi povestite in cuvinte. Spre deosebire de munte unde predomina miscarea, schimbarea continua a peisajului, aici marea este aceiasi, plaja este aceiasi, numai culorile si sunetul se schimba. Asta insa nu o face mai putin frumoasa! Cine nu a stat sa asculte valurile mingaind malul sau izbindu-l cuprinse de furie, sa vada soarele ridicinduse ca o minge de foc din necuprinsul marii si disparind la apus intr-o mare de foc, sa priveasca zborul planat al albatrosilor, macar o data in viata, a pierdut cu siguranta ceva.

Nu e ca la munte, dar va garantez ca e la fel de frumos!

Despre ce as mai putea povesti?

Poate despre noaptea petrecuta la un metru de apa, in sacul de dormit si despre baia facuta in miez de noapte.

Sau despre furtuna care a tinut o noapte si o zi si care a facut ravagii printre corturi si mai ales umbrare. O furtuna cum rar intilnesti si la munte. Noroc de ancorele de lemn lasate de cineva si de bolovanii uriasi cu care a fost ancorat umbrarul! Efectiv vintul a luat un umbrare si l-a azvirlit in mare, unde valurile - fara a fi prea mari - au indoit si rupt montantii ca pe niste scobitori.

Si de ce nu, despre gustosul borsh de peshte si nemaipomenita saramura cu mamaligutza si mujdei!

Cam atit despre Portitza!

Bye!

 

Autor: Titus Hen
Înscris de: Titus Hen
Vizualizări: 11808, Ultima actualizare: Duminică, 30 Dec 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Cabana Babele-Mt. Jepii Mici-Cabana Caraiman

 

Comentariu
Fără foto Gabriel Colea, Miercuri, 7 Aug 2002, 3:04

Excelent, mai ales partea cu Bucegii.

Mihai Cernat Mihai Cernat, Miercuri, 6 Oct 2004, 14:56

Un articol deosebit si completat excelent de imagini! Super!
Felicitari Dl. Titus Hen!

Cosmin Ciortan Cosmin Ciortan, Miercuri, 6 Oct 2004, 16:23

Foarte bun, si ca valoare documentara. Felicitari!!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii