Raul are un debit asa mic deoarece apele lui sunt 'furate' la Satic si duse pe cai subterane pana la Dragoslavele. Daca treci prin Cheile Mici ale Dambovitei o sa observi ca debitul de servitute este ca si inexistent asa ca cei de la Hidroelectrica - Sucursala Curtea de Arges ar cam trebui luati la intrebari.

Se aude domnul Ducu?

Ducu-i mai aproape de Dragoslavele decat de Curtea de Arges... mai nou!

Se aude

1. Barajul Pecineagu nu apartine Hidroelectrica, ci Apelor Romane.
2. Apele din acumulare Satic pleaca pe cai subterane in centrala Rucar. CHE Dragoslavele e mai jos pe valea Dimbovitei.
3. Din Acumularea Satic pleaca un debit de servitute de 0, 5mc/s.

Emi, sunt echidistant

1. Barajul Pecineagu o fi al lui ANAR dar Nord-Fagaras, a cui o fi? Am auzit ca ati reinceput sa faceti ceva prostii pe acolo.

2. Da, dar de la Rucar apa o ia tot prin subteran pana la Dragoslavele.

3. Debitul asta o fi multianual ca virgula cand am fost pe acolo era uscaciune totala

Ducu e aproape de o zona larga care tine pana la Valeni de Munte.

Din cate inteleg, exista o adevarata retea de galerii intre acumularile de la Satic, Rucar (probabil cea de la iesirea din Rucar spre C-lung, in pct. numit "pe Lunca"?) si Dragoslavele. Am citit ca si Barajul de la Pecineagu poate "comunica" cu raul Sebes din Fagaras, prin realizarea unor lucrari de deviere incepute in '84, abandonate un timp, pentru a fi apoi finalizate si date in folosinta in 2003 (cca. 32 km de galerii de aductiune).
Dar, va rog sa ma lamuriti si pe mine, pe unde trec aceste cai subterane? Lucrarile realizate pe Rausor, afluentul Dambovitei dinspre Vf. Papusa, au vreo legatura cu cele de la Rucar sau Dragoslavele? Nu pot sa-mi imaginez ce-i pe dedesubt!

"1. Schema de amenajare hidroenergetica complexa Nord Fagaras – Pecineagu – Clabucet – Satic – Rucar – Frasin – Dragoslavele a fost conceputa în vederea suplimentarii debitelor pe rîul Dîmbovita, cu un debit de 6, 8 m³/s, necesar alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti, a localitatilor din bazinul Dîmbovitei si din Tara Fagarasului. Toata schema de amenajare a fost executata în doua mari etape. Prima, acumularea Pecineagu si CHE Clabucet, puse în functine în 1984 fara aductiunile secundare Nord Fagaras, care au fost oprite în 1992 dupa ce se excavasera 12, 3 km dintr-un total de 32, 6 km, dar care au fost reluate. A doua etapa cuprinzînd celelalte obiecte a fost pusa în functiune între anii 2000 si 2003.
Acumularea Pecineagu:
Situata în zona superioara a rîului Dîmbovita în depresiunea dintre masivele Iezer-Papusa, Fagaras si Piatra Craiului are un bazin de receptie de 103 km² din care se pot stoca în lac, la nivelul normal de retentie, 69 mil m³. Volumul de atenuare a viiturilor este de 6 mil m³. Initial s-a avut în vedere ca în perioadele normale si ploioase sa se deriveze în lacul Pecineagu, unele cursuri de apa de pe versantul nordic al muntilor Fagaras, afluenti ai rîului Olt, iar în perioadele secetoase sa se livreze apa din lac spre nord, prin galeria reversibila.
Barajul Pecineagu:
Este realizat din anrocamente, de 107 m înaltime si este etansat cu masca de beton armat. Pentru etansarea rocii în jurul vetrei s-au realizat trei siruri de injectii la 8 – 10 m adîncime si un voal de doua siruri de 40 – 100 m adîncime. Pe conturul galeriei perimetrale sunt prevazute 50 de foraje verticale de drenaj. Pentru descarcarea apelor mari este executat un deversor de tip pîlnie la malul stîng, care se continua cu un put de 81, 5 m si o galerie de evacuare de 389 m cu Ø=5, 80 m terminata cu o trambulina descarcator cu deversor. Poate descarca pîna la 687 m³/s functie de nivelul în lac. O galerie de semiadîncime care debuseaza în putul vertical al descarcatorului poate poate evacua pîna la 105 m³/s în regim de ape mici cînd nu functioneaza centrala Clabucet. Golirea de fund cu mai multe tipuri de sectiuni si casa vanelor amplasata într-un put poate descarca pîna la 109 m³/s. Un by-pas din casa vanelor, de Ø= 400 mm, asigura un debit de servitute de 1, 3 m³/s. În continuarea golirii de fund este un disipator de energie, canal de 80 m cu sectiune trapezoidala, un prag deversor si o rizberma de anrocamente.
CHE Clabucet:
Priza energetica este amplasata în versantul drept avînd drept fundatie blocul de beton al prizei golirii de fund. Este prevazuta cu 6 cîmpuri pe un perimetru în forma de octogon. La 150 m distanta pe galerie este casa vanelor care are rolul de a pune la uscat aductiunea, care are o lungime totala de 9.750 m si Ø=3, 60 m. Pe traseul aductiunii sunt captarile Draxin si Cascoe.
Centrala este echipata cu 2 turbine Francis, avînd un debit total instalat de 35 m³/s, o putere de 64 MW. În continuare un bazin de linistire, o cuva înecata si un canal de fuga care face jonctiunea cu albia Dîmbovitei.
Acumularea Satic:
Este un lac cu un volum de 478.000 m³ la nivelul normal de retentie, din care un volum util de 280.000 m³, necesar pentru realizarea compensarii diferentelor dintre modul de exploatare a CHE Clabucet fata de cea de la Rucar, realizînd stocul de apa necesar pentru functionarea acesteia timp de 3 ore. Barajul Satic consta dintr-un stavilar de beton de 15 m înaltime si 18 m lungime, prevazut cu 3 deschideri cu rol de evacuatori de ape mari si spalare echipate cu stavile segment si o clapeta comuna ca descarcator de suprafata. Barajul se continua la malul stîng, în frontul de retentie, cu un dig din balast etansat cu pereu de beton armat pîna la stînca de fundare.
CHE Rucar:
Priza de adîncime Satic este situata lînga stavila dreapta de spalare, are forma unei trompe cu gratar si se leaga prin 11, 4 m de tronson de racord de casa vanelor priza. Casa vanelor este o constructie supraterana de beton armat situata în amonte de portalul galeriei spre centrala Rucar. Aductiunea principala are o lungime de 4.200 m si Ø=4, 00 m putînd transporta 43 m³/s.
CHE Rucar are prevazute un numar de 2 grupuri amplasate în cîte un put de 93, 30 m adîncime si Ø=13, 00 m. Este pus în functiune un singur agregat, cel de al doilea urmînd a se monta odata cu realizarea aductiunii secundare Fagaras Nord, care va asigura debitul necesar.
Galeria de fuga transporta cu nivel liber un debit de 43 m³/s pe tronsonul pîna la MHC Frasin si 49 m³/s în continuare. Lungimea ei este de 8067 m.
CHEMP Frasin:
Pe cursul Dîmbovitei, aval de barajul Satic s-a realizat un prag deversor, o constructie de beton armat de 4 m înaltime cu un front deversor de 50 m, un predegrosisor – o cuva cu stavila segment de spalare si o priza de fund care printr-o caseta de beton armat asigura alimentarea cu apa a unui bazin compensator de 6.300 m³. De aici printr-o priza si o conducta fortata din teava metalica cu Ø=1, 80 m si lungimea de 368 m, betonata, se asigura debitul necesar functionarii centralei.
CHEMP Frasin este o centrala subterana ce turbineaza un debit de 5, 2 m³/s reprezentînd diferenta de bazin a rîului Dîmbovita pe sectorul Satic – Frasin. Realizarea acestei centrale a fost posibila prin folosirea unei ferestre de atac de la golirea de fund a CHE Rucar. Printr-o galerie de racord se face legatura între CHEMP si galeria de fuga.
CHE Dragoslavele:
Galeria de fuga a CHE Rucar debuseaza în canalul de aductiune Dragoslavele care are rol de bazin compensator pentru centrala. Canalul are o lungime de 612 m si este realizat la adapostul a doua diguri cu înaltimea maxima de 16 m. La capatul canalului este camera de încarcare pentru cele 2 turbine Kaplan care echipeaza CHE Dragoslavele. Este o centrala de tip derivatie cu un debit instalat de 2 x 24, 5 m³/s, o putere instalata de 2 x 3, 8 MW si produce 9, 65 GWh/an.În cazul în care centrala nu functioneaza, evacuarea apelor din canalul de aductiune în aval, se realizeaza prin doua cîmpuri deversoare amplasate în peretele lateral al camerei de încarcare si doua galerii din beton armat.
Imediat în aval de centrala este un lac compensator de 90.000 m³, realizat prin îndiguiri, cu rolul de a restitui în regim uniform debitele pulsatorii provenite din functionarea la varf a centralelor Rucar si Dragoslavele, astfel încat debitele restituite albiei naturale sa nu depaseasca 20 m³/s.

2. Schema de amenajare hidroenergetica a Raului Targului:
Barajul Riusor: Este amplasat imediat in aval de confluenta paraului Rausor cu raul Targului, formeaza acumularea cu acelasi nume care este destinata alimentarii cu apa a orasului Campulung Muscel si a imprejurimilor, producerii de energie electrica, irigarii a 8.500 ha teren agricol, atenuarii undelor de viitura si intr-o perspectiva mai indepartata ameliorarii conditiilor de alimentare cu apa a municipiului Bucuresti. Formele morfologice din zona acumularii si barajului sunt influentate de actiuni erozive puternice ce au dus la modelarea unor vai si viroage adanci, in general inguste si asimetrice. Roca de baza este formata din sisturi cristaline din cadrul seriei de Leaota, avand la malul drept caracteristici geomecanice mai slabe, din cauza fisuratiei puternice. Barajul Rausor este un baraj de anrocamente cu zone de filtru din balast sortat si nucleu de argila, usor inclinat spre amonte si curbat orizontal. Nucleul este relativ subtire (gradient mediu: 4) pentru reducerea cantitatii necesare de argila, aflata la mare distanta de baraj. Etansarea barajului este realizata de un nucleu central de argila cu un volum de 500.000 m³ si o inaltime maxima constructiva de 118 m; materialul din care este alcatuit are un continut bogat de particule sub 0, 005 mm (25-50%). Etansarea in profunzime este realizata prin injectii de consolidare executate pe fundatia nucleului, avand 7 m adancime la o retea de 1, 5 m distanta intre foraje si siruri si voalul de etansare compus din doua siruri de 25-75 m adancime si cu o lungime totala de 26.877 m si o suprafata de cca 20.600 m². Descarcatorul de ape mari este o constructie de tip semipalnie aeriana amplasat in versantul stang; debitul maxim ce poate fi descarcat este de 280 m³/s. Se continua cu o galerie cu Ø=6 m si 404 m lungime, un canal rapid de 55, 5 m si un disipator de energie de tip aruncatoare. Descarcatorul de semiadancime este o galerie in versantul mal stang care debuseaza in putul vertical al descarcatorului de ape mari. Nu functioneaza in acelasi timp cu descarcatorul de ape mari, dar poate descarca 82, 6 m³/s la nivelul din lac de 906, 5. Golirea de fund este amplasata în versantul drept, utilizand in mare parte galeria de deviere a apelor. Are pe traseu o casa a vanelor, la care se ajunge printr-un put, echipata cu vane de serviciu si de revizie si o conducta de bypass de Ø=400 mm care asigura debitul de servitute in aval de baraj. Capacitatea de evacuare a golirii de fund la NNR este de 104 m³/s.
In versantul drept al acumularii este amplasata priza energetica de tip poligonal cu put umed (84, 40 m) care se continua cu 5.676 m de galerie de aductiune pana la CHE Leresti, o constructie semiingropata de forma circulara, avand camera de comanda supraterana. Debitul instalat de 15 mc/s alimenteaza o turbina Francis de 19 MW. Caderea de calcul este de 181.5 m. folosinta energetica a lacului este subordonata folosintei de alimentare cu apa. Centrala functioneaza cca 15 ore pe saptamana, din care sambata si duminica cca 1 ora la varful de seara.
Polderul Leresti:
Are rolul de a prelua debitul uzinat de CHE Leresti si al distribui în continuare centralei Voinesti. Constructia este un bazin neacoperit care permite acumularea a cca 160.000 m³ de apa, marginit de diguri spre malul stîng si spre aval si de versant spre malul drept. Exploatarea polderului Leresti se face astfel încît conducta fortata a CHE Voinesti sa fie înecata în permanenta. În cazul nefunctionarii CHE Voinesti, iar CHE Leresti este functionala, debitul necesar consumatorilor din aval este asigurat prin deschiderea corespunzatoare a vanei de golire a polderului care se umple prin functionarea centralei.
CHE Voinesti:
Functioneaza în tandem cu CHE Leresti si este de forma cilindrica semiîngropata în put executat în cheson deschis. Se alimenteaza cu apa din polderul Leresti printr-o priza de mal, o aductiune de 3617 m, din care 945 m conducta la baza versantului si 2672 m galerie subterana. Este echipata cu un grup Francis cu ax vertical de 5, 2 MW. Descarca apa într-o conducta de fuga dreptunghiulara din prefabricate beton armat de 777 m lungime, care are la capat un polder de 56.000 m³ în vederea distribuirii uniforme a apei în albia naturala pentru folosintele din aval."

Centrala Rucar e amplasata pe valea Rausorului imediat in amonte de capatul localitatii. Si nu, amenajarile de pe Dambovita si Raul Targului nu sunt interconectate prin tunele, fiind independente una de alta.
Povestea aductiunii secundarie din valea Sebesului (Nord-Fagaras) este mai complicata, fiind oprita la presiunea localnicilor din Tara Fagarasului undeva prin 1992. In 2003 (cred) s-au reluat (si nu terminat) lucrarile la galerie, povestea fiind in apropierea punctului ei culminant, vezi si: http://monitorfg.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=140&Itemid=34
(mai in josul paginii)

Ma rog, parcul national Fagaras mentionat in ziarul local ca fiind infiintat in 2005 deocamdata e doar un basm.

Wow! Mai mult decat concret! Multumesc pt. explicatii Adrian.
Eram copil pe vremea cand aceste amenajari erau in toi. Nu realizam atunci amploarea acestor lucrari. Nu stiu daca au avut si efectul, ma rog, rezultatul economic scontat, cert este ca au modificat consistent aspectul locurilor.
Ca fapt divers! Imi aduc aminte ca in acea perioada, mergeam la "cumparaturi" la punctele alimentare amenajate pe langa santiere. Am pus ghilimele deoarece numai cumparaturi nu se numeau. Acele puncte alimentare erau foarte bine aprovizionate. Probabil prin aceasta aparenta bunastare si prin nivelul destul de ridicat al salariilor, se urmarea mentinerea ordinii si totodata atragerea fortei de munca in zona. Se gaseau cam toate produsele alimentare care in magazinele din Rucar, lipseau cu desavarsire. Inclusiv banane, portocale, ciocolata, s.a.
Copii fiind, atrasi de acest miraj, ne urcam intr-un autobuz prafuit care mergea la Pecineagu si incercam si noi sa-i induplecam pe gestionarii de acolo sa ne vanda cate ceva. Cateodata chiar aveam succes dar de cele mai multe ori, dupa multe ore de asteptare, ne intorceam cu traista goala. Surplusul era pentru altii, si cei care-l gestionau faceau bani frumosi din asta.
In plus, riscam sa capatam si ceva bataie de la copiii mai mari ai santieristilor. Noi, cei veniti "din sat" nu eram prea tolerati.
Eh! Vremuri trecute! Oricum, as vrea sa mai vad Dambovita la fel de curata, tumultoasa, plina de pastravi si cu padurile din jur intregi, asa cum o tin minte de cand fugeam de la scoala ca sa ne zgaim la niste cehi care veneau sa se dea cu caiacele si cu barcile pneumatice, dar....

Acum situatia din coloniile TCH s-a schimbat radical, vezi:

http://www.radioinfinit.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=1959&Itemid=27

http://www.editie.ro/mod.php? mod=stiri&idstire=24938

http://www.argeseanul.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=106&Itemid=26

http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-05-07/Viata+intr-o+fosta+colonie+muncitoreasca

http://www.editie.ro/mod.php? mod=stiri&idstire=25123

http://www.editie.ro/mod.php? mod=stiri&idstire=49327

Lux de amanunte interesant, foarte interesant!
Si CH Herculane e echipata cu un grup Francis cu ax vertical de 5.2 MW, defapt sunt doua pt. ca mai este un grup Francis mai mic, de 2 MW si acuma s-a construit un nou grup Francis de 30MW, aferent tunelului ce vine de la Cornereva si colecteaza apa raului Belareca.
Sunt insa curios de Tara Hategului; stiti cumva d-le Rosca, pe Raul Mare Retezat aval sunt doua grupuri Francis (100MW) subterane, iar in aval se gasesc centrale cu doua grupuri Kaplan de 8 si 6 MW pe Ostrovul Mic, Ostrovul Mare, Totesti, Paclisa, Carnesti, Hateg, Orlea....?
Va multumesc!

CHE Raul Mare Retezat are 2 turbine Francis de 167, MW iar cele din aval 2 Kaplan de 7.95 MW, 5.75 MW (Carnesti II si Orlea), 7 MW (Clopotiva) si 5.96 MW (Subcetate)

Si eu la fel! Salutari Emi!

Jul 7

Excelent!

Mar 25

Faina incadrarea! Pune foarte bine in valoare structura!

Nov 4

Faine culori!
Trebuia sa faci una si cu pastrama si carnatzii!:-D

Oct 29

Faine dom'le da' nu puteai sa lasi aparatul un pic mai jos?! Parca e prea mult cer!

Oct 28

Imi place mult!

Oct 28

Nice! Salutari

Sep 5

M-am intrebat si eu daca mai apare Fotogeografica 2013 pe Alpinet.
Pana una, alta, am vizionat fotografiile aici:https://www.facebook.com/media/set/?set=a.598588226841111.1073741830.408187535881182&type=1

Jun 28

Descrierea e frumoasa dar, oare, nu trebuiau puse niste ghilimele?!

Mar 19

Multumesc Cristi! Aici meritul este chiar al aparatului. Imaginea e realizata cu functia "in camera panorama".

Feb 15

Frumos contrast! Iar usoara vignetare amplifica efectul 3D.

Jan 31

Excelenta!

Jan 13

Faina seria!

Jan 13

Faina!

Jan 13

Pai atunci ia-ti trepiedul cu tine!:-D

Jan 10

Multam, Emi!
Ieri am plecat de la munca, si in loc sa ma duc acasa, am iesit din BV spre Fundata sperand sa vad un apus frumos. Am avut un pic de noroc.:-D

Jan 9

Tare frumoasa!

Dec 19

Asa da!

Dec 19

Ups! Daca stiam ca esti matale, nu mai ziceam asa!:-)

Dec 19

Tare faina!

Dec 19