Colorată mângâiere... Poate cea mai plăcută imagine din categoria 'Flori', colecţia 'Primăvară' 2007.

.....ioooooooi!!!!!!!!!!!..drumul catre Rai e pavat cu branduse?!

Minune! Doamne mai da-ne multe primaveri

Contrastul florilor atat de vii cu crengile inca uscate ale arbustilor din spate face fotografia si mai frumoasa. Doamne, parca sunt niste candele.

Asa zici ca poate am ramas pe varf?
Weekendul viitor o sa ma gasesti acolo sau pote pe Peleaga, sa schimb si eu poza:-D

29 Feb

Tot in tren? Dana, tot in tren?:-D:-P:-D

25 Feb

La multi ani!

25 Feb

La multi ani, Minerva.

25 Feb

Pacat ca unele poze nu se posteaza in top. Asta merita un excelent din partea mea:-D

22 Feb

Imi place mai mult poza cealalta. Dar oricum sunt excelente.

22 Feb

Cu incalzirea globala avea toate sansele sa fie din anul asta.:-D

18 Feb

Este din productia 2008?

17 Feb

Dulci mangaieri de Retezat si de... suflet.

17 Feb

Unde este facuta poza?

17 Feb

M-ai lasat fara cuvinte. Planul indepartat parca e din alta lume.

5 Feb

Superb lacul.

3 Feb

Frumoase locuri. Unde sunt facute pozele?

3 Feb

Placut contrastul intre culori.

3 Feb

Si brazii infloresc, nu-i asa?

3 Feb

Salutare Minerva! Ai luat o pozitie mai ceva decat personajul de pe Titanic.:-D

2 Feb

Salutare Reby! :-D

2 Feb

Multumesc Eugen. Spre deosebire de viata cand esti,, cand sus cand jos,, la munte esti mai putin pe varfuri si creste si mai mult de-a lungul vailor...

2 Feb

Vf Papusa 2508m, 21 iunie 2003, solstitiul de vara si mai mult decat atat:

O NOAPTE PE PĂPUŞA

,, După mai mulţi ani de aşteptare, am reuşit să-mi împlinesc dorinţa de aventură şi curiozitatea de a petrece solstiţiul de vară, cea mai scurtă noapte a anului 2003, pe unul din vârfurile cele mai înalte din Carpaţi şi anume pe Vârful Păpuşa de 2508 metri, din Munţii Retezatului.
Ascensiunea am realizat-o pe Valea Pietrele, până la Bordul Tomii, iar de acolo pe marcaj cu momâi şi printre frumoase flori de Genţiana punctata am continuat ascensiunea pe lângă minunatele tăuri Pietricele până în şaua cu acelaşi nume.
Am redescoperit frumuseţea văii Pietricele dacă pot s-o numesc vale, loc puţin umblat şi colindat de turişti. Se remarcă prin mulţimea ochiurilor de apă dispuse pe diverse etaje de înălţime, care culminează în frumuseţe cu cele două tăuri unite printr-o limbă de apă de la baza versantului.
Din Şaua Pietricele am efectuat un traverseu dificil pe sub Colţii Pelegii pe grohotiş mişcător şi cu vânt foarte puternic, până în Şaua Pelegii, unde rafale de vânt te roteau la fiecare ridicare de picior. Am traversat Valea Rea în prezenţa marmotelor care m-au întâmpinat cu sunetele lor ascuţite. În condiţii de vânt puternic ajung pe vârful Păpuşa de unde renunţ a mai continua traseul spre Vârful Mare aşa cum mi-am propus şi hotărăsc să fac bivuacul imediat sub vârf, spre Păpuşa Mică.
De la altitudinea menţionată, se poate observa apusul şi răsăritul soarelui în orizonturi largi. Astfel cu puţin înainte de orele 22, 00, discul portocaliu al soarelui dispare în stratul de pâclă al atmosferei, iar lumina sa persistă până după orele 23, 00.
Înaite de orele 4, 00 începe să se lumineze, şi la orele 5, 30 din orizontul sângeriu şi în prezenţa Luceafărului de dimineaţă apar primele raze ale soarelui.
Astfel, cea mai scurtă noapte a anului, abia depăşeşte patru ore de întuneric sau mai bine zis de lipsă a soarelui, pentru că am avut parte de un cer senin fără plafon de nori, iar luna care era în descreştere îşi revărsa razele de argint peste crestele din jur dând un aspect mirific, luminând atat adancul vailor cat si versantii din jur. Şi asta nu este tot. Imaginea oferită de puzderia de luminite ce sclipeau ca licuricii în zonele locuite din toată Ţara Haţegului, în nord şi Valea Jiului în sud-est, mă făcea să realizez cât sunt de departe de zonele locuite.
A fost greu de aşteptat răsăritul soarelui datorită vântului foarte puternic care nu a contenit toată noaptea. De asemenea temperatura a scăzut mult în timpul nopţii. Pentru a face bivuac în creastă şi a rezista vântului, temperaturii scăzute sau ploii, se impune echipament adecvat şi o doză de curaj/nebunie.
Am coborât a doua zi spre Porţile Închise pe versantul estic, prin tronsonul cu cabluri, urmând ca la întâlnirea muchiei Valea Rea să deviez la stânga şi să mă îndrept spre lacul Galeşu, pe unde am efectuat retragerea din masiv.
Acum, după tot ce am trăit acolo sus pot spune că a fost o experienţă prin care am descoperit multe din tainele muntelui, pe care nu le poţi simţi sau înţelege din cărţi ori din spusele altora, ci numai dacă le trăieşti tu însuţi.,, Hunedoara: 27 iunie 2003

Articol publicat in revista Montan Club Floarea Reginei.

2 Feb

O Steluta intre stelute, fie ele chiar si artificii:-D:-P:-D

2 Feb