Faine pozele Petre, ehhh ca sa nu ai probleme cu oxigenu tre sa ei bidonu cu apa oxigenata cu tine, tine la altitudine

Am sa incerc, desi nu cred ca ar putea sa ajute foarte mult la golul ce se formeaza in bibilica mea...

Petru, nu esti deloc cu picioarele pe pamant. Vezi? De-aia e bine sa ai o partenera cand pleci la drum. Cari si rucsacul ei si nu mai ai probleme cu gravitatia.

Neah, asemenea greseli nu se pot face la munte... este periculos. Mai bine in bataia vantului decat cu doua rucsace...

ehhh Petre, daca ei partenera de mare la munte e periculos, dau dreptate, dar daca ei partenera de munte te urca pe cele mai inalte culmi al veti tale chiar daca-i cari rucsacu

Chiar acesta este lucrurl care ma preocupa cel mai mult: ca ea ma urca pe culmi (chiar si ale vietii) dar tot eu ii car rucsacul... Femei... nici cu ele nici fara ele!

Iti multumesc pentru sfat. Mai am foarte multe de invatat si am sa ma pun pe treaba pentru ca locurile pe unde trec sunt parca de pe o alta planeta...

Aug 10

Ai dreptate, erau -15 grade am facut-o putin la repezeala dar adevarul este ca mai am foarte multe de invatat. Tu cum ai fi incadrat-o?

Jul 26

Este o poza fara filtri si fara prelucrare digitala. Ceea ce se vede este ceea ce am vazut eu asa cum Canon-ul meu fedel, mereu agatat la ham, a reusit sa-l surprinda.

Jul 13

Visul meu ar fi sa ajung sa-i port si pe nepoti prin locurile pe unde am umblat...

Aug 20

In mod normal in timpul zilei se catara mereu cap de coarda. Se coboara pe perete (150-250m), se recupera coarda si se reancepe escaladarea peretelui. Fotografia a fost facuta seara pe la 19:00 cand se merge la cateva trasee scurte ca sa-ti vina pofta de mancare si care de obicei se fac ca si secund din lipsa de timp si de chef...

Aug 20

Canionul Verdon isi primeste numele de la riul Verdon care-l strabate si care la randul sau a fost numit asa din cauza culorii verzui a apei. Este o nuanta de verde cu totul deosebita si apa este cristalina, in anumite momente ale serii totul devine extrem de misterios.

Aug 20

Doamne cate amintiri prin acele locuri. Imi place mult aceasta poza, si titul este foarte nimerit, bravo Sorin.

Aug 19

Chiar acesta este lucrurl care ma preocupa cel mai mult: ca ea ma urca pe culmi (chiar si ale vietii) dar tot eu ii car rucsacul...:? Femei... nici cu ele nici fara ele!:-D

Aug 19

Neah, asemenea greseli nu se pot face la munte... este periculos. Mai bine in bataia vantului decat cu doua rucsace...:-D

Aug 19

Sau chiar la latino-american...:-D

Aug 19

Eu eram cap de coarda dar aveam inaintea noastra o alta echipa pe acelasi traseu. Ziua era splendida si in aceste cazuri e usor sa intalnesti multa lume in perete. Din acest motiv cei ce aleg traseele mai dificile sant putini, in timp ce pe traseele sub gradul V, cele clasice, este plin de lume si deseori se formeaza cozi foarte neplacute.

Aug 18

Ca sa fiu sincer GPS-ul il consider ca o protectie in plus si-mi doresc mereu ca sa nu trebuiasca sa apelez la el. Si noi folosim tot vechea noastra busola dar in caz de nevoie pielea noastra este mai importanta decat orice si atunci apelam la tot ce este posibil... inclusiv elicopterul daca este cazul. Iar cand acest lucru nu este posibil ramane tot vechea Rugaciune...

Aug 17

... vroiam sa spun pioletul...

Aug 17

Cabana Abruzzi a fost terminata si deci lucrarile s-au incheiat. Ghezarul este superb, nu foarte lung dar destul de "delicat". A trebuit sa luam cu noi pilotul si coltarii doar pentru a trece acel ghetar, si pe urma le-am purtat cu noi pana in varf fara sa le mai folosim. Acesta este farmecul muntelui...:-P

Aug 17

Cele doua varfuri le-am facut in vara trecuta (2003) iar cu un an inainte urcasem pe varful Gnifetti dormind la Regina Margherita, pentru cine nu stie este cabana cea mai inalta din Europa (4554m) si unde putini se opresc sa doarma din cauza altitudinei. A doua zi am incercat varful Zumstein dar o furtuna neasteptata ne-a obligat sa ne intoarcem cand mai lipseau vreo 50m pana in varf. A fost cea mai puternica furtuna pe care am prins-o la peste 4000m. Vantul dadea cu noi de pamant ca si cum am fi fost cutii de carton goale. Am avut norocul cu GPS-ul cu care am reusit sa batem o poteca prin zapada. Nu se vedea nimic la 3-4m. O experienta puternica de tot.

Aug 17

In acea zi am facut doua varfuri. Primul a fost Castor iar al doilea Lyskamm, deci veneam de la cabana Sela. Daca doresti o descriere despre traverseul celor doua varfuri Lyskamm (Occidental si Oriental) am sa-ti trimit una mail cu descrierea complecta.

Aug 17

Ai dreptate, am avut mult noroc si ca sa fiu sincer nu speram intr-o zi atat de splendida dupa "mica furtuna" pe care am prins-o in perete cu o zi inainte, urcand spre cabana Carrel (3835m) care se gaseste la jumatatea peretelui pe partea italiana si unde am dormit. Dar cineva acolo sus ne-a dat o mana de ajutor.

Aug 17

Am sa incerc, desi nu cred ca ar putea sa ajute foarte mult la golul ce se formeaza in bibilica mea...:-D

Aug 17

Cataratorul sant eu, traseul se numeste "Je suis una legende" deschis de catre Tribout iar gradul este 7a (VIII+ UIAA). Tin sa precizez ca in Verdon gradele de dificultate sant foarte "dure", cam cel putin cu un jumate de grad, daca nu si mai bine, decat in Italia. Deci un 6c in Verdon ar putea linistit sa fie comparat cu un 6c+/7a in Italia, iar protectiile sant destul de lungi, cam 5-6m in timp ce in Italia nu depasesc mai mult de 2m (ma refer doar la falezele de escalada). Deci cine doreste sa catere in Verdon ca si cap de coarda trebuie sa aiba mult sange rece... si un pic de nebunie.

Aug 17