Eeeee........alta poveste..........mult mai frumoasa atmosfera.

Cu placere. Chiar imi place imaginea.

Calea regala duce pana la 1525 sau pana la 1534 sau pana la cat?

Pentru ca Piatra Sura este deja bine documentata, tin sa dau un raspuns indirect dvs. dle Birliba: in 1952 avea 1535 m.alt. In 1959 avea 1534.6.
Mai apoi a avut 1525.
Ca si in alte parti trebuie sa aveti in vedere doua chestiuni in materie:
1. altitudinile au "scazut" in Carpati - prin remasurare - cam cu 5 - 10 m. Exemplele abunda, mai ales in Fagaras. De exemplu, in 1910 Negoiul avea 2545 si asa apare pina prin anii 1950.
Cu titlu de exceptie, exista si un virf care a "crescut" la remasurare.

2. s-a reconsiderat masuratoarea ca fiind facuta la baza "bolovanului de pe culmea somitala" - daca exista vreo baza sau nu. Exemplul cel mai la indemina este Vf. Omu din Bucegi, alt. 2505 fiind la baza stincii. De ce? Asta-i alta poveste.

In cazul mai special al Pietrei Sure (si nu numai, si asta chiar in zona) problema a fost de "recunoastere" formala a "notiunii de virf" pentru stincile Pietrei. Care dintre stinci poate fi considerat virf? Si atunci a aparut lista cu denumirile (majoritar pastorale) ale stincilor. Si cu altitudinea lor, masurata cum s-a putut.

Ca atare Piatra Sura are, cf. masuratorii de tip "la baza stincii", 1525 m alt. desi "mutatiile" din zona aceasta foarte framintata par sa infirme periodic vechile masuratori.
In plus chiar "stincile" de acolo nu au baza foarte bine definita (ca si "adincime in sol" (sic!), aceasta si datorita unor interesante goluri.

In sectiune, pentru ca (,) cineva s-a obosit sa o studieze si in sectiune, arata "ca un cap de cometa". O simpla "gluma serioasa" - dar care mai este aplicata si in cazul Uluru. Dar "sa pastram proportiile!".

Mult mai interesanta este Piatra Sura ca si studiu de caz in teoria (geografica a) proeminentelor.
Repet insa, Piatra Sura nu este singulara, nici macar in zona. Si are si alte proprietati interesante. In real nu in imaginar.

Va multumesc pentru raspuns. As prefera Claudiu sa-mi spuneti, pentru ca ma simt batran cu dl si asta e si numele meu de botez, Claudiu.

Probabil ca in anii 50 si sistemul si metoda de masurare nu erau dintre cele mai bune sau dintre cele mai corecte,

Ce intelegeti prin "mutatii"? Ce intelegeti prin "goluri"?
Sa inteleg ca se misca stancile din Piatra Sura? Au legatura cu posibile avene? Sunt multe intrebari.

Ca si in cazul Vitosului, (am citit ce ati scris acolo) cum se rasfrang aceste proprietati sau anomalii in cazul vietuitoarelor (plante, sol, animale, oameni)?

Daca exista documentatie si pentru ca s-a obosit cineva sa o studieze presupun ca voi avea acces la asa ceva daca s-a publicat pana acum. Sau poate chiar am avut acces si nu am citit cu atentie.

Si o intrebare personala:
ce ati simtit cand i-ati calcat pragul sau cand ajungeti in acea zona? (si nu ma refer neaparat la paranormal, doar curiozitate).

Multumesc pentru comentariul dvs.

A. Masuratorile din anii 50 erau aproape perfecte - pentru/cu instrumentatia de atunci - masuratori care aveau proceduri greoaie, rigide dar eficace. Apoi, masuratorile se faceau intr-o alta logica si cu o alta atitudine.
In cazul special al masuratorilor din anii 50, ele au fost facute cu participare/instrumentatie de tip sovietic si au avut la baza 2 mari "reguli":

1. "orice topograf care greseste cu mai mult de 10 cm este pasibil penal". Si nu era amenintare in vint.
Daca veti avea curiozitatea, incercati sa priviti o harta a unor zone din Pamir din acei ani. Erau facute "la zecime", inclusiv in zone cu ghetar(i). Sorin Ciulli a lasat mai multe marturii (si) pe tema asta.
Multe masuratori au fost apoi confirmate de satelitii (lor!) si, mai mult, au avut loc calibrari ale echipamentelor telemetrice ale satelitilor pe baza unor astfel de masuratori.

2. Masuratorile lor erau coroborate cu cercetarea zonei care avea la baza ideea "(zona si ce contine ea) intr-o zi pot fi bunuri ale Tarii Sovietelor. Cautati si gasiti cu grija!". Sa va mai spun ca asa au gasit zacamintul concentrat de uraniu din zona Stei?

B. Exista goluri in Piatra Sura si alte citeva zone. Ele nu sunt de natura carstica. Am mai vorbit despre ele.
"Mutarile" se refera la miscarile locale ale terenului, nu neaparat tectonice, de "rearanjare".
Chiar compararea fotografica este uneori suficienta. Nu ma refer la "amenajarile antropice" si nici la alunecari de teren si altele asemenea.

C. personal am crezut intial ca Piatra Sura este locul de la capatul covorului sub are se ascund "resturile" care nu trebuie vazute. Am citit marturii vechi, am vazut poze din "vremuri imemoriale".
Era (era!!) cumva insa altceva, un fel de "vulcan energetic" (in sens fizic). Asta se simte.

Altfel Piatra Sura m-a fascinat. Asa cum m-au fascinat intotdeauna "muntii copii/"bebelushi"". Parca era un copil neastimparat.
Mai exista astfel de munti - copii, unii care au trecut la stadiu de copii de munti - adica au "cristalizat" o personalitate proprie. In Tarcau, imediat la sud.

Cele de mai sus trebuie luate "la propriu" si nu doresc sa fie tratate drept text literar.

D. In privinta documentatiei, subiectul Piatra Sura este destul de bine "ascuns". Ea, documentatia, exista dar este accesibila mai greu. Cu atit mai greu cu cit cei mai multi se multumesc doar sa "nu striveasca (,) corola de minuni a lumii".
Ceea ce este, credeti-ma!, mai mult decit bine. Acestia formeaza o "coaja de banal impotriva interesului nelalocul sau".

Nu se pune problema unor "initiati" in Piatra Sura si "neinitiati" - asta ar mai lipsi!
Doar ca este un subiect care necesita mult mai multa intelegere (in toate sensurile) decit atribuirea de aspecte derizorii pentru hranit orgolii. Este cumva similar cu a folosi ruine glorioase la ridicat casa proprie.
Sa nu uitam ca Piatra Sura a "izbucnit" in atentie relativ de curind. Ghiciti dvs. de ce.

E. problema influentei asupra animalelor nici macar nu mai este subiect. Pur si simplu intrebati oierii, in cazul Pietrei Sure.
Problema influentei asupra vegetalului este mai interesanta. Am citit un "procest verbal" al unui padurar care nu intelegea de ce sefii sai il trimiteau in balarii atunci cind spunea ca (,) copacii de acolo ar trebui exploatati mai des decit in alte parti. Aceasta este influenta: ciclurile de crestere la copaci sunt "anormale": mai rapide dar si mai lente. Cu distributie diferita per tipuri/feluri de plante. Inclusiv redistribuirea periodica/aleatoare a arealurilor unor specii si in perioade diferite pe zone diferite.
(Iar cind am citit de "urzicile" acelea, era deja o mica "dovada peremptorie". Noroc ca omu' cauta si se referea la "cai verzi pe pereti").
Exista si alte zone, iar una am mentionat-o in Meses, in care "stricaciunile oamenilor ingropate dedesubt si puse la uitare" influenteaza "viata de deasupra". Este cazul "gropilor comune" (ca sa fiu mai aproape de intelesul comun) sau in cazul unor calamitati de mult uitate etc. Ramine uitarea care se doreste a fi impusa generatiilor urmatoare.

Eu ma opresc aici. Luati, va rog!, alte date, informatii sau negari de fapte de la cei apropiati dvs. Va urez sa stie sa va raspunda indestulator.
Multumesc pentru interesul dvs.

Orice scris, fotografiat, adaugat, argumentat merita studiat, citit, privit mai ales de catre cei care ajung cu greu acolo.

In toti exista ideea de a fi Ciresari precum si in toti exista ideea de a asterne cu privirea interioara obiectiva sau subiectiva ceea ce vedem pe panza si apoi dupa buna masura sa le impartasim sau nu.

Multumesc pentru lucuruile interesante spuse aici.

Ce inseamna Ciresari?

Cred ca inseamna sa cauti si sa gasesti si apoi sa impartasesti. Cu buna si dreapta masura.
Sau cum se spune pe la noi: îi di ghini!

Eu unul nu am considerat ca (va) impartasesc ceva - doar am scris. Dar daca e vorba de ceva la schimb, impartasiti-mi va rog raspunsurile la urmatoarele intrebari. "Di ghini" - va asigur!

1. Ati impartasit ceva - cumva pe aici? Dupa cite imi dau seama sunteti la stadiul de "receptor".

2. Ce inseamna "cu buna si dreapta masura"? Aveti in vedere ceva anume? Aveti si un exemplu concret?
Puteti sa judecati ce este "buna si dreapta masura"? Si pentru altii?

3. Ce faceti cind aflati ca ati "impartasit" (de buna credinta), iar cele spuse au fost preluate de cel "impartasit" ca fiind ale lui?

4. Care noi?
In mod special mi-au placut persoanele de pe Alpinet care folosesc pluralul pentru propria persoana (pluralul majestatii?) sau sunt vorbitori in numele altora.
De aceea si folosesc pluralul in cazul dvs. cu toata oferta, pentru ca nu stiu ce/citi se afla in spatele lui "noi".

5. Expresia "cum se spune pe la noi" introduce o discriminare - in sensul ca dvs. considerati ca interlocutorul nu are cum sti cum e pe la "noi". Sau se subliniaza diferente culturale care pot.... conduce in afara bunei si dreptei masuri.
De aceea v-am facut trimitere pentru continuare la persoanele apropiate. Pentru cele de spus/spuse: date, informatii, vesti etc. Nu am cum sa stiu cum e pe la dvs.

Ce am scris ma refeream strict la mine si este parerea mea.
Mergeti prea departe cu vorbele cel putin pentru mine.

5 intrebari, in regula, acum va raspund:

1) Habar nu am.

2) Un pic si din ce ati scris si dumneavoastra cu privire la promovare dar si cum te uiti din cires vezi lumea mai in ansamblu (a nu se citi mai de sus) si pe tanti Marioara cum vine ca-i mananci ciresele.

Buna si drepta masura se refera la toate actiunile, am cautat, am gasit si am impartasit cu buna si dreapta masura. Ce poate fi mai clar de atat? Exemplu concret? Mi-o placut foarte mult discutia despre Piatra Vithos, sincer.

3) Nu fac nimic. Am patit-o de multe ori.

4) si 5)

Noi, "pe la noi" este o expresie draga mie, poate stiti si dumneavoastra. Eu vorbesc in numele meu. Mai clar de atat nu pot fi. "Pi la noi" aproape oricine care ar fi in Moldova s-ar identifica in aceasta parte, ca-i din Iesi, din Pascani, Dorhoi, Suceava. "Ii di ghini" intareste acest lucru. Discriminare ca nu se identifica? Chiar nu m-am gandit la asa ceva.

Sa stabilesc un lucru (pentru mine): nu stiu cum vor altii dar pe unde ma duc imi place sa cunosc si sa caut cat mai mult. De asta intreb. Pentru mine. Nu scriu carti, tot ce am scris sunt cateva jurnale pe site-ul vecin si intr-o revista montana, fara prea mari pretentii.. Nu castig bani din asta, o fac pentru mine si incerc sa fiu activ in comunitatile montane din care fac parte pentru ca trebuie sa daruiesc dupa aceste cautari. Ca am daruit sau nu aici sau acolo, probabil ca nu. Nu am daruit nici 1% din cat am primit.

Ca e bine sa intreb sau nu o informatie sa port un dialog? Raspunsul e subiectiv. Mie mi se pare prea multa polologhie despre persoana mea.

Am pus doar niste intrebari, am rugat sa mi se raspunda, am intretinut o conversatie si nu cred ca sunt dator nici mie si nimanui sa dau vreo explicatie in afara de cele scrise. Si am multumit pentru tot ce a fost spus.

Fara prea mari pretentiile sunt randurile mele, am fost onorat sa scriu in revista montana "HaiPeMUNTE", ca sa fie si mai clar!

Vă mulţumesc pentru intervenţiile de/din Top.

Măsurătorile nu-mi aparţin (nu am avut GPS), altitudinile sunt scrise aşa cum le am pe hartă. Doar ghilimelele din descriere sunt de-ale mele.

Eu nu sunt un Cireşar. Ei au fost mai mulţi, eu doar una şi atât de simplu: Daniela - sadea!
Dar asta nu înseamnă că aş fi şi cea "aleasă"! Nuuu… Sunt persoane mult mai competente decât mine şi cu aptitudini speciale care pot continua şi duce mai departe ceea ce eu am început. (Sau ce au început ele şi "eu le-am furat ideea")
Nu vreau să fiu un inamic, un pericol şi o ameninţare - nici pentru ele, nici pentru Munte. În faţa acestora eu îmi astâmpăr flacăra râvnii şi mă retrag în
http://www.youtube.com/watch?v=S2TaQqqfpEk
colind…

Multumesc pentru conversatie.

Preluarea de catre altii /"furat ideea" - NU se refera la persoanele de aici. Nici una dintre ele. In mod sigur.
Persoana la care fac aluzia (de gen/sex/orientare masculin!) este insa subinteleasa aici. Si nu fac niciun secret din asta.

Nu stiu de revista "Hai pe munte". Cum pot da de ea?

Piatra Vitos (in romana) sau Vit(-) havas este un simplu exemplu de ce am fi putut afla impreuna unii de la altii. Daca se poate continua? Nu stiu. Chestiunea se reduce la un simplu respect reciproc. De la bun inceput.

Revista "Haipemunte!" se gaseste aici impreuna cu celalalte numere aparute pana acum.
http://www.haipemunte.org/revista/

Hai pi munti?

O desfătare, Hume, felicitări!

P. S. O întrebare. Pet-uri nu fură deloc p-acolo?

31 Oct

Se vede și Piatra Sură... Mă bucur că ai revenit!

30 Sep

Mi-aţi făcut un dor nebun de Ciucaş, cu pozele voastre... Şi tu şi tătăitza Teo...:-) Până ajung pe creste, nu-mi rămâne decât să mă mai urc pe nush ce bloc din Braşov să-l văz şi să-l salut...

26 Aug

Oliver, Buddha & Bonsai! Şi ce se potriveşte!

22 Aug

Mulțumesc. Mă bucur că place ochiului domniei tale.
Brâna dintre Cetățuie și Călugări, inaccesibilă și lipsită de interes până mai ieri, are acum o potecă bine conturată și bătută adesea de cei care poposesc la Camera Pătrată.

21 Aug

Ating. Sunt singură în această atingere.

21 Aug

Și într-o altă ordine de idei, pentru domnii admini: pe când ne vom desfăta privirea în Galeria Fotogeografica 2013?

28 Iun

Vă mulțumesc pentru comentarii!
De precizat că acea poiană nu este vizibilă de jos, nici de pe cărăruile spre creastă, ci probabil numai cățărat fiind pe stâncile cele mai înalte și cele mai periculoase - deopotrivă. Personal, nu am văzut-o. Voi încerca o "suprapunere" a unor aerofotografii cu hărțile de la începutul secolului XX.
Pe de altă parte, am solicitat d-lui Zaharia astfel de fotografii în speranța că voi vedea în ele, de sus, și înșiruirea de cascade ce delimitează la Nord și Sud Masivul Piatra Sură - cascade pe care le-am traversat în totalitate anul trecut, despre care sper că într-o bună zi voi scrie un articol, dar despre existența cărora nu au auzit nici nea Puiu nici cei ce promovează turismul montan în Neamț.

28 Iun

Foarte frumos, Viorel!

29 Mai

Din păcate, toate fotografiile primite au fost procesate înainte, astfel că unele au contrastul prea accentuat. Eu am intervenit asupra lor în anumite limite.

20 Mai

Da, Emi. Sunt realizate de dl. Puiu Zaharia dintr-un motodeltaplan şi postate cu acordul domniei sale. Ideea mea era să pun denumirile tuturor stâncilor văzute din această perspectivă. De altfel, dintre câte aerofotografii cu Ceahlăul am văzut, fie din parapantă sau deltaplan, numai în galeria d-lui Zaharia am regăsit Piatra Sură, ceea ce mă interesa şi cel mai mult.

20 Mai

Hristos a înviat, mulțumesc pentru comentarii!
Încerc să am răbdare câteva zeci de ani, dar parcă nici degeaba nu pot să stau până atunci...
Ai dreptate. Și fără să-mi fi dat seama, realizez acum că mi-am schimbat involundar, dar la propriu, perspectiva: în multe ture în doream să ajung cât mai sus și tot mai sus, să aflu altitudinea (cât de cât) exactă, dacă e într-adevăr 1525 m cu trecută pe toate hărțile turistice sau dacă 1534 m după cum figura pe o altă categorie de hărți, pentru că-mi spuneam că 9 metri pot face diferența. Și uite că de ceva vreme mă tot atrag adâncurile ei...
Voi posta pentru tine câteva aerofotografii realizate de dl. Puiu Zaharia, ptr. care am primit acordul de a le publica pe Alpinet.

Referitor la această postare, fotografia de sus este realizată pe 1 mai 2012, iar cea de jos, în sept. 2011.

19 Mai

Minunat moment!

17 Mai

Eu mă gândeam la vestale în loc de scufițe...:-)
VESTÁLĂ, vestale, s. f. Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; femeie virtuoasă.
Vestalele în număr de șase întrețineau focul sacru care se înnoia la 1 Martie în fiecare an. Dacă focul se stingea, pontificele biciuiau vestala vinovată...

29 Mar

Teribil Vestale!:) Ori e cocoțat mai sus ori e cocoțat mai jos...
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_109104.html

Felicitări pentru tură!

28 Mar

Ai dreptate. Iar brâna aia e grozavă!

28 Mar

Mulțumesc pentru interesul manifestat față de fotografii și continuarea conversațiilor.
E clar că excursioniștii au plecat/urcat din Durău spre Toaca via Cabana Fântânele. Au traversat platoul, au coborât spre Fântâna Mitropolitului, apoi (Bănui eu!) spre (fostul/primul) Jgheabul lui Vodă (”În fața noastră se deschide în coasta muntelui o adâncă spintecătură, care se aseamănă foarte mult cu Valea Cerbului din Bucegi. De-aici încolo nu mai e cărare”) Și pentru că ”ne lăsăm pe vale în codrul brăcuit de sub Piciorul șchiopului. Printre copaci trântiți, printre hârtoape și bolovani, scoborâm mereu, ca-n adâncul unei prăpăstii.” înclin să cred totuși că au trecut din Vodă-n Drumul Prințului, potecă străbătută la acea vreme (anul 1900) deși traseul Dochia-Piciorul Șchiop-Duruitoarea-Viezuri-Durău despre care se știe că a fost descris de Vlahuță, e omologat abia în 1936 și marcat cruce roșie pe fond alb, socotit fiind traseu istoric.

Desigur, Gardul Stânelor NU e sub nicio formă Gardul Stănilelor. Conform descrierii, pare mai degrabă Gardul Panaghiei, așa cum spune și Titus.

28 Mar

Mulțumiri! Ar mai fi fost multe de adăugat, dar se încărca fotografia: în partea de sus - Piatra cu Cerdac, Piatra Ciobanului, spre dreapta - Polițele cu Crini, jos - Bâtca Neagră.
Denumirile suferă modificări și ele. Pe Google Maps, Stănilele Mari pe care le știam noi de-i viață sunt ”Tronurile Zeilor”...

28 Mar

Bun unghiul... Știi că era menționat prin toponime și Turnul Stancăi. Acum se vede de ce.

28 Mar

Faină pespectiva!
Vestale?

28 Mar