Pândă

Înscrisă de: Paul Airinei
Pândă
Data publicării: : 5 Ian 2011, vizualizări:: 1395
Localizare geografica: România, Obcina MARE
Echipament folosit: Canon S3
Descriere: La Durlui
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Crina Sarbu Crina Sarbu, Joi, 6 Ian 2011, 9:03

un fel de "pescuit la copca"?:-)

Fără foto Paul Airinei, Joi, 6 Ian 2011, 14:02

Iniţial am venit pentru Durlui, un fel de cascade, repezişuri
Pe apa Humorului
De pescuit?... da, puteam fi pescuiţi din apă:-D
În schimb am prins un apus frumos peste Obcina Mare.

Fără foto Dan Loghin, Joi, 6 Ian 2011, 14:14


Fără foto Paul Airinei, Joi, 6 Ian 2011, 14:54

Aici n-am găsit nici sobă nici cuptor
Doar un prag de gresie de vreun metru
Peste care trece Humorul
Iar locul se numeşte La Durlui
La fel cum nici Poliţele cu Crini
Nu au nici poliţe şi nici crini
Poate ai de plătit vreo poliţă
Ei, la asta nu m-am gândit:-D

Fără foto Dan Loghin, Joi, 6 Ian 2011, 17:23

Cui?! Tie?! Politza!? Hai sa fim seriosi!... Ca de obicei, esti doar poiatic!
N-as plati nimic. Am constatat de mult ca nu se merita sa dau o para (nu e vorba de fruct!) pe vorbele-ti de orgoliu stors!

La serios: atit "politza" cit si "crini" au intelesul - aratat de dvs. mai sus - atestat ca atare. Referinta generala este DEX (complet) care contine cam toate sensurile.
Ati ales prost exemplul. Ca de obicei, la nivel de derizoriu. Mai straduiti-va!

PS. V-am aratat doar ca basmitzi des. Iar naravul din fire... (desigur, nu ma refer la atze....!).
Fire de om care poate crede ca a urcat pe jos ceea ce a urcat, de fapt, cu telescaunul/masina/.... tractorul/atv-ul... Si mai incearca si cu altii...
S-a ris bine - (a cita oara?!) - de pozele din Austria. Deja facem pariuri: pe ce sosea confortabila va aflati cind ati tras zoom-urile alea de alpinist la baza traseului?!:-P

Fără foto Rodica Mihalache, Joi, 6 Ian 2011, 19:34

Frumoase poze la-nceput de an!!:-)

Fără foto Rodica Mihalache, Joi, 6 Ian 2011, 19:34

La multi ani!

Daniela Ursu Daniela Ursu, Vineri, 7 Ian 2011, 13:55

Dacă vrem şi trebe' musai să legăm locul din descriere, "un fel de cascade, repezişuri pe apa Humorului" de localitatea învecinată o putem face uşor. Mai rău cu potriveala numelor.

Daniela ar fi zis că locul se numeşte "Durloi" (şi nu durlui), după cum şi Gura Humorului se numea mai demult Gura Homorului.
Originea celui de al doilea topic ştim că este legată de trecerea tătarilor pe-aici în timpul invaziei din anul 1241. Atunci ei au găsit apele pârâului Humor umflate de ploi şi l-au numit Homor, adică "repedele". Păstrarea acestei denumiri până în zile noastre se datorează existenţei unei comunităţi umane ce a avut continuitate de vieţuire. Aşezarea era situată la gura de vãrsare a pârâului Humor în râul Moldova. De aici şi numele Gura Humorului - care nu are nicio legătură cu partea senzuală şi de atracţie, feminină, a Humorului.

Despre particularităţile arhaice specifice zonei legate de trecerea/transformarea unor sunete, respectiv vocale în alte sunete şi/sau vocale, exemple de cuvinte, precum şi aria geografică în care acestea erau folosite găsim scris şi în Atlasul Regional Lingvistic Român, volumele 1-5, Ediţia Academică.
O altă sursă, mai la îndemână, este cea local-interogativă: "Cum se numeşte locul asta?"/"Aaa…, aşa?!... Păi şi de unde vine denumirea?"/"Aaa, ce interesant…"

În ceea ce priveşte etimologia cuvântului "durloi" aceasta este însă necunoscută. Dar ne putem folosi de particularităţi silvice ale zonei, ţinând astfel cont că "obcina" desemna de fapt "proprietatea obştească asupra pădurilor şi păşunilor de pe culmile acestor munţi" (din Bucovina):
- pe malul drept al Moldovei este rezervaţia oligocenă "Piatra Pinului", iar pe malul stâng Parcul Dendrologic;
- pe versantul Piciorul Înalt este zona protejată "Dealul Cetăţii", formată din zona fortificată şi din ceea ce a fost odată
"Parcul cu mesteceni".
Pe de altă parte, dacă aceeaşi zonă a rămas la fel de frumoasă precum ne-o cânta Phoenix în "Muguri de fluier"", atunci bănuim că pe-acolo pe undeva n-ar fi fost numai pini şi mesteceni, la fel cum nici poliţe n-au fi răsărit şi nici crini nu au fi încolţit.
Ci poate-au fi crescut şi alţi arbuşti precum sălcii ori aluni, din coaja cărora se făceau taman aceste ţipători ori fluiere primitive.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Paul Airinei
[1-20] [21-40]<  41-60 din 358
  > [61-80] [81-100] [101-120] >>
FotografieComentariuData
Poiana Sahastrului
Paul Airinei
„Cocoşul e un egoist; viaţa de familie nu-i place. După bătaie şi împerechere se întoarce în domeniul său şi lasă în seama găinii grija creşterii puilor.”
I. Simionescu, Fauna României
8 Sep
La datorie
Doru Zamfir
Din povestirile unui vânător:
„Dl. R. ridică arma şi trage în mijlocul strofei cucoşului, o dată, de două ori. Cucoşul
cântă înainte. Termină o strofă, începe alta, o termină şi pe aceasta... în vreme ce dl. R. se scotocea grăbit prin buzunare după cartuşe; să-şi încarce arma din nou. Pe când se grăbea să găsească cartuşele, spre mirarea noastră mare, deodată cocoşul tace şi se rostogoleşte la pământ prin cetini la vale. Împuşcătura mortală nu a fost in stare să-l trezească din lumea lui de visuri; şi-a irosit ultimele puteri ca să-şi continue cântecul; a murit fără să simtă groaza morţii”
Un caz şi mai curios:
„Cocoşul cade rănit fără să moară. După ce paznicul îl prinde cu greu, îl aduce acasă fără să-l omoare, cum cere datina vânătorească. În tot drumul până acasă, şi apoi acolo în mijlocul nostru, care priveam ca la o minune, cocoşul cânta strofa lui de dragoste, pare că era în crucea bradului şi nu în braţele paznicului.”
(I. Simionescu, Fauna României)
8 Sep
Poiana Sahastrului
Paul Airinei
Puţin mai înainte şi-a luat zborul greoi printre vârfurile de brazi
O pasăre mare neagră. Nu părea să fie şoim şi nici bufniţă.
Pana seamănă cu cele din coada cocoşului de munte.
8 Sep
Faţă-n faţă
Paul Airinei
Citez din acelaşi ghid al doctorului Iacomi la pagina 49:
“Dincolo de Jgheabul Sihastru, împung cerul
trei ţancuri înfrăţite pe un postament de stânci
ca de cetate – Altarul.”
Şi încă la pagina 65:
„... să arunci o privire spre srtânga în Jgheabul Mare al Sihastrului, cu cele trei turnuri aşezate pe o temelie încinsă de jnepeni Castelul iar în firul văii, creasta ascuţită a Stogului lui Albu.”
Pe schiţe apare denumirea de Altarul nu Piatra Altarului
Şi nu le-am denumit noi. Ce te face să crezi că tu deţii adevărul?
30 Aug
Pentru păsările cerului
Paul Airinei
Cezar să ştii că nu m-am gândit la asta
Şi tragedia s-a-ntâmplat, o zi nefastă.
Cineva a luat o bucată bună din Ceahlău
Şi uite unde am găsit-o, hăt aproape de Rarău:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_brazii_item_100769_gal_0_vot_0.html
Noroc că am recunoscut brazii înainte să-i taie
Se pare că înlocuitorul meu a plecat şi el.
Acuma ce să fac?:-P
26 Aug
Acul alb
Paul Airinei
Dacă Acul Alb e Turnul Stancăi
Atunci sunt greşite ambele schiţe
Ei, la asta nu te-ai gândit.
4 Iun
După furtună
Claudiu-Mircea Birliba
Între prea târziu şi prea devreme
Să fie clipa ce dureaz-o veşnicie?
Dar ce desparte lumina de-ntuneric
E teama sau curajul prins în cleme?
Furtuni mi-au răvăşit frumosul dat
Şi tot ce-i sus e-acuma scufundat
Ei, dar unde-i veşnicia de-altădat’?
1 Iun
fara titlu
Caterina Mreneş
Ai lăsat garda jos, când
Te-ai căţărat pe portativ
Cântând, ca o notă aparte
La superlativ.
1 Iun
Acul alb
Paul Airinei
Este şi Stogul Alb dar în stânga Turnului Crucii
Nu ştiu dacă se vede de aici.
27 Mai
Acul alb
Paul Airinei
27 Mai
poartă
Daniel HumelnicuAdministrator Alpinet
Într-o noapte am visat că nu mai pot să alerg
Ce coşmar...
27 Mai
Acul alb
Paul Airinei
Claudiu, Anezătoarea Oilor este stânca din stânga iar Acul alb este sus în dreapta
Se identifică uşor din schiţele dr. Iacomi.
Cât despre Turnul lui Butu nu este mai greu decât ce ai căţărat astă toamnă pe Poliţe.
27 Mai
Cetatea lui Butu
Paul Airinei
pagina 94 tot din dr. Iacomi
“Spre sud, platoul Ocolaşului Mic este străjuit de Turnul lui Butu şi Ana (denumiri vechi, modificate de localnici, care spun când Budu când Budei), la care se poate trece însă printre colţurile de stâncă din Trecătoarea Urşilor.“
27 Mai
Anezătoarea oilor
Paul Airinei
Daniela să fie Gardul Stănilelor chiar un gard?
După tine stânca n-are nume, nu-i aşa?
Citesc din Dr. Iacomi
Ceahlăul – ghid turistic- pagina 103
“Vei arunca o ultimă privire Turnului lui Butu, nu înainte de a te opri puţin să priveşti o piramidă de calcar, înconjurată de un brădet des, numită Aşezătoarea Oilor (loc de adăpost la umbră în amiaza zilei pentru turmele de oi) ”
sau pagina 92
“Peretele se termină spre Căciula lui Ciupercă cu Turnul Crucii – Turnul lui Butu şi Ana sub care luceşte stânca de calcar – Aşezătoarea Oilor “
Pe schiţe apare corect Anezătoarea Oilor.
27 Mai
Pe gardul Mariei
Paul Airinei
Cezar erau şi scânduri rupte
Da’ aveam conduri zburători
Nu ne-am încurcat în amănunte.
Eugeniu nu-i chiar păcăleală
Aduce aminte de creasta Făgăraşului
Iar dacă nu eşti atent poţi să-ţi rupi picioarele şi aici.
Rodica, dacă nu era prepeleacu’
Ne duceam de-a berbeleacu’:-P
22 Mai
Calea bujorilor
Paul Airinei
Eu în schimb nu ştiu de bujori galbeni
Să fie cumva printre cei de aici?
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_73623_position__display_comm.html
22 Mai
Botic umed
Paul Airinei
Caterina, ai dreptate poza-i de aproape
Iar descrierea-i pe scurt ce am trăit
Are legătură cu una din pozele de anul trecut
Dacă nu, atunci n-am murit
Acuma da, puiul ăsta ne-a omorît şi ne-a înviat
Iar mai sus printre bujori eram din nou copii.:-)
22 Mai
Cine mă strigă?
Paul Airinei
Rodica, pe aici înainte de răsărit
Era o hărmălaie de nu se înţelegea
Mierla cu privighetoarea, pupăza
Cu turturica, presuri, cintezoi ba chiar şi cuc
De-asta sus pe poliţe stăteam năuc.:-P
22 Mai
Cine mă strigă?
Paul Airinei
Mulţumesc Claudiu
Dacă vrei dorul să-l ostoieşti
Chemării trebuie să-i răspunzi
Nu-n amăgiri să o scufunzi.:-)
22 Mai
Fereastră spre Ceahlău II
Claudiu-Mircea Birliba
Undeva la capătul brânei din oglindă
Am întâlnit călăuza
Atunci am văzut ciobul care ne lipsea.
Era aici, ne aştepta.
22 Mai
Comentarii înscrise de Paul Airinei
[1-20] [21-40]<  41-60 din 358
  > [61-80] [81-100] [101-120] >>
©Proiectul Alpinet 1999 - 2021