Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Arhiva articolelor Alpinet - Buletin informativ de mediu nr.9 / martie - mai 2003

Bookmark and Share

Buletin informativ de mediu nr.9 / martie - mai 2003

BULETIN INFORMATIV DE MEDIU

NR. 9 / martie - mai 2003

PARCUL "SUB ARINI" (FOSTA?) EMBLEMA

PENTRU UN ORAS EMBLEMATIC PENTRU SPATIUL TRANSILVAN - SIBIUL
Asezat în depresiunea ce-i poarta numele, la 45ş48' latitudine nordica, 24ş29' longitudine estica si la o altitudine de 410 - 430 m, ferit de viscole si ierni prea grele, cu ploi relativ bogate, cu temperaturi moderate si fara variatii mari, cu primaveri dulci si toamne târzii, Sibiul are conditiile dezvoltarii unei vegetatii abundente. Favorizati de acestea, sibienii au cautat sa aduca verdele datator de sanatate fizica si echilibru psihic, din afara cetatii înspre înauntrul ei, desigur atât cât strâmtoarea zidurilor necesare si ele în vâltoarea istoriei o permitea. Acesta este motivul pentru care zonele verzi nu s-au putut extinde în trecut atât cât, cu siguranta, ar fi dorit edilii vremurilor de mult apuse. Prima stire scrisa despre existenta unor gradini în Sibiu, dateaza de la mijlocul sec. XV si apartine italianului Pietro Benzoni care aminteste despre organizarea gradinilor la Sibiu. Urmeaza o avalansa de informatii prinse în texte, gravuri, picturi, probatoare fara tagada a dragostei edililor sasi pentru orasul construit de atâtea generatii departe de patria mama. Informatiile se refera la gradini publice, gradini particulare, pavilioane, plantatii, promenada, gradinari adusi cu mare cheltuiala din strainatate si horticultura practicata la standarde ridicate pentru acele vremuri, toate acestea demonstrând nu numai faptul ca sasii se simteau aici acasa ci si îngrijeau Sibiul ca pe casa lor. Cinste acestora! Cresterea accentuata a populatiei orasului la începutul secolului XIX, determina conducerea orasului de a lua hotarârea organizarii unui parc public de mai mari proportii. Astfel în 3 noiembrie 1856 se aproba organizarea parcului Sub Arini devenit pâna în zilele noastre emblema si fala pentru orice cetatean al Sibiului. De numele inginerului Seyfried se leaga proiectul de amenajare al parcului, sirul institutiilor sau persoanelor care cu mult suflet si-au adus obolul dezvoltarii si întretinerii continue a acestui parc, fiind pe cât de lung si continuu, pe atât de onorant pentru toti acestia ca si pentru aceasta urbe aparte a spatiului românesc. A trecut un secol si jumatate de la initierea realizarii parcului Sub Arini, vâltoarea istoriei a continuat în forme a caror determinare sunt poate doar de ea stiute. Anii razboaielor celor mari au însemnat singurele scurte pauze în munca continua de îngrijire, înfrumusetare si dezvoltare a parcului. Caderea în ridicol a experimentarii fortuite a sistemului politic, social si cultural socialist/comunist în întreaga Europa de Est a adus sperante aproape neasteptate vis-ŕ-vis de întoarcerea la strategii, abordari si comportamente mai apropiate de logica fireasca a integrarii societatii umane în natura. Acestea au fost sperantele induse de evidenta esuare a conceptului "omului nou socialist" printre ale carui mult trâmbitate calitati era si aceea de a supune si a conduce natura, nu cum era firesc sa se integreze acesteia în beneficiul general. Cum a supus-o si a condus-o stau marturie si copiii cu sanatatea precara a generatiilor de astazi de la Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare, s.a. Ce a adus libertatea obtinuta pentru problematica protectiei mediului în general si pentru parcul Sub Arini în particular? Scuze, bâlbâieli penibile, amânari eterne, gafe monumentale, explicatii semidocte care sa suplineasca lipsa rezultatelor si a performantei în domeniu, la 13 ani dupa începerea "tranzitiei", pentru domeniul protectiei mediului în general, intentia de reducere a suprafetei parcului Sub Arini (pentru a reveni la oile noastre). În parcul Sub Arini se intentioneaza construirea unor terenuri de tenis si a unei cladiri. Nimeni de buna credinta nu poate pleda împotriva terenurilor de sport, dar de ce este necesar sa stricam un lucru bun si necesar (zonele verzi) pentru a face altul. Foarte aproape, pe Valea Aurie, pasc fericite vacile. Nu credeti ca acolo sportivii momentului îsi pot construi chiar terenuri de golf daca doresc, fara a prejudicia mostenirea culturala si naturala a Sibiului? Trist demersul pe care Organizatia Ecotur Sibiu îl încearca astazi. Trist pentru ca relatiile noastre cu angajatii Primariei Sibiu cât si ai Inspectoratului de Protectie a Mediului Sibiu sunt de natura principiala, colegiala si am putea spune chiar prieteneasca. Cu atât mai greu ne vine în momentul de fata a "arata cu degetul" o eroare decizionala vis-a-vis de reducerea suprafetei Parcului Sub Arini. Dragi colegi de la Primaria Sibiu si IPM Sibiu, nu va supunem atentiei acest subiect cu inima usoara, dar consideram ca doar în momentul în care mediul va fi pe locul întâi în preocuparile celor care se numesc oameni de mediu si se ocupa într-un fel sau altul de acesta (indiferent daca sunt platiti din banii contribuabilului pentru a-l proteja sau fac aceasta pe timp si bani personali), situatia acestuia nu va mai înregistra stari de fapt deosebit de triste cu reflectare directa în nivelul de sanatate a populatiei umane si a nivelului de dezvoltare socio-economica, cum este cazul în prezent la nivel national, iar inimile noastre vor fi ceva mai usoare si ne vom putea privi cu prietenie direct în ochi. Desigur, speram înca în logica, ratiune, suflet, bune intentii, o informare generala corecta si impartiala si ca decizia cea mai înteleapta va fi luata în final de catre cei îndrituiti sa o faca. Speram ca parcul Sub Arini va ramâne fala Sibiului, iar demersul nostru va fi considerat ca unul facut pentru un scop nobil, iar nu doar pentru a deranja usor pe cei care se numesc în mod fals oameni de mediu. Daca ratiunea si dragostea de natura va învinge în aceasta trista disputa ONG Ecotur împreuna cu specialistii Catedrei de Ecologie si Protectie a Mediului Sibiu si ai Muzeului de Istorie Naturala Sibiu, îsi vor face o datorie de onoare sa reconstruiasca ecologic acea zona în conformitate cu ultimele standarde stiintifice internationale, în mod gratuit, si sa înlature efectele nefericitelor lucrari de decopertare începute deja cu utilaje grele în Parcul Sub Arini. Este reducerea spatiilor verzi a Parcului Sub Arini o problema reala de amenintare a mediului natural si cultural sibian sau doar un caz printre multe altele la nivel national, care evidentiaza falsul profesionalism si strategiile individuale (egoiste) care fac imposibila inclusiv coagularea unei societati civile, alta decât cea a susotelilor pe la colturi si a lipsei evidente de rezultate în termeni reali în domeniul protectiei, conservarii si managementului mediului în România? În numarul viitor vom aborda hotarârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 19 din 24 II 2000, privind protectia, conservarea si dezvoltarea spatiilor verzi în municipiul Sibiu, încalcata prin initierea-realizarea acestei initiative de construire a unor terenuri de sport si a unei cladiri aferente(?), urmarile lipsei unei strategii oficiale (publice) pentru managementului zonelor verzi, pozitia responsabililor Primariei Sibiu si Inspectoratului de Protectie a Mediului Sibiu, vis-ŕ-vis de acest subiect de suflet, profesionalism si nu în ultimul rând de principiu. Dar cine mai da doi bani în zilele noastre pe principii?!

Doru Banaduc

Subscriu pozitiei sustinute în articolul de mai sus urmatorii:

Ecolog Angela Banaduc

Presedinte ONG Ecotur Sibiu

Prof. Dr. Constantin Dragulescu

Sef Catedra Ecologie si Protectia Mediului Sibiu

Biolog Gheorghe Ban

Director - Muzeul de Istorie Naturala Sibiu

Ecolog Marina Bogdan

Fundatia Comunitatii Sibiu

Ecolog Sabine Robert

Universitatea din Essen/Germania

WernerFink

Presedinte SKV Sibiu

Erika Schneider

WWF Germania

Constanta Mierlusca

Asociatia Amicii Muntilor

Elena Lotrean

ONG Crispus

Stanca Ungureanu

ONG BIOS

Alexandru Constantinescu

Presedinte de Onoare ONG Alteea

Radu Serban

Presedinte Cercetasii României - Hermannstadt

Victorina Stan

Director Executiv ONG Edelweiss Sibiu

"PADURILE URBANE" - PLAMÂNII ORASELOR NOASTRE

Conceptul relativ nou de "padure urbana", este un raspuns ecologic pentru un mediu ambiant mai curat si mai sanatos, la tendinta de urbanizare accentuata a localitatilor si la cresterea uneori aproape halucinanta a dimensiunilor asezarilor umane. Conform acestui concept se impune plantarea în oras de arbori, astfel încât suprafata coronamentelor acestora sa depaseasca suprafata totala a cladirilor, pietelor, parcarilor, soselelor si trotuarelor. Chiar daca din punct de vedere tehnic se poate vorbi despre padure în adevaratul sens al cuvântului doar de la o suprafata minima de 0, 5 ha în sus, "padurea urbana" reprezentata prin parcuri, perdele de protectie si spatii verzi dezvoltate dupa studii de specialitate integrate, se apropie de structura si comportamentul unui ecosistem natural forestier macar prin unele functii. Functiile "padurii urbane" sunt evidente si nu mai constituie de mult un secret pentru oricine are bunavointa sa deschida o carte de specialitate: reglarea umiditatii solului, metabolizarea dioxidului de carbon de provenienta antropica în exces, retinerea suspensiilor solide din aer, pentru a aminti doar câteva dintre acestea. Ca si în cazul specific al padurilor naturale, si "padurii urbane" i se pot asocia functiile proprii cu efecte favorabile asupra mediului înconjurator, precum: diminuarea efectului de sera prin absorbtia dioxidului de carbon, diminuarea cantitatii de suspensii din aer, reglarea cantitatii de lumina din interiorul ei si de pe terenurile adiacente. Prin umidificarea aerului pe baza apei extrase din sol, se reduce temperatura cu 5 - 10°C, iar cercetari recente indica o crestere cu 3-6% a cantitatii de precipitatii comparativ cu terenurile limitrofe care nu sunt protejate de vegetatie. Arborii si arbustii emana o serie de substante aromate (antivirotice si antibiotice) cunoscute sub numele de fitoncide, care influenteaza într-un mod pozitiv sanatatea populatiei rezidente, fiind bine cunoscut deja faptul ca psihicul celor care traiesc în zone împadurite este mai echilibrat decât al celor din zonele urbane lipsite de aportul benefic al vegetatiei. Arborii si arbustii plantati în jurul cladirilor, actioneaza favorabil asupra microclimatului, reducând efectele caldurii si uscaciunii în anotimpul cald si a frigului si viscolului în cel rece. Conceptul de "padure urbana" are avantaje indubitabile care merita a fi sustinute în practica de diversele institutii cu rol declarat de protectia mediului. Dorinta României de a adera la structurile occidentului presupune si alinierea performantelor asezarilor urbane si peisagistice la nivelul celor tipice din Europa Occidentala si America de Nord. Aspectul oraselor, calitatea atmosferei, a apei potabile, nivelul interior de zgomot, curatenia si comportamentul civic sunt factori care se vor lua în considerare la acceptarea noastra în structurile civilizate ale Europei. Dezvoltarea turismului presupune un anumit aspect si calitate a localitatilor. Existenta si îngrijirea spatiilor verzi, punerea în valoare a patrimoniului natural si cultural, trebuie sa trezeasca dorinta turistului de a reveni în localitate. Zonele verzi (parcurile, perdelele de arbori, "banalele" ronduri de flori) pot juca un rol de liant peisagistic între diferitele stiluri de constructii din orase. Imaginea de vis a "orasului verde", înecat în vegetatie, unde factorul antropic evolueaza în echilibru armonios cu natura în beneficiul comun, ar putea reprezenta si orasele noastre si le-ar putea conferi una dintre mult doritele calitati, în viata acelora care înca mai asteapta sa faca un pas spre nivelul de civilizatie si cultura a oraselor vestice. Pe când si la noi, înfaptuirea unui astfel de vis, care depinde DOAR de bunavointa?

Adrian Aldea

si Cristina Caraus

-Fagaras

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MICI (I)

ZONA MONTANA
Râul Târnava Mica, afluent de ordinul II al Muresului, are un bazin hidrografic de 20049 km2 si o lungime de 191 km. Sectorul izvoarelor Târnavei Mici este localizat pe flancul de vest al Carpatilor Orientali, în Muntii Gurghiu, respectiv pe versantii sudici ai masivului Saca (1776 m). Izvorul propriu-zis al râului se afla la o altitudine de 1190 m. Structura geologica a acestui sector este formata din roci vulcanice (andezite si andezite bazaltoide), care formeaza un relief masiv si accidentat. Energia mare de relief, pantele abrupte si cantitatile ridicate de precipitatii, ofera conditii favorabile proceselor de versant. Pe rocile de tip andezitic, prezente în aceasta zona, efectele scurgerii pe versanti si a eroziunii sunt reduse, un factor suplimentar cu rol ameliorator al acestor procese, fiind si existenta protectoare a unor întinse suprafete de teren împadurite. Pe fundul vaii Târnavei Mici, este activa eroziunea lineara, transportul de aluviuni si rar eroziunea de mal. Climatul zonei este de tip montan cu precipitatii atmosferice abundente (valori medii anuale cuprinse între 1000 si 1200 mm, cantitati medii lunare pentru luna iulie de 180 - 140 mm si cantitati medii lunare pentru luna ianuarie de 60 - 100 mm), veri racoroase cu zile calduroase putine la numar (mediile lunii iulie cuprinse între 14°C si 16°C), ierni reci (mediile lunii ianuarie cuprinse între -6°C si -4°C), cu strat de zapada stabil, pe o perioada de timp îndelungata si valori medii anuale ale temperaturii aerului cuprinse între 2°C si 6°C. Precipitatiile abundente existente în aceasta zona se datoreaza în principal frecventei mari a advectiilor de aer temperat-oceanic din vestul Europei cu precadere în semestrul cald. Regimul precipitatiilor atmosferice, existenta rocilor de tip andezitic care favorizeaza acumularea apelor freatice, suprafetele întinse acoperite cu vegetatie lemnoasa si prezenta a numerosi afluenti, sunt elementele care determina o alimentare abundenta a cursului montan al râului Târnava Mica. Structura litologica, conditiile bioclimatice si hidrologice au determinat formarea si predominanta, aici, a patru tipuri de soluri: andosolurile, solurile brune podzolice si brune acide. Versantii vaii Târnavei Mici prezinta aici, un grad ridicat de împadurire. Configuratia reliefului si particularitatile pedoclimatice determina specificul vegetatiei caracteristice etajelor padurilor de molid si de amestec de fag, la care se adauga bradul si, mai rar, socul rosu, scorusul, paltinul de munte, coacazul de munte etc. Relieful accidentat a determinat lipsa asezarilor umane în acest sector. Exista salase, utilizate mai mult pe timpul verii si case de vacanta, putin numeroase, însa. Caile de comunicatie sunt reprezentate de drumul modernizat Praid - Gheorghieni - Bicaz - Piatra Neamt si de drumuri forestiere. În zona, se practica exploatarea lemnului si a fructelor de padure, de asemenea vânatoarea si pescuitul. Datorita conditiilor favorabile de vegetatie si relief, fauna, inclusiv cea de interes cinegetic este bogata: ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, lupul, mistretul, jderul, râsul, pisica salbatica, cocosul de munte etc. Târnava Mica se formeaza prin confluenta râurilor Craca Mare si Craca Mica. Atât înainte de confluenta, cât si dupa aceasta, caracterul râurilor este tipic montan. Panta medie este de 13o/oo, iar substratul albiei este format din stânci, bolovani si pietris, uneori, spre maluri apar limbi de nisip. Apa are viteza mare de curgere, este curata si bine oxigenata (saturatia medie în oxigen este de 99%). Comunitatile bentonice prezente aici, au o diversitate specifica mare si sunt formate din organisme reo-oxifile (planarii, gastropodul Ancylus fluviatilis, larve de insecte: plecoptere, efemeroptere, trichoptere - specii de apa curata; collembole, heteroptere si altele). Pastravul are conditii ideale aici si se gaseste în numar mare, fiind, de altfel, singura specie de peste care exista în zona. Zona izvoarelor Târnavei Mici adaposteste adevarate valori naturale, cu impact pozitiv pentru întregul bazin hidrografic al acestui râu, motiv pentru care este necesara protejarea ei.

Angela Curtean Banaduc -Sibiu

STAREA ECOLOGICA A RÂULUI AMPOI (III)

SECTORUL DE 10 KM AMONTE DE CONFLUENTA CU RÂUL MURES
Afluent de ordinul I al Muresului, Ampoiul are un bazin hidrografic cu o suprafata de 579 km2 si o lungime de 60 km. Culoarul râului Ampoi se deschide în sectorul de 10 km de dinainte de confluenta cu Muresul. Râul este însotit de depozite aluvionare (fie de lunca fie de terasa) cu latimi de câteva ori mai mari decât în sectoarele din amonte, depozite alaturi de care mai apar gresii, pietrisuri, argile si marne. Pe versantii vaii Ampoiului pot fi usor observate procesele de eroziune în suprafata, fenomenele de siroire, ravenare si torentialitate. De asemenea, mai sunt prezente alunecarile de teren, acestea, însa, au o incidenta redusa. Clima are o tendinta de încalzire usoara fata de sectoarele din amonte, mediile temperaturilor lunii ianuarie variaza între valorile de -3°C si -4°C, mediile temperaturilor lunii iulie între 18°C si 21°C, iar mediile anuale ale temperaturilor între 8°C si 10°C. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse între 500 - 700 mm, mediile lunii ianuarie fiind de 40 - 20 mm, iar cele ale lunii celei mai calduroase, iulie, de 80 - 60 mm. În acest ultim sector al râului Ampoi exista o varietate de patru tipuri de soluri, si anume soluri aluviale, pseudorendzine, soluri brune si soluri argiloiluviale brune podzolite. În partea superioara a acestui sector sunt prezente gorunetele, iar în zona sa centrala si pâna la confluenta cu Muresul este prezenta vegetatia de lunca. Aval de confluenta cu râul Ighiu, Ampoiul începe treptat sa-si refaca treptat starea ecologica (foarte grava din punctul de vedere al calitatii existente în amonte, determinata în principal de impactul industriei metalurgice din zona Zlatna), datorita în cea mai mare masura aportului de ape curate si absentei altor surse semnificative de poluare. Afluentii Ampoita si Ighiu reprezinta pentru râul Ampoi si importante surse de repopulare permanenta cu organisme acvatice. Astfel, în bentos se instaleaza comunitati formate din oligochete, larve de chironomide, trichoptere, putine efemeroptere. Toate aceste grupe sunt reprezentate de specii mai rezistente la poluare. Sunt prezenti pestii, chiar daca populatiile acestora sunt putin numeroase si nu exista exemplare de dimensiuni mari. Înainte de confluenta Ampoiului cu râul Mures, analiza chimica a apei râului indica prezenta metalelor grele plumb, zinc, cupru si cadmiu. Grav pentru viata acvatica, este faptul ca aceste metale grele sunt acumulate si remanente în sedimentele râului. Râul Ampoi conflueaza cu Muresul chiar pe teritoriul localitatii Alba Iulia (46020 locuitori). Refacerea partiala a râului Ampoi spre varsare si debitul sau mediu (4 m3/s) de doar 3, 88% din cel al Muresului (103 4 m3/s), determina un impact relativ redus al Ampoiului asupra Muresului.

Doru Banaduc -Sibiu

La încheierea acestei serii de articole referitoare la starea ecologica a zonei râului Ampoi invitam cititorii nostri la concurs. Trimiteti pe adresa noastra raspunsul la întrebarile de mai jos si veti beneficia gratuit de Buletinul Informativ de Mediu pe o perioada nelimitata de timp si de un exemplar al publicatiei "Oameni si Râuri Împreuna - Impactul antropic asupra Târnavelor si Ampoiului", editate de catre Organizatia pentru Ecodezvoltare Ecotur Sibiu.
1. Care este sectorul râului Ampoi cel mai putin afectat de activitatile umane?
2. Care sunt efectele asupra mediului a managementului platformei industriale Zlatna?
3. Care sunt motivele pentru care calitatea apei râului Ampoi se amelioreaza pe sectorul de dinainte de confluenta cu râul Mures?

Va dorim succes!

"NONSALANTA" SI BULDOZERE ÎN PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI
La 17 august 2002 am întâlnit lînga refugiul Stiol, ilegal construit în Parcul National Mtii. Rodnei în perioada verilor 2001 si 2002, un întreprinzator din Borsa care, spre stupefactia mea, afirma ca în cel mai scurt timp se va amenaja un drum de acces din Poiana Stiol, stâna traditionala, pâna la lacul alpin, se va construi cu buldozerul un baraj de 60 m din anrocament, se vor schimba sursele traditionale de alimentare, în final suprafata Taului Stiol urmând sa se tripleze, în continuare se avea în vedere amenajarea altui lac de agrement în Zanoaga Izvorul Cailor, la stâna existenta deasupra Cascadei Cailor. Am întrebat daca IPM MM si alte foruri de protectie a mediului cunosc proiectul, daca s-au facut evaluari topo, hidro, de mediu etc. Mi s-a spus ca nu e necesar ca Primaria Borsa, în speta primarul Gavrila Grec sprijinit de cîtiva consilieri locali si S. M. Baia Borsa vor solutiona pe sest/prompt lucrarile. Am fotografiat pentru ultima oara Taul Stiol în stare naturala. La 24 august 2002, aflându-ma la Taurile Buhaescu, Mtii Rodnei, m-am întîlnit cu un grup de tineri ce faceau parte din UNESCO Pro Natura condusi de dl John Samad Smaranda, cercetator pr. III la INCDT Bucuresti. L-am informat despre proiectul absolut ilegal. A ramas perplex dar m-a asigurat ca asa ceva e imposibil si ca va lua legatura cu dl insp. Ioan Pop, topograf, prestigios montaniard, autor de lucrari turistice, salariatul IPM Maramures.În perioada 1 - 4 octombrie am parcurs integral creasta principala a M-tilor Rodnei, la 3 octombrie, suind spre Vf. Gargalau surprinzând un buldozer dislocînd terenul din avalul Taului Stiol, creînd un baraj de anrocament lung de aproximativ 60 m, amenajând fundul viitorului lac de agrement. Drumul de acces deja fusese decopertat de la Refugiul Stiol pîna la barajul recent amenajat. Am fotografiat santierul în lucru. Revenit la Baia Mare am alertat prietenii iubitori ai M-tilor Rodnei, mai întâi pe dl Dinu Mititeanu, acesta, sprijinit de catre dl Alexandru Lapusan, a propagat informatia pe www.alpinet.ro reactiile firesti neîntârziind sa apara. L-am alertat si pe dl John Samad Smaranda care însa ramasese o perioada în masiv efectuând actiuni de ecologizare si montarea de indicatoare. Am alertat revista M-tii Carpati, cotidianele România Libera, Ziua, Adevarul, revista Academia Catavencu, Formula As, presa locala, Graiul Maramuresului, Glasul Maramuresului, posturile locale TV, CBN, TL +, PRO TV B. Mare, reprezentantul teritorial TVR 1, marea majoritate nu a raspuns apelului meu. La 8 octombrie 2002, în Graiul Maramuresului, sub semnatura dlui. A. Portase a aparut articolul optimist Se pregateste o baza turistica în zona Prislop-Stiol conform careia în zona limitrofa Parcului National M-tii Rodnei trebuiau sa se vînda 33 parcele pe care sa se construiasca vile de vacanta, ulterior s-a ajuns la Contecios Administrativ fiindca terenul nu este proprietatea Consiliului Local Borsa. La 10 octombeie, în Graiul Maramuresului sub semnatura Anca Goja, a aparut informarea Cu buldozerul prin rezervatia biosferei. Au urmat presiuni din partea primarului Gavrila Grec deranjat ca se aflase de intreprinderea total ilegala, ca urmare Primaria Borsa fiind amendata de catre IMP MM cu suma de 20 mil. lei. Am informat la data de 24 octombrie 2002 Academia Româna, Comisia pt. Ocrotirea Monumentelor Naturii, text si discheta cu imagini concludente, dl. Dr. Dan Munteanu raspunzând cu adresa Cj-275 / 11 decembrie 2002. S-a confirmat ilegalitatea intreprinderii si s-a dat un termen de intrare în legalitate prin obtinerea avizelor legale pîna la 26 noiembrie 2002, în caz contrar lucrarea trebuind sa fie distrusa, terenul - lacul readus în starea initiala. De mentionat ca pe lînga dosarul neconcludent Consiliul Jud. Maramures a trimis o scrisoare de sustinere (a ilegalitatii). La aceeasi data m-am adresat Institutului de Geografie, dlui acad. Dan Balteanu. Nu mi s-a raspuns nici pîna azi. La data de 4 noiembrie am informat în detaliu Cons. Jud. BN, dl Presedinte Marinescu, adresa scrisa însotita de discheta continînd imaginea Refugiului Stiol, Taului Stiol înainte de devastare, santierului amenajat pe teritoriul jud. BN sub jurisdictia si administratia teritoriala caruia-i apartine de fapt si de drept. Nu am primit nici un raspuns contrar obligatiilor institutiei în conformitate cu prevederile Legii Dreptului la Informare, în vigoare la acea data. Societatea Ecologica MM prin dl Presedinte ing. Filip Moisei mi-a remis o adresa la 18 noiembrie 2002 privind Parcul National M-tii Rodnei, reclamînd lipsa organelor/organismelor, cadrului legal concret menit sa puna în aplicare prevederile deocamdata strict teoretice. Am raspuns acestei adrese cu nota din 22 noiembrie 2002 observînd ca multi din cei meniti sa duca la împlinire proiectul nu mai au atributii la institutiile parte, altii decedînd între timpDl. Sebastian Jacobi, cetatean german de origine româna s-a oferit la 19 noiembrie sa sustina cauza Parcului National M-tii Rodnei, respectiv pe aceea referitoare la Taul Stiol alertînd organe/organisme montano-ecologiste europene. Am alertat la 24 octombrie Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, dl Ministru Petru Lificiu si Directia Generala de Protectia Mediului, d-na dir. Adriana Baz. Nu a raspuns nici una din institutii pîna în prezent. M-am adresat la 7 noiembrie 2002 Ministerului Administratiei Publice, initial consilierului ministrului, dl Vlad Gheorghe apoi dlui Ministru Octav Cozmînca / dlui Secretar de Stat Ilie Stefan. Mi s-a raspuns deosebit de prompt, adresa 5773/IS/ 6 noiembrie 2002, de catre dl Ilie Stefan care ma informa ca s-a luat legatura cu autoritatile locale, Prefectura Maramures solicitându-se verificarea institutiilor care au emis autorizatii, daca sunt legale si obligatia de-a ma informa corect. Prin adresa 18.437/ 31.161 din 26 noiembrie 2002 semnata de catre Prefectul jud. MM dl Liviu Bechis, mi s-a adus la cunostinta ca cele afirmate de mine au fost verificate de catre inspectorii APM MM în prezenta primarului Gavrila Grec si consemnate în PV 11162/ 18 octombrie 2002, adica 1 km drum auto alpin, un dig de 60 m lungime, înalt de 1, 20 m, încalcarea Legii Protectiei Mediului 1371/1995 modificata si completata cu OUG 91/2002 si a Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, Primaria fiind amendata cu 20 mil. lei. Prin Somatia 791/ 24 octombrie 2002 s-au ipus masurile: sistarea lucrarilor de amenajare pîna la obtinerea tuturor avizelor de la Cons. Jud. MM, Academia Româna-Comisia Monumentelor Naturii ptentru lucrarile efectuate si va înainta IPM MM documentatia ptentru obtinerea avizelor de mediu necesare. În cazul neobtinerii acestora se va trece la refacerea mediului pîna la 1 iunie 2003, verificarea /confirmarea finalizarii lucrarilor de refacere intrând în atributia RNP Directia Silvica MM. Ca urmare a articolului Natura ucisa cu sânge rece aparut în Glasul Maramuresului la 26 noiembrie 2002 sub semnatura dlui Romeo Dobocan, ilustrat cu cîteva foto document remise de catre mine dlui inspector sef Voinescu, m-am adresat acestuia întrebîndu-l daca Garda de Mediu, inspectorii IPM MM nu erau cei care ar fi trebuit sa cunoasca situatia primii si sa o stopeze, în cazul în care, întîmplator, nu m-as fi aflat în Parcul National în 17 si 24 august, si 3 octombrie 2002 lucrarile putându-se derula fara nici o opreliste pâna la dezideratul final. La 11 februarie 2003 în Graiul Maramuresului sub titlul Proiectul Borsa va ajunge marti la Bruxelle, semnat de A. Farcas, se facea referire la reamenajarea -ului olimpic, pârtia creata la Borsa Fântâna, locul de La Prisaci spre Buza Muntelui-Fata Meselor prin 1920, pe vechiul traseu turistic Borsa Complex-Cabana OJT Puzdra (distrusa ca si cea de-a doua, construita de IPEG MM, incendiata criminal post 1989, în prezent Mtii Rodnei neavând nici o cabana pe versantul nord-estic). Proiectul include pe lânga o telegondola, utilitati si un lac artificial de 8 ha. Întregul proiect este cert benefic zonei Borsa, recenta vizita a dlui Ministru Dan Matei Agathon avînd, printre altele, si scopul de a evalua la fata locului fezabilitatea acestuia si obtinerea resurselor de finantare de aproximativ 4 mil. Euro de la Comunitatea Europeana. Zona vizata nu face parte din Parcul National M-tii Rodnei deci nu este o arie protejata. În prezent se doreste inducerea unei confuzii prin acreditarea ideii ca lacul artificial rezultat prin devastarea Taului Stiol nu avusese drept scop agrementul turistic ci, culmea, alimentarea cu apa a utilitatilor din perimetrul viitoarei pîrtii de schi, -ul olimpic situat la aproximativ 3 km de Poiana Stiol, pe acest interval interpunându-se formatiuni geologice greu accesibile ca Zanoaga Izvorul Cailor, Cascada Cailor, Râpa Piatra Rea, Valea Rea, Vf. Cimpoies, Valea Paltinis (sau Cimpoiasa), Vf. Paltinis, costurile unei astfel de lucrari de aductiune fiind absolut nejustificate atâta timp cât în zona La Prisaci-Buza Muntelui - Fata Meselor exista un pârâias si câteva izvoare abundente, în plus un izvor se mai gaseste la fosta stâna Barnarie si deasupra acesteia, din versantul V-NV a Paltinisului. De fapt se doreste obtinerea scoaterii din perimetrul Parcului National M-tii Rodnei, zona Taul Stiol, a unei suprafete de aproximativ 7 ha si apoi, logic, obtinerea necesarelor avize de mediu retroactive, implicit legalizarea lucrarilor barbar efectuate soldate cu distrugerea unui lac alpin (Iezerul Bistritei Aurii), amenajarea ilegala a 1 km drum auto, inclusiv amplasarea Refugiului Stiol la limita nordica a Parcului National M-tii Rodnei, continuarea proiectului de construire de cladiri de agrement în perimetrul fostei stâne Poiana Stiol accesibila auto dinspre Pasul Prislop. Ultimul articol legat de devastarea ilegala a Iezerului Bistritei Aurii a aparut în Gazeta de Maramures, nr. 11, 17-23 februarie a.c. sub titlul Masacru la Borsa sub semnatura dlui. C. Vischi. Deocamdata reprezentantii Consiliului Judetean Bistrita Nasaud nu au facut deplasarea la Taul Stiol din cauza conditiilor specifice iernii. Problema legalitatii revine în mare masura, de fapt si de drept, Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, Taul Stiol apartinând acestuia si nu judetului Maramures, respectiv Primariei Borsa.

Lucian Petru Goja - Baia Mare

BREVIAR ECOLOGIC

NOUTATI EDITORIALE LA CENTRUL INFORMATIV AL ONG ECOTUR SIBIU La centrul informativ Ecotur, persoanele interesate au posibilitatea de a consulta si seria de brosuri "Petarda - Probleme de Ecologie Teoretica si Aplicata în România". Ultimele trei numere primite sunt: "Zone umede din sudul României", "Plantele acvatice din Delta Dunarii" si "Grindul Chituc". Beneficiind de o tinuta grafica deosebita si de atenta supervizare stiintifica a colegilor de la Organizatia "ECOS" Tulcea, aceasta publicatie vine în întâmpinarea atât a necesitatilor iubitorilor naturii cât si ca utila si competenta sursa de documentare pentru cei care si-au ales meserii legate de protectia mediului.

CARTE DE MEDIU

PENTRU

REPUBLICA MOLDOVA Cu totii suntem mai mult sau mai putin constienti de dezastrul ecologic lasat în urma de jumatatea de secol de buimaceala a straniului sistem politico - socio - economic comunist. Informatii legate de acest subiect îsi fac din ce în ce mai simtita prezenta în constiinta opiniei publice prin intermediul societatii civile si într-o oarecare masura a institutiilor de stat (multe dintre acestea, din pacate, înca mai traiesc în apuse - speram! - mentalitati). Schimbarile chiar daca lente, se fac simtite, macar prin faptul ca deciziile gresite pot fi combatute într-o maniera transparenta si în unele cazuri (vezi salvarea de la distrugere a zonei protejate Breite), aliatii naturii chiar au câstig de cauza. Exista sperante deci de mai bine! În alta ordine de idei, în aceasta prea îndelunga tranzitie, cu rezultate care se lasa prea mult asteptate, totusi (chiar daca cu preturi descurajante pentru majoritatea românilor), publicatiile de mediu sunt o prezenta permanenta acum. Si din acest punct de vedere putem spera la mai bine! Toate aceste sperante nu ar fi fost posibile fara ajutorul direct si indirect al democratiilor europene si nord americane care nu au cunoscut "binefacerile" sistemului ceva mai sus amintit. Exemplul viu ca natura trebuie tratata ca o entitate egala noua iar nu "subjugata, condusa si exploatata de omul nou", a fost foarte la îndemâna (macar prin puterea exemplului realitatii vestului, de necomparat cu situatia de la noi) si preluat, cel putin de generatiile mai tinere. Câte vagoane cu publicatii de mediu au venit oare dinspre vest în acesti 13 ani de dupa rasunatorul faliment moral si nu numai al comunismului pe plaiurile mioritice? Câti dintre români au constiinta faptului ca daca noi suntem, prin capriciile istoriei (?), la est de civilizatia si bunastarea pe care cu totii o dorim, suntem în acelasi timp la vest de experiente mai tragice decât ale noastre? Câti am trimis macar o carte, în toti acesti ani, românilor din Republica Moldova? Si ONG Ecotur a avut o reactie întârziata în acest sens, initiind donatii de publicatii de mediu doar din 2001. Capacitatea noastra financiara redusa fata de necesitati ne determina sa facem un apel la potentialii donatori. Reviste, pliante, brosuri, carti, casete video, diapozitive etc., cu tematica de ecologie si protectia mediului, sunt binevenite, iar noi ne vom îndeplini o datorie morala în a le trimite doritorilor din Republica Moldova.

ZONA NATURALA PROTEJATA "BREITE" ESTE SALVATA Luarile de pozitie permanente ale ONG-urilor de mediu si ale diversilor specialisti în domeniul protectiei mediului (în general fara fotolii caldute si deci fara groaza pierderii lor) vis-ŕ-vis de alegerea amplasamentului "Dracula Parc" astfel încât sa afecteze rezervatia naturala cu arbori seculari "Breite" de lânga Sighisoara, nu au avut ca efect, decât luarile de pozitie în binecunoscutul ton de sueta la o bere si o argumentatie strict partizana si neprofesionala a domnului Ministru al Turismului Dan Matei Agathon. Reactia Ministrului Apelor si Protectiei Mediului, domnul Petru Lificiu, la planificata încalcare a Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995, Legii nr. 5/2000 si a Legii 462/2001 în cazul realizarii proiectului "Dracula Parc" lânga Sighisoara a stralucit, din pacate, doar prin absenta si strânsa unitate guvernamentala. Din fericire "strainii", respectiv organizatiile de protectie a mediului natural si cultural ne-au mai facut înca o data bine cu sila. În contextul actual al dorintei generale de integrare în structurile euro - atlantice argumentele lor pentru combaterea neinspiratei alegeri a locatiei "Dracula Parc" nu au putut fi ignorate ca cele ale societatii civile românesti. Rezervatia Naturala "Breite" a fost în final salvata! Speram ca macar noua locatie a "Dracula Parc" de lânga Bucuresti sa fie selectata profesionist, în conformitate cu toate legile românesti si internationale si dorim cu sinceritate Ministerului Turismului sa atinga cu acest proiect toti parametri economici doriti, pentru binele comun.

Doru Banaduc

Redactor: Angela Curtean Banaduc* (:. Informatii referitoare la actiunile si publicatiile Ecotur Sibiu le puteti obtine la adresa: Str. Dr. Ion Ratiu, nr. 7-9, camera B 3-07, Sibiu, cod 2400; tel. 0722604338, e-mail ecotursb@yahoo.com si banaduc@yahoo.com Aceasta publicatie apare trimestrial si este oferita scolilor, primariilor, organizatiilor neguvernamentale si cetatenilor interesati. Asteptam cu interes materialele dumneavoastra cu profil de protectie a mediului pentru a fi publicate.

Autor: Daniel Verniş
Înscris de: Daniel Verniş
Vizualizări: 11060, Ultima actualizare: Luni, 21 Iul 2003


Comentariu
Codruta Nedelcu Codruta Nedelcu, Duminică, 16 Nov 2003, 5:20

Domne, imi pare rau ca n-am mai "scotocit" prin site de 100 ani!:(
Felicitari, Daniel! pacat ca nu stiu cata lume stie de "buletinul" tau.
Pot sa-l mai "mediatizez" din cand in cand?
Codruta

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii