Galeria Foto Alpinet |
Toaca doar in una, Lespezi numai in toate patru. |
Problema este ca, eu cel putin, nu stiu exact unde era amplasata cabana de atunci. Cea noua, a inglobat constructia anterioara (cca 1/3 din partea stanga a noii cabane) dar nu garantez ca accea la randul ei, s-a ridicat exact peste cealalta. Cred ca se pot face niste masuratori cu un GPS (in fata cabanei din unghiul pozei, pe culme spre Lespezi - pe directia vf. Toaca si pe vf.). Apoi e matematica simpla sa afli daca Toaca e vizibila. Asa cum pare din pozele astea, eu zic ca nu e Toaca. |
„GPS-ul” meu spune aşa: primul adăpost a fost ridicat în anul 1906 de Ghe. Panu. Petrecându-şi vacanţele la Durău, cutreierând muntele vreme de 20 de ani, el şi-a făcut „la Fântâna Rece o colibă mai tare, dar care n-a rezistat vânturilor şi zăpezilor şi s-a ruinat.” (Deci cam pe unde ar fi acum schitul sau puţin mai spre Dochia.) Între 1907 şi 1908 „la cea mai mare înălţime, 1795 metri, s-a lucrat la adăpostul amplasat la câţiva metri sub platoul superior, adăpostit de vânturile de nord-vest şi la o depărtare de 500 de metri de izvorul minunat Fântâna Rece”. Numit Adăpostul nr. 1 - Dochia, el a fost inaugurat pe 30 iunie 1908, în prezenţa a circa „300 de persoane, preoţi, învăţători, săteni din împrejurimi.” Un an mai târziu, „o furtună a dărâmat frumosul adăpost”. Cât timp au durat reparaţiile şi strângerea fondurilor, acelaşi Ghe. Panu îşi construieşte „în 1912, o cameră de lemn, în Poiana Faţă Stănile, pe locul numit Dâmbuşor.” Ei bine, aşa cum nici eu n-am identificat încă acest loc, nici coliba nu a rezistat, astfel că, în anul următor, 1913, „acoperişul şi uşa erau smulse, soba dărâmată şi înăuntru murdar.” Cabana Dochia, re-făcută, a fost inaugurată pe data de 6 august 1914, devastată între anii 1916 şi 1918, redată în funcţiune în 1927, când la o a treia inaugurare „au participat 600 de persoane, ţărani, intelectuali şi turişti din toată ţara, suportând vremea rea cu lapoviţă şi ninsoare din acea zi de 6 august”, 1927, după cum am spus. Aceleiaşi cabane, între 1931 şi 1934 „răufăcătorii i-au produs multe stricăciuni”. Şi încet-încet, aflăm că după anul 1937, Ghe. Baciu (cabanierul de care v-am mai vorbit şi în alte dăți) „a mai construit din lemn, spre vest o colibă lângă cabană pe priciul căreia erau adăpostiţi turiştii tot mai numeroşi.” Cât spre vest - asta nu ştim… Cât „spre est s-a extins clădirea după 1946” şi care clădire - cea veche sau cea ridicată de Baciu - nici asta nu ştim… Dar a rămas scris că, o dată cu ridicarea noii cabane, reclădită şi iarăşi extinsă spre est între anii 1984-1989, „cu ocazia săpăturilor pentru fundaţia de beton s-au descoperit resturi din temelia primei cabane din 1908, Adăpostul nr. 1 – Dochia şi deasupra unei ferestre din vechea cabană, sub o tencuială, era scris cu negru 'construită între 1910-1904, funcţionează de la 15 mai la 15 septembrie'.” Cei care astăzi preferă condiţii de cazare mai civilizate, nu vor fi legaţi sufleteşte de astfel de poveşti. Personal, mi-ar place să citesc un material amplu dedicat tuturor cabanelor din Carpaţi, chiar dacă ele mai sunt sau astăzi nu mai sunt. |
Paul Airinei, Miercuri, 30 Mar 2011, 8:19 Poate te lămureşti aici: http://www.panoramio.com/photo/46870610 |
Cristi Cuţurescu, Miercuri, 30 Mar 2011, 10:16 Daniela, te rog frumos, imi poti spune de unde ai informatiile? Din sursele mele reiese ca adapostul numarul 1 s-a prabusit la 20 de zile dela inaugurare si nu la un an, iar motivul... "Cine ar fi gandit, ne spune D-l Cadere, ca dupa 20 de zile dela inaugurare, la 18 Iulie 1908, totul trebuia sa se prabuseasca prin necalificabila fapta a unui ticalos de antrepenor, care pentru o meschina economie de 100 de lei, n-a voit sa faca fundatia zidului pe o lungime de 6 m si la adancime de 80 de cm. Luna Iulie a fost extrem de ploioasa, din care cauza zidul ce era pe pamant se tot lasa, cu atat mai mult ca celelalte ziduri erau pe fundament de piatra, incat nu se puteu lasa pe loc." Expertiza facuta la 30 August 1908 de catre dl. Gh. Lupu, inginer in serviciul tehnic al jud. Neamt, a aratat ca: "1. Prin facerea a doua sondaje langa peretii cabanei, se constata ca fundatie nu exista deloc; primul rand de piatra din zid este asezat pe fata pamantului natural, si pentru a masca lipsa fundatiei, s-a nivelat pamantul in fata cabanei cu pamant adus. 2. Mortarul foarte rau compus in cea mai mare parte din lut nisipos sapat de langa cabana amestecat cu putin var hidraulic, asa ca nu putea sa faca priza cu peretele de zid. Nisipul de buna calitate se poate face din piatra sparta de pe munte, dupa cum se constata ca o parte din cusa de mortar de ciment pusa deasupra boltei si a zidurilor este facuta cu astfel de nisip." Cateva informatii am pus pe blog: http://boreal2007.wordpress.com/2009/01/27/cabana-dochia/ |
Da, îmi amintesc sigur că Adăpostul nr. 1 s-a prăbuşit după nicio lună... În mare partea sursa de documentare este aceeași cu a ta, mai puţin tamam eroarea mea de un an pe care culmea, am preluat-o dintr-o ediţie a ghidului turistic, ediţie îndelung criticată de mine din pricina persoanelor de sex feminin care au scris după ureche şi realizat tehnoredactarea deşi nu urcaseră niciodată. Poate între timp, au trecut 10 ani, au făcut-o. Mulţumesc pentru corecţie, voi verifica amănunţit acasă. |
Adrian Rosca, Miercuri, 30 Mar 2011, 20:48 Ma bucur ca mai sunt oameni in viata ca sa isi aminteasca lucrul asta dupa mai bine de 100 de ani. |
Cristi Cuţurescu, Joi, 31 Mar 2011, 8:28 Ei, eram flacau pe-atunci |
Adrian Rosca, Joi, 31 Mar 2011, 10:32 Nemuriciule |
Rodica Mihalache, Joi, 31 Mar 2011, 13:41 @D. U.:tamam nu exista in l.romana. Poate, taman:tocmai, intocmai, chiar, exact, etc... Probabil, viteza de a scrie este devina. |
@ Cristi - corect: Adăpostul nr. 1, inaugurat pe 30 iunie 1908 s-a prăbuşit pe 18 iulie în acelaşi an. Despre prezenţa pe piaţă a unor ghiduri cu o încărcătură greşită de informaţii am mai scris şi în al doilea comentariu al meu de aici: http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_98988.html @ Adrian - nu numai Cristi era flăcău pe vremea aceea, ci şi subsemnata - o fetişcană de toată frumuseţea, cu ochii albaștri ca cerul şi cosiţe lungi şi aurii… @ D-na Rodica - aşa e, nu există… Dar vedeţi dvs., eu n-am dat niciodată vina pe viteză, nici în cazul meu, nici al dvs. http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_96284.html, ci pe poznaşele-astea de tastaturi, de 20 lei şi de unică folosinţă: se defectează când ţi-e poza mai dragă şi restu' bavardaj. Pe de altă parte, nu pot decât să vă mulţumesc: este prima oară când îmi comentaţi o fotografie! (Deşi m-a mirat, că dintre câte imagini superbe şi de top din Ceahlău am, v-aţi oprit la vechiturile astea… Consider că începutul a fost mai greu, vă aştept cu cea mai mare plăcere şi cu alte ocazii, şi că este timpul să facem cunoştinţă - ştiţi, eu nu sunt două litere şi două puncte puncte, ci mai mult. Sau mai puţin. Eu sunt Daniela. |
Galeria Foto Alpinet |
<< [41-60] [61-80] [81-100]< | 101-120 din 1657 | > [121-140] [141-160] [161-180] >> |
Fotografie | Comentariu | Data |
Cascada Martin. Silviu Matei | În grădina mea şi fără nume? Cascada Bolovăniş. | 21 Iul |
Florile Margaretei Paul Airinei | De fapt, F. Ghedeonului nu prea se vede, alea-s Poliţele cu Crini, iar "deasupra lor Cuşma Dorobanţului. E ciudat ce mare pare Piatra Curmăturii văzută de aici. | 7 Iul |
Florile Margaretei Paul Airinei | Poza asta avea mare pontenţial! Poate-mi vinzi şi mie pontul despre acest loc din Tarcău, de unde ai reuşit să prinzi în cadru şi Bâtca Neagră şi P. S. şi Gardul Stănilelor şi Turnul lui Budu şi Oc. Mare şi Toaca şi Panaghia şi Fundul Ghedeonului şi pe unde ai urcat şi ce "traseu" ai urmat şi poate mă lămureşti şi pe mine sau pe noi de ce ai focalizat pe Bulgakov şi nu pe fundal... Cu mulţumiri anticipate. | 7 Iul |
- Soare George | Păi se poate, domnul Soare? Numai o fotografie cu o aşa compoziţie?! Cu nori, cu umbre, cu creste, cu zăpezi şi cu verdeţuri, cu flori şi fără titlu.... Sunt un fan nemulţumit...!:-) | 3 Iul |
cele doua varfuri peste 2500 Cătălina Bocan | *acele vremuri au apus oricum - Scuze, nostalgia...! | 30 Iun |
cele doua varfuri peste 2500 Cătălina Bocan | Domnule Harabagiu, V-am inserat în comentariul meu un link. El face trimitere către numărul 93, septembrie 2008, al revistei Invitaţie în Carpaţi. Îl puteţi descarca/salva sau numai deschide. Nu este vorba de nicio reclamă la mijloc, acele vremuri au pus oricum, dar acolo printre paginile on-line ale revistei, veţi găsi un articol numit "Vârfurile Carpaţilor Româneşti de peste 2500 metri. O părere" semnat domnul Loghin şi colab. Citindu-l, veti găsi la pag. 22, 24, 25 explicaţiile personale referitoare la cele două vârfuri, respectiv denumiri, toponime, altitudini. Vă doresc lectură plăcută! | 30 Iun |
Când Ceahlăul te îmbie să revii la matca sorgintei Daniela Ursu | Mulţumesc! | 30 Iun |
Când Ceahlăul te îmbie să revii la matca sorgintei Daniela Ursu | Aşa e, Viorele, numai ţie...:-) | 30 Iun |
Suflet bun şi călător, opreşte-te o clipă Daniela Ursu | O paraexplicaţie, fără-ndoială că există... | 30 Iun |
Nud Paul Airinei | Pe vremuri m-aş fi legat de titlu, dar deh, de gustibus... Ai avut grijă de ea măcar? După cum, vezi, de balaurul dobrogean nu se mai vorbeşte nimic de când a dat cu ochii de mine... Nu te-ai gândit şi tu s-o iei acasă, ai fi fost mai avantajat, n-ai fi avut numai dezlegare la peşte, pozează şi nud, de azi s-a terminat şi postul...:-) | 29 Iun |
Nud Paul Airinei | Cu aşa ochi de vampir ai zice că are sânge de drăcoaică, nu de şerpoaică. Şi la ce privire reciproc-avantajoasă are...:-) | 29 Iun |
Şaua Hamzoaia Paul Airinei | Sorry for any inconvenience, dar unii dintre noi ţi-au spus-o mai demult şi nu i-ai crezut...:-) Am pus un "dacă" acolo, deci erai în centrul-centru-centrului şei privind spre Văratec. P.s. Tanti Hamzoia avea venerabila vârstă de peste cinzeci de ani. | 29 Iun |
Şaua Hamzoaia Paul Airinei | Ba erai chiar în nordul şei dacă în plan îndepărtat este Poiana Maicilor... Pe de altă parte, cred că este incontestabilă prezenţa ţuţuienilor (şi nu numai) în zonă. Şi cine ştie ce oieri au mai avut cu ei de ne-a rămas un astfel de toponim, câtă trecere a avut el - numele - dacă s-a transformat într-un antroponim (feminin) şi cât de puternică tre' să fi devenit acea persoană care a moştenit o asemenea proprietate şi stăpânit întreaga moşie... Nu, nu am cunoscut-o nici eu. Îi ştiu doar numele... | 29 Iun |
cele doua varfuri peste 2500 Cătălina Bocan | Peleaga, Păpuşa I şi Păpuşa II. http://www.iic.ro/numar-arhiva/2769 | 28 Iun |
Piatra Teiului Ioan Panaite | Nu intenţionez nici pe departe să relansez un (alt) cenaclu literar, dar despre Alecu Russo a mai auzit lumea… Despre trudiţii plutaşi pe care-i văd acum în faţă, într-o fotografie de-a lui Adolph Chevalier făcută înainte de 1930, purtând pe umeri ţapina, ţuiacul, coarba şi şpranga, întorcându-se acasă, la odihnă, căci tragem nădejde că se odihnesc deşi, până şi mormintele le-au fost strămutate, puţini îşi mai aduc astăzi aminte. Iar ecoul lor abia se mai aude acum, după aproape 100 de ani, de pe când strigau aşa: […] Din Poiana Teilor, De pe vremea smeilor, Când acel fără-de-lege O vrut lumea să înece, Ş-o trimis un nătărău Ş-o rupt vârful la Ceahăul; Şi-n spre Toance vru s-o ia, Să-nchidă valea cu ea. Ca s-adune orice strop Şi să verse în potop Toată Bistriţa turbată Şi să înece lumea toată. Dar cum uriaşul Duh Umbla brambura-n văzduh, Aude-un cocoş cântând Şi un câine schelălând. Şi-nfricat cât nu se poate, O scăpat piatra din spate Şi ca glonţul cade pară Rămânându-i vârfu-afară. Atunci Dracul zăpăcit, Ca o roauă o pierit, Lăsând doar o amintire Naltă ca o mănăstire. Şi atât e de frumoasă Încât doru nu te lasă Ca să vii din altă ţară Să priveşti aşa comoară. […] Ş-am zis foaie măr rotat, Drumul meu îi terminat. Pe acest ţinut duios Am văzut ce-i mai frumos. De vrei şi tu să priveşti Vino ca să plutăreşti. Să trăim ca nişte fraţi Plutărind la Piatra-Neamţ. | 28 Iun |
Olimpul românilor... Adrian Matei | De oarece zăpadă poţi să ai parte şi la începutul lunii mai sau august. Că la sfârşitul lui april este cam suficientă. | 23 Iun |
de pe Ceahlău Adrian Matei | Şi cam ce grozăvii face el iarna? | 23 Iun |
De la inima noastră către inima Dumneavoastră Daniela Ursu | Am admirat dorinţa şi voinţa lui de a 'creşte mare'. Cum a ajuns să-şi facă un 'culcuş' acolo numai ocrotitoare Natură Mamă ştie. Desigur, va veni şi vremea când va avea nevoie de o temelie solidă în care să-şi ancoreze rădăcinile, dar nu cred că va putea conta atunci pe ajutorul oamenilor... | 17 Iun |
Ros de curiozitate şi fără să-mi scoată limba... Daniela Ursu | Vă asigur că era un exemplar atipic, de cu totul altă culoare decât cel din filmuleţul sugerat de Iosif, doar cu inelul galben în jurul gâtului, specific speciei şi credeţi-mă, d-na Margo, că era destuuuuul de lung.... Dar pentru că lungimea nu contează, în categoria Macro - unde am si înscris imaginea - nu a încăput decât atât... Pe de altă parte - şi de ce nu? - este posibil ca fotomodelul meu să fie rudă cu celebrul balaur dobrogean recent mediatizat, mai ales că şi dumnealui/dumneaei scotea un altfel de Sssssssssunete..... | 6 Iun |
noaptea langa cabana Dochia Ioan Panaite | După ce-ai umblat cu chestii improvizate şi cu balansuri prost reglate, concluzia e una: nici dacă încerci o panoramă cu un obiectiv kit nu reuşeşti să aduni într-un cadru şi Gura Plânsă şi Cetăţuia şi Piatra Lată.:-) | 5 Iun |
<< [41-60] [61-80] [81-100]< | 101-120 din 1657 | > [121-140] [141-160] [161-180] >> |