Alpinet Photo Gallery |
Lacurile au disparut, in anii '50 nu existau sau cel putin o sursa demna de incredere imi povestea ca la coborararea de pe Ocolasul Mare pe Batca lui Ghedeon prin 1957 mai exact nu era urma de lac sau de vreo balta, jnepeni insa erau pe Ocolasul Mare destul de multi, pana spre cabana Dochia. Cam din zona cabanei Dochia, pe Lespezi si pana la Meteo nu preau erau jnepeni. Si totusi exista o mica balta, aproape de Ocolase dar care nu poate fi numit lac, undeva unde se aduna apa. |
Aşa e, dinspre Dochia până la Toaca nu erau jnepeni. Prin anii ’80 au circulat câteva cărţi poştale cu aceste locaţii, cărarea era lată şi bine conturată, dar nici urmă de jnepeni. Domnul Panaite spunea că exista ceva între Ocolaş şi Bâtca Ghedeon, "aproape de izvorul de pe lângă bâtcă", dar tot cam la dimensiunile unei bălţi, unde se opreau ciobanii şi se adăpau oile, dar care, tot din explicaţiile domniei sale, ori a secat ori din care rădăcinile jnepenişului pe-atunci în expansiune s-au alimentat însetate. Eu până la izvorul acestui izvor nu am ajuns, în sensul că nu l-am identificat şi localizat cu precizie, dar plimbându-mă prin acele părţi, am traversat / parcurs o zonă în care terenul era foarte moale, mustea de apă cam ca în Poiana Vesuri, deşi nu era sezonul ploios. Mulţumesc pentru comentariu. Este una din cele mai dragi mie imagini mai vechi. Poate pentru că nu am amintiri legate de întâlniri cu atâtea mioare… Păşteau fericite! - cel puţin aşa văd şi simt eu privind fotografia. Domnul să le dea poieni de Lumină şi lor - merită să-i amintim: Moş Cerbu "primul care a încropit un fel de bordei cu pereţi din piatră pe la 1880"; ciobanul V. Chirilă, "om la 88 de ani în 1958"; baciul Udrea întâlnit de Vasile Alecsandri "la o stâncă", ciobanul Dumitru Savu din satul Izvorul Alb, "cunoscătorul versantului estic al Ceahlăului", ciobanul Dragomir Găină din satul Ceahlău, "cel mai bun cunoscător al versantului nord-vestic şi sudic, umblând cu oile de la 14 ani până la 83 de ani, Dumitru Butunoi, I. Chirilă, D. Paleu, Gh. Budacă, N. Ciubotaru şi nu în ultimul rând, ciobanii care au dat numele celor trei (din şase) Poliţe Cu Crini, Pârhan, Cozma şi Prună. |
Hristos a inviat! Sa-i amintim si pe Ilie Ciucanel (cu legenda Cununii zimbrului), pe Dandu Ion ce batut mult Piatra Sura si de la care ne-a ramas o legenda cu un haiduc, Balan pe numele lui, pe ciobanul Ion Calistru, pe Grigore Radutu zis a Cucului, sa ne amintim de tarla Oltenilor si de jgheabul lui Olteanau, neam de ciobani, probabil al fel ca neamul lui Marcoci, de jgheabul lui Marcoci si de vrednicul cioban Leon Marcoci care inca acum cativa ani mai traia si de alti ajutori de ciobani care inca mai traesc si azi si care ne asteapta cu povestile lor. Si pe multi altii care cu siguranta le-am intalnit numele printre stanci, printre resturile de stana. Toate astea le aflam din cartile regretatului doctor Iacomi fara de care nu puteam sa visam si sa reconstituim sentimental si la nivel de Inima trecutul Ceahlaului. Pentru ca Ceahlaul nostru atat de drag inseamna o Inima uriasa care bate si care ne asteapta sa-i simtim pulsul. |
Cu-Adevărat a Înviat! Încă o dată mulţumiri pentru aducerile aminte. O precizare deosebit de importantă: schiţa suprapusă peste fotografie nu aparţine şi nu a fost întocmită de dr. Iacomi. De Dandu Ion nu ştiu prea multe. Zici că a bătut mult P. S.? Hmm... Am avut şi am trăit impresia că Piatra Sură este/a fost guvernată nu de un haiduc, ci de un şaman. |
Poate o fi fost vreun solomonar. Sa nu radem prea mult, vorba unui prieten: sa bem pentru solomonari! Am mai auzit eu de la unu sau de la altul de solomonarii astia dar m-am pus bine cu ei, am papuci de-ai lor. De Dandu Ion gasesti in cartea scrisa de dr Iacomi si de Sanda Nicolau, Ceahlaul in spiritualitatea romaneasca, Cluj Napoca 1955; eu am dedus ca a batut PiatraSura, atata timp cat se afla in Poiana Lacului pe Bistra si incepea la ceas de seara fiertul laptelui pentru cas si mai ales ca stia o legenda din Piatra Sura. |
Dacă Ion Dandu ştia legenda şi a transmis-o mai departe, la tine a ajuns? La mine nu! Mulţumesc. |
Citez din aceeasi lucrare amintita: "Demult de tot, traia un haiduc aici pe Bistra, avand el culcusul cand in Piatra Sura, cand in Obcina Lacurilor. Ba mai ajungea si-n culmea Pangaratilor, incolo spre Gheorgheni. Era om tare voinic, urias de statura, avea o palma ca de urs si ca sa-i inspaimante pe cei ce cautau sa-l prinda, punea palma lui unsa cu gloduri sau cu var pe trunchiul copacilor in lungul cararilor strabatute de el si ortacii lui. Cand oamenii de prin sate vedeau palma aceea mare pe vreun brad sau pe o stanca, stiau ca Balan e prin imprejurimi" |
Da, mi-aduc aminte că mi-ai pomenit cândva de o (povestire despre o) întâlnire cu un solomonar. Nu prea am adăugat-o atunci pe lista convicţiunilor şi posibil ca mine, au ignorat-o şi alţii. Am dat crezare legendelor, am acceptat toponimele, am strâns mărturii despre sihaştri, pustnici, am adunat nume şi am comemorat păstorii. M-am întrebat de ce despre aceste lacuri nu s-a vorbit şi nu s-a amintit nimic. Oare pentru că nu erau suficiente dovezi sau numărul celor care ştiau despre ele era infinitezimal iar aceste persoane nu puteau fi considerate credibile şi mărturiile lor verosimile? S-a acceptat şi s-a mers numai pe linia că Ceahlăul este un munte sacru şi că vrăjitorii / solomonarii / şamanii n-au ce căuta printre cei sfinţi? Despre Ceahlău s-a tot pomenit că a fost muntele vechilor daci, eu însămi am prezentat toponime de acest fel, iar cercetările arheologice din unele zone subalpine au confirmat complexe de locuire daco-gete şi fragmente de ceramică lucrată manual. Eugen Agrigoroaiei, definind casta lor ca fiind moştenire dacică, spune că solomonarii din tradiţia folclorică sunt rezultatul unui "proces de zeificare a sacerdotului", el considerându-i pe aceştia nişte „preoţi initiaţi”. La fel, Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor, ktistai, deoarece locuiau "în locuri solitare, în păduri sau aproape de lacurile montane". Dar cum lacurile au dispărut iar Wikipedia e pentru unii îndoielnică… |
Ar rămâne de stabilit originea, oarecum neclară până acum, a toponimelor Lacuri/Lacurilor. Profilul din schiţa inserată de mine este, conform punctelor cardinale, unul estic, deci cu vedere dinspre malul Bistriţei, zonă centrală, a satelor, de ex. Buhalniţa- Rugineşti. Dar nu putem şti cu certitudine dacă din aceleaşi locuri se vedeau lacurile şi acum 500 de ani. În partea opusă, extrema dreaptă şi dincolo de sigla Alpinet şi de Poienile Stânele/Stănile, întâlnim Obcina Lacurilor şi numit de unii "Lacu" sau cum începe să fie trecut pe hărţi, "pârâul Lacului". Numele acestuia este pârâul Cintelnic, afluent al Bistrei Mari, de la obârşie până la confluenţă el fiind limita vestică a P. N. Ceahlău. Cum au ajuns aceste denumiri acolo e greu de precizat. Nu speculăm, ci căutăm adevăruri care ne îndreptăţesc să ducem mai departe aceste toponime ori să le păstrăm intangibile. Zona Lacurilor, bătută în lung şi-n lat de mine, este împădurită, probabil aşa a fost şi la începutul sec. XX ţinând cont de exploatările forestiere existente, uşor decopertată în partea NV a ei din pricina unor doborâturi cauzate de o zăpadă udă din februarie acum 4 ani, actualmente în refacere neasteptat de bună. Nici urmă de lacuri ori bălţi! Terenul este pietros, nicidecum apos, pe care să mustească apă, iar toate pâraiele/apele curg şi se scurg spre valea Bistrei (Mari). "Opcina" desemna acea "culme, coamă a munţilor, care continua lanţul de munţi de la un pisc la altul şi pe care se putea umbla cu carul". Obcina noastră este învecinată şi cu altele, dar imposibil de străbătut astăzi cu carul, ci numai cu TAF-ul - dar să nu dăm idei! Tot de la Porucic, pag. 25 citire, "obcinǎ şi obscinǎ" defineau "cumpena [sic!] apelor în munţi şi în regiunea dealurilor" - am citat. Mă întreb dacă (nu aşa încărcată de vegetaţie precum e azi) Obcina Lacurilor nu era cumva singurul punct, printre singurele zone cu deschidere, vedere sau belvedere spre cele două lacuri existente pe terasa superioară sau cu alte cuvinte spus, 'locul de unde se zăresc/văd/vedeau/luceau lacurile'. |
O precizare în plus: Am folosit în descriere numele/cuvântul "Panghia" şi nu Panaghia - nu este o eroare de tastare din partea-mi, ci am preluat identic şi la fel după cum era scris şi în citatul la care am făcut referirea. |
Alpinet Photo Gallery |
1-20 from 1655 | > [21-40] [41-60] [61-80] >> |
Photo | Comment | Date |
Iovanu' Daniel Humelnicu | O desfătare, Hume, felicitări! P. S. O întrebare. Pet-uri nu fură deloc p-acolo? | Oct 31 |
Amurg de toamnă Paul Pătrăţanu | Se vede și Piatra Sură... Mă bucur că ai revenit! | Sep 30 |
Muntele Ciucaș Emi Cristea | Mi-aţi făcut un dor nebun de Ciucaş, cu pozele voastre... Şi tu şi tătăitza Teo...:-) Până ajung pe creste, nu-mi rămâne decât să mă mai urc pe nush ce bloc din Braşov să-l văz şi să-l salut... | Aug 26 |
Răbufnire Cosmin-Ovidiu Stan | Oliver, Buddha & Bonsai! Şi ce se potriveşte! | Aug 22 |
Cetatea şi Plăieşii Daniela Ursu | Mulțumesc. Mă bucur că place ochiului domniei tale. Brâna dintre Cetățuie și Călugări, inaccesibilă și lipsită de interes până mai ieri, are acum o potecă bine conturată și bătută adesea de cei care poposesc la Camera Pătrată. | Aug 21 |
De vorbă cu solomonarii Daniela Ursu | Ating. Sunt singură în această atingere. | Aug 21 |
Aleile zeilor Daniela Ursu | Și într-o altă ordine de idei, pentru domnii admini: pe când ne vom desfăta privirea în Galeria Fotogeografica 2013? | Jun 28 |
Aleile zeilor Daniela Ursu | Vă mulțumesc pentru comentarii! De precizat că acea poiană nu este vizibilă de jos, nici de pe cărăruile spre creastă, ci probabil numai cățărat fiind pe stâncile cele mai înalte și cele mai periculoase - deopotrivă. Personal, nu am văzut-o. Voi încerca o "suprapunere" a unor aerofotografii cu hărțile de la începutul secolului XX. Pe de altă parte, am solicitat d-lui Zaharia astfel de fotografii în speranța că voi vedea în ele, de sus, și înșiruirea de cascade ce delimitează la Nord și Sud Masivul Piatra Sură - cascade pe care le-am traversat în totalitate anul trecut, despre care sper că într-o bună zi voi scrie un articol, dar despre existența cărora nu au auzit nici nea Puiu nici cei ce promovează turismul montan în Neamț. | Jun 28 |
Ora 6 a.m. Viorel Borteş | Foarte frumos, Viorel! | May 29 |
Absint și culoarea dulce a ochilor mei Daniela Ursu | Din păcate, toate fotografiile primite au fost procesate înainte, astfel că unele au contrastul prea accentuat. Eu am intervenit asupra lor în anumite limite. | May 20 |
Absint și culoarea dulce a ochilor mei Daniela Ursu | Da, Emi. Sunt realizate de dl. Puiu Zaharia dintr-un motodeltaplan şi postate cu acordul domniei sale. Ideea mea era să pun denumirile tuturor stâncilor văzute din această perspectivă. De altfel, dintre câte aerofotografii cu Ceahlăul am văzut, fie din parapantă sau deltaplan, numai în galeria d-lui Zaharia am regăsit Piatra Sură, ceea ce mă interesa şi cel mai mult. | May 20 |
Surpriza din miezul muntelui Daniela Ursu | Hristos a înviat, mulțumesc pentru comentarii! Încerc să am răbdare câteva zeci de ani, dar parcă nici degeaba nu pot să stau până atunci... Ai dreptate. Și fără să-mi fi dat seama, realizez acum că mi-am schimbat involundar, dar la propriu, perspectiva: în multe ture în doream să ajung cât mai sus și tot mai sus, să aflu altitudinea (cât de cât) exactă, dacă e într-adevăr 1525 m cu trecută pe toate hărțile turistice sau dacă 1534 m după cum figura pe o altă categorie de hărți, pentru că-mi spuneam că 9 metri pot face diferența. Și uite că de ceva vreme mă tot atrag adâncurile ei... Voi posta pentru tine câteva aerofotografii realizate de dl. Puiu Zaharia, ptr. care am primit acordul de a le publica pe Alpinet. Referitor la această postare, fotografia de sus este realizată pe 1 mai 2012, iar cea de jos, în sept. 2011. | May 19 |
french sunset Daniel Humelnicu | Minunat moment! | May 17 |
Şi acuma pe unde o luăm? Claudiu-Mircea Birliba | Eu mă gândeam la vestale în loc de scufițe...:-) VESTÁLĂ, vestale, s. f. Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; femeie virtuoasă. Vestalele în număr de șase întrețineau focul sacru care se înnoia la 1 Martie în fiecare an. Dacă focul se stingea, pontificele biciuiau vestala vinovată... | Mar 29 |
Şi acuma pe unde o luăm? Claudiu-Mircea Birliba | Teribil Vestale!:) Ori e cocoțat mai sus ori e cocoțat mai jos... http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_109104.html Felicitări pentru tură! | Mar 28 |
Încremenire Claudiu-Mircea Birliba | Ai dreptate. Iar brâna aia e grozavă! | Mar 28 |
Poienile stanelor, stânelor şi stănilelor Daniela Ursu | Mulțumesc pentru interesul manifestat față de fotografii și continuarea conversațiilor. E clar că excursioniștii au plecat/urcat din Durău spre Toaca via Cabana Fântânele. Au traversat platoul, au coborât spre Fântâna Mitropolitului, apoi (Bănui eu!) spre (fostul/primul) Jgheabul lui Vodă (”În fața noastră se deschide în coasta muntelui o adâncă spintecătură, care se aseamănă foarte mult cu Valea Cerbului din Bucegi. De-aici încolo nu mai e cărare”) Și pentru că ”ne lăsăm pe vale în codrul brăcuit de sub Piciorul șchiopului. Printre copaci trântiți, printre hârtoape și bolovani, scoborâm mereu, ca-n adâncul unei prăpăstii.” înclin să cred totuși că au trecut din Vodă-n Drumul Prințului, potecă străbătută la acea vreme (anul 1900) deși traseul Dochia-Piciorul Șchiop-Duruitoarea-Viezuri-Durău despre care se știe că a fost descris de Vlahuță, e omologat abia în 1936 și marcat cruce roșie pe fond alb, socotit fiind traseu istoric. Desigur, Gardul Stânelor NU e sub nicio formă Gardul Stănilelor. Conform descrierii, pare mai degrabă Gardul Panaghiei, așa cum spune și Titus. | Mar 28 |
Zbor deasupra unui Munte sfânt Daniela Ursu | Mulțumiri! Ar mai fi fost multe de adăugat, dar se încărca fotografia: în partea de sus - Piatra cu Cerdac, Piatra Ciobanului, spre dreapta - Polițele cu Crini, jos - Bâtca Neagră. Denumirile suferă modificări și ele. Pe Google Maps, Stănilele Mari pe care le știam noi de-i viață sunt ”Tronurile Zeilor”... | Mar 28 |
Încremenire Claudiu-Mircea Birliba | Bun unghiul... Știi că era menționat prin toponime și Turnul Stancăi. Acum se vede de ce. | Mar 28 |
Şi acuma pe unde o luăm? Claudiu-Mircea Birliba | Faină pespectiva! Vestale? | Mar 28 |
1-20 from 1655 | > [21-40] [41-60] [61-80] >> |