Bine am revazut-o! La mine apare ca fiind imediat la NNV de vf. Cristesti II. Ca fiind Piatra Vorbitoare.... Am vazut o poza din '64 cu asa ceva. Se numea "Piatra din Cristesti" - complet aiurea cred eu! Si o intrebare "personalizata": Pot intelege ca iti plac Muntii Lotrului mai mult decit altii? Multumesc!

Dan, referitor la "locaţie", vechea poveste... În lista de puncte din Munţii Lotrului nu există Piatra Grăitoare, nici Vârful Cristeşti şi nici măcar "Sub Vârful Cristeşti". Am avut de ales între Vârful Pietrele Albe şi "Sub Vârful Ştefleşti", şi cum Piatra Grăitoare nu se află în niciun caz pe Vârful Pietrele Albe, am considerat-o pe cea de-a doua ca fiind o variantă de compromis. Toponimul de "Piatra Grăitoare" l-am întâlnit în revista "Munţii Carpaţi", acolo unde, de fapt, am şi văzut-o pentru întâia dată. Tura din 2006 a fost împlinirea unui vis mai vechi... Până atunci nu mai fusesem deloc în Munţii Lotrului, dar mi-a plăcut atât de mult acest masiv , încât recunosc că aş reveni oricând pe acolo.

Ceau Mihaela,
Nu sunt sigur daca imi aduc bine aminte, dar parca din dreptul grupului de stanci unde e si Piatra Graitoare pleaca poteca de coborare (lina) spre saua Steflesti, pe sub vf. Steflesti..

Altfel, muntii Lotrului merita oricand vizitati!

Multumesc pentru raspuns. Cuvintul in sine - "Graitoare" - duce cu gindul la alta zona decit Transilvania. Ma rog! Eu am discutat cu ciobanii locului - cei "dinspre Vilcea" - si aceia mi-au precizat: Piatra Vorbitoare - nu Graitoare si nu Vorbareata. Exista un termen mult mai plastic pentru asa ceva in Bucovina: Piatra Teahuie - un termen cumva similar si pentru citeva formatiuni din Penteleu - Viforita - Ivanetu. Sensul este de "(Piatra) care vorbeste de una singura cind o apuca (vintul)".
Pe de alta parte eu unul am intilnit destule neconcordante si "actualizari"/trageri la tema in/la sursa indicata.

mihaela, dan...cele doua puncte sugerate de voi au fost adaugate in lista de puncte pentru Mtii. Lotrului. acelasi lucru s-a intamplat si pentru sugestiile Mihaelei vis-a-vis de anumite puncte din Mtii. Mehedinti. asadar, daca mai aveti sugestii pentru puncte, va rog sa scrieti cu incredere la admin_at_alpinet_org. va multumesc

Şi eu te salut, Luci! Ca de obicei, îţi aminteşti bine. Eu, însă, nu am trecut în Cindrel, ci am urmat, mai departe, traseul culmii principale.

Dan, tu chiar ai luat titlul în serios? E doar o glumă, de aceea am adăugat şi. Articolul din "Munţii Carpaţi" este singurul pe care l-am găsit referitor la formaţiunea respectivă şi trebuie să recunosc că, dacă nu ar fi fost publicat, cu siguranţă aş fi trecut pe lângă ea fără să ştiu că "vorbeşte".

Cu plăcere, Cristian!

Scuze, Mihaela! Pe moment, cind scriam textul, nu retinusem titlul pozei. Nu a fost cu nici o intentie.
Texte despre aceasta piatra au aparut (si) in Almanahuri (sau Almanahe - apud prea-fericitul intru Primarie!) de Turism - si mi-au fost semnalate si mie. De altfel, in mod regulat, prin diverse reviste, se reiau marile si micile teme ale unui astfel de turism. Si de fiecare data se aduc "imbunatatiri".
Am citit - in "copilarie" - Dacia Preistorica a lui Densusianu. Are un farmec aparte apoi sa umbli prin Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, si mai ales Cernei si Buzaului cautind urme si semnificatii la ce se spunea acolo. Asa am re-descoperit Bisericuta Paginilor din Postavaru - foarte accesibila dar atit. Un simplu exemplu.
Si alte carti intre care, desigur la modul serios, formidabila carte "Hoinar in Bucegi" a lui Andrei Pandrea, semnalata aici de citeva ori. Are un alt gust tura urmind cite ceva din aceasta carte. Drept pentru care dl. Viorel Bortes si fotografiile domniei sale au multumirile mele.
Revenind la invitatia lui Cristi, ii multumesc pentru ea. Nu stiu daca ii voi da curs - baza mea de date o folosesc la altceva. Am tot respectul pentru admini - dar pina una alta ramin ceea ce am aratat ca sunt. Imi place Alpinet dar mai de pe margine. Nu ma manifest decit in probleme strict legate de geografie si, pe cit posibil, fara nuante de natura personala.
Revenind din nou Mihaela - crezul meu in ture este simplu: "Sa stiu (intotdeauna) la ce (sa) ma uit si sa caut sa inteleg ce vad!". Toate cele bune! Esti un om deosebit - eu unul ma refer strict "geografic".

/Dan - era pur si simplu o invitatie de a contribui cu puncte de interes sau toponime pentru diferite zone montane. Evident, doar in masura in care acest lucru ti se pare relevant in raport cu materialele inscrise pe site sau folositor comunitatii alpine de aici.
ps. Ca geograf si pasionat de munte eu consider binevenite aceste interventii si precizari.

Multumesc Cristi pentru raspuns! Voi incerca sa contribui.

Remarcabilă fotografie , ar fi mers un crop considerabil în partea stângă sau, de ce nu, înscrisă cu acelaşi succes la rubrica “Poze membrii”, la fel ca şi "Faţă în faţă", "Ceaţă", "…şi-n josul lui o râpă", "The Sound of Silence", "Forever Yours", "Greu la deal - 1, 2", şi nu în ultimul rând, "I wish I could Fly…" Îmi reamintea zilele trecute unul din domnii admni că aceste poze se numesc "Iola” dar, desigur, aici nu e cazul.
Keep on walking!

Inedită perspectivă! :-o

19 Oct

Vedere dinspre nord spre sud (Vârful Clăbucet şi zona vârfurilor Radila Mare şi Radila Mică).

19 Oct

Mulţumesc tuturor pentru aprecieri! Mă bucur că v-a plăcut "zborul"! :-)

19 Oct

Salut, Nicu! :-) Mă bucur să te întâlnesc şi aici! :-o

13 Oct

Baiul Mic, Baiul Mare şi Muntele Cumpătul. :-o

12 Oct

Traseul urşilor. :-P

12 Oct

De la stânga la dreapta, ordinea corectă este: Arpaşu Mic, Buda, Râiosu, Muşeteica etc. :-)

12 Oct

Cele mai mari, după Lacul Roşu. :-P

8 Oct

Geamănul de Sus şi Geamănul de Jos, cele mai mari lacuri din Căldarea Hârtoapele Leaotei.

http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_64206.html

8 Oct

Bun venit pe Alpinet! 8-) La mulţi ani şi din partea mea! :-)

5 Oct

Da, mai este! :-) În ultima zi a turei am campat chiar lângă lăculeţ.

25 Sep

Cine a ajuns pe-acolo, ştie! :-) Într-adevăr, este Lacul Singuratic, cel mai estic lac glaciar din Munţii Parâng, puţin cunoscut datorită situării sale în afara traseelor turistice foarte circulate.

24 Sep

Răculeţ (Polygonum bistorta).

16 Sep

Vârful cel "retezat" este Judele. :-)

16 Sep

Trapezul Rodnei. :-)

16 Sep

Foarte frumos e acasă la tine. :-o

16 Sep

Genul este, într-adevăr, Primula. Specia este, însă, minima (nu minor). :-)

16 Sep

Pe Râul Mare, în aval de Gura Apelor, sunt trei centrale hidroelectrice de tip baraj, cu lac de acumulare (CB). În fotografia lui Eduard apar două dintre acestea (Ostrovu Mic şi Păclişa), iar în depărtare, aşa bine cum a observat Iulius, :-) se distinge şi al treilea lac (cel de la Haţeg). Celelalte şapte centrale hidroelectrice sunt pe canal de derivaţie (CDC), din amonte spre aval fiind: Clopotiva (cea din dreapta-jos, menţionată de Adrian :-) ), Ostrovu Mare, Cârneşti I, Cârneşti II (între Ostrovu Mic şi Păclişa), Toteşti I, Toteşti II (între Păclişa şi Haţeg) şi Sântămăria Orlea.

15 Sep

În fotografie nu este niciun baraj. :-)

14 Sep

De la Parângul Mare la Mohoru. :-o La bună revenire! :-)

14 Sep