un fel de "pescuit la copca"?

Iniţial am venit pentru Durlui, un fel de cascade, repezişuri
Pe apa Humorului
De pescuit?... da, puteam fi pescuiţi din apă
În schimb am prins un apus frumos peste Obcina Mare.

Oare?!: http://dexonline.ro/definitie/durlui

Aici n-am găsit nici sobă nici cuptor
Doar un prag de gresie de vreun metru
Peste care trece Humorul
Iar locul se numeşte La Durlui
La fel cum nici Poliţele cu Crini
Nu au nici poliţe şi nici crini
Poate ai de plătit vreo poliţă
Ei, la asta nu m-am gândit

Cui?! Tie?! Politza!? Hai sa fim seriosi!... Ca de obicei, esti doar poiatic!
N-as plati nimic. Am constatat de mult ca nu se merita sa dau o para (nu e vorba de fruct!) pe vorbele-ti de orgoliu stors!

La serios: atit "politza" cit si "crini" au intelesul - aratat de dvs. mai sus - atestat ca atare. Referinta generala este DEX (complet) care contine cam toate sensurile.
Ati ales prost exemplul. Ca de obicei, la nivel de derizoriu. Mai straduiti-va!

PS. V-am aratat doar ca basmitzi des. Iar naravul din fire... (desigur, nu ma refer la atze....!).
Fire de om care poate crede ca a urcat pe jos ceea ce a urcat, de fapt, cu telescaunul/masina/.... tractorul/atv-ul... Si mai incearca si cu altii...
S-a ris bine - (a cita oara?!) - de pozele din Austria. Deja facem pariuri: pe ce sosea confortabila va aflati cind ati tras zoom-urile alea de alpinist la baza traseului?!

Frumoase poze la-nceput de an!!

La multi ani!

Dacă vrem şi trebe' musai să legăm locul din descriere, "un fel de cascade, repezişuri pe apa Humorului" de localitatea învecinată o putem face uşor. Mai rău cu potriveala numelor.

Daniela ar fi zis că locul se numeşte "Durloi" (şi nu durlui), după cum şi Gura Humorului se numea mai demult Gura Homorului.
Originea celui de al doilea topic ştim că este legată de trecerea tătarilor pe-aici în timpul invaziei din anul 1241. Atunci ei au găsit apele pârâului Humor umflate de ploi şi l-au numit Homor, adică "repedele". Păstrarea acestei denumiri până în zile noastre se datorează existenţei unei comunităţi umane ce a avut continuitate de vieţuire. Aşezarea era situată la gura de vãrsare a pârâului Humor în râul Moldova. De aici şi numele Gura Humorului - care nu are nicio legătură cu partea senzuală şi de atracţie, feminină, a Humorului.

Despre particularităţile arhaice specifice zonei legate de trecerea/transformarea unor sunete, respectiv vocale în alte sunete şi/sau vocale, exemple de cuvinte, precum şi aria geografică în care acestea erau folosite găsim scris şi în Atlasul Regional Lingvistic Român, volumele 1-5, Ediţia Academică.
O altă sursă, mai la îndemână, este cea local-interogativă: "Cum se numeşte locul asta?"/"Aaa…, aşa?!... Păi şi de unde vine denumirea?"/"Aaa, ce interesant…"

În ceea ce priveşte etimologia cuvântului "durloi" aceasta este însă necunoscută. Dar ne putem folosi de particularităţi silvice ale zonei, ţinând astfel cont că "obcina" desemna de fapt "proprietatea obştească asupra pădurilor şi păşunilor de pe culmile acestor munţi" (din Bucovina):
- pe malul drept al Moldovei este rezervaţia oligocenă "Piatra Pinului", iar pe malul stâng Parcul Dendrologic;
- pe versantul Piciorul Înalt este zona protejată "Dealul Cetăţii", formată din zona fortificată şi din ceea ce a fost odată
"Parcul cu mesteceni".
Pe de altă parte, dacă aceeaşi zonă a rămas la fel de frumoasă precum ne-o cânta Phoenix în "Muguri de fluier"", atunci bănuim că pe-acolo pe undeva n-ar fi fost numai pini şi mesteceni, la fel cum nici poliţe n-au fi răsărit şi nici crini nu au fi încolţit.
Ci poate-au fi crescut şi alţi arbuşti precum sălcii ori aluni, din coaja cărora se făceau taman aceste ţipători ori fluiere primitive.

Era capra vecinului… în fine
S-a convins că nu-i vrem răul
Când i-am arătat Ceahlăul
Şi-apoi ne-a behăit de bine.:-P

4 Ian

Cu braţele spre cer nestinse
Un copac m-a învăţat ce-i zborul
Abia când tâmplele sunt ninse
Şi prinşi în rădăcini întinse
Îi ducem dorul.
La mulţi ani!

27 Dec

Să zbori cu tot cu rădăcini
Nu-i prea bună treaba
Urmează căderea printre spini.
Iubirea e de doi bani?
Să nu suspini,
Mai bine-o dai degeaba.:-P

25 Dec

De rupi din rădăcini foarte puţin
Chiar făr’ aripi te poţi desprinde.
Când seara liniştea se-aprinde
Steluţele viseaz-un an mai bun
Cu noi ar vrea acum s-aştepte
Pe moş Crăciun.
Sărbători fericite!

24 Dec

Călcând şui pe analecte
Confuziile-s predilecte
Dacă mâţa ta e moartă
De ce-ai zvârlit-o la mine
Peste poartă?:-P

20 Dec

Nu-i subtilă nici muncită
Dar puţin e cam smucită
Cred că sunt şi eu sărit
Fiindcă dar eu mi-am dorit.:-P

20 Dec

Cred că este o gresie de Lucăceşti.
O gresie silicioasă slab cimentată
Asemănătoare cu cea de Kliwa.
Chilia lui Daniil Sihastru de la Putna
Ar fi săpată tot în gresie de Lucăceşti.

10 Dec

Explozia a avut loc pe data de 20 aprilie 2006
Una din ipoteze era dezintegrarea unui meteorit
Dar pe 29 august 2008 a mai avut loc un fenomen asemănător
Din nou fără nici o explicaţie.

10 Dec

Să fie tărâmul uitat de timp
Văzut prin chei indiferente?
Mai rămâne să apară rex
Dintre ferigile absente.:-P

10 Dec

În ultimul plan este muntele Taşbuga, peste apa Asăului.
Face parte din culmea Runcu Stânelor din munţii Tarcău.

9 Dec

Nenea Titus recunosc sunt vinovat
Da' o vină are şi busuioaca săraca
Promit să fiu cuminte doar dacă ţin minte
La mulţi ani vrăjiţi cu prieteni fericiţi!:-P

1 Dec

Mulţumesc pentru urări
Niciodată nu-i prea târziu
Cu siguranţă vom reveni
Să vedem din nou minunea
De culoare şi parfum
Numită simplu bujori.

26 Nov

Mă-mping dorinţele ciclopi
Să mă-nalţ din tine-gropi
Ce creste n-au şi nici trecut.
Ţipăt, zbor suspendat o clipă
De-un fulger pe stânga aripă.
Sprijinite, arse oasele de crin
Odihnesc în strâmbe braţele
De pin.

26 Nov

Mulţumesc pentru urări,
Să bateţi drum fără cărări
În alai de frunze călătoare
La ultimul bal cu vrăjitoare.:-D

25 Nov

Eşti pe-aproape…
Adică înainte de cupă
Dar a treia zi după.:-P

20 Nov

Dacă ceva îţi spune-Athena
Deja ai aflat cine-i sirena
Da-n-schimb odată ne-amăgeşte
Din ce profil... e altă poveste.:-P

18 Nov

Dar dacă a fost vreodată zar?
Nu ştiu, probabil n-am habar
Să se fi tocit ca mintea mea?
Lămureşte-mă cu-nţelepciunea ta.:-P

18 Nov

Dacă vrei pensia să-ţi iei
Cu mărar şi cu ardei
Ia sare din munte cu sacul
Coafura-i iute-acuma, cool…
Şi-ai de aşteptat… cât veacul
Dar de-i gluma nesărată
Ştiu acuma unde-i leacul.:-P
La mulţi ani Ana!

18 Nov

O mică şa uneşte poliţa Cremeniş
Cu turnul Căldăruşei
Am văzut asta acum vreo trei ani
Însă eram singur şi n-am riscat.
Am visat la trecerea asta în fiecare toamnă
Dar am avut răbdare.
Într-o zi de octombrie am trecut
Dar nu singur.
Pot spune că prieteniile adevărate
În astfel de locuri se leagă
La fel cum e poliţa cu turnul.
Mulţumesc Crina pentru popasul
Şi cuvintele frumoase.
Şi poate vei veni vreodată
Cu puiul tău să vedeţi Ceahlăul toamna.

16 Nov

Dacă acolo departe sunt Pietrele Mariei
Înseamnă că v-aţi urcat pe zidurile Cetăţii.
Aţi ajuns târziu şi era poarta închisă?:-P

12 Nov