Sentinţa
Această ultimă pagină din buletin am dedicat-o număr de număr opiniilor personale asupra problemelor C. A. R.-ului şi buletinului alpin. Câţiva colegi de club au şi denumit-o " pagina sentinţă " în care critic pe toţi. Poate au dreptate, poate nu. Totuşi, în acest Club cineva trebuie să aibe o opinie, asupra modului în care merg treburile, pe care s-o exprime public. Nu cred că sunt singurul, dar ceilalţi fie nu au timp pentru aşa ceva fie nu-i interesează, fie preferă s-o ţină pentru ei şi cercul apropiat. Păcat, pentru că în aceste condiţii, Clubul Alpin Român va rămâne la fel şi peste 10 ani.
Un prieten căţărător din ţară, m-a întrebat la un moment dat:,, unde sunt informaţiile legate de C. A. R., taberele U. I. A. A. şi informaţiile internaţionale la care C. A. R.-ul are acces? "Şi eu i-am răspuns:,, undeva pe la Bucureşti şi acolo oamenii nu au timp pentru a le pune la poştă". Păi atunci, care mai este rolul buletinului?
Ştiu că în condiţiile actuale, hobby-urile trec pe planul doi, dar nu există om în toată România care să nu aibă jumătate de oră liberă pentru a scrie câteva rânduri şi să le trimită la redacţie, pentru a le difuza în ţară. Nu vreau să mai reamintesc că acest buletin este realizat exclusiv în timpul liber şi fără nici o sponsorizare. Dacă se vrea într-adevăr ceva , atunci se realizează.
Aş fi tare încântat să ştiu că nu am vorbit de unul singur în mijlocul deşertului şi că nu doar pe mine mă interesează ca lucrurile din C. A. R. să meargă mai bine.
Marian Anghel